52 matches
-
central și de sud-est al continentului. Deși proveneau din familii comunitar-lingvistice diferite, destinul istoric i-a apropiat, ei având trăsături comune atât prin forma de receptare, cât și prin aceea de manifestare. Operele înseși atestă unitatea de cuget și simțire. Hronica lui Șincai se circumscrie istorismului sud-estic, dar și central-european, ea putând și trebuind să fie văzută comparativ cu aceea a sârbului Jovan Raić, Istoria diferitelor popoare cu deosebire a sârbilor, bulgarilor și croaților (Viena, 1780), cu aceea a bulgarului Paisie
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
crapă de foame! Cerșetoria voi a o stârpi în Țara Moldovei! Vreau să curăț țara. Ștefan, cu mâinile la piept, măsoară încăperea: Ioane, cum stai cu izvodirea la "Nemaipomenitul nostru letopiseț?" Zorește, că dau turcii și rămânem neisprăviți. Scormonesc hrisoave, hronici, adun mărturii din bătrâni. Nu-i ușor, multe n-au fost scrise, adevărul nu-l afli ușor... Te pomeni c-ai ajuns chiar la "Descălecat", zâmbește ironic Ștefan. Zorește! Peste timp, peste istorie se așterne uitarea. Mi-e teamă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
partea memorialistică privitoare la frații Brancovici. Influențat de Sava mitropolitul, cărturarul lasă și trei traduceri din literatura religioasă slavonă, ale unor cărți elementare, pentru popor. Figură complexă și contradictorie, aventurier și umanist erudit, B. este revendicat de două culturi. SCRIERI: Hronica slovenilor, Illiricului, Misii cei din Sus și cei din Jos Misii (publ. Aron Densușianu), „Revista critică literară”, 1893, 3; Opere, îngr. N. Iorga, Iași, 1917; Cronica românească, îngr. Damaschin Mioc și Marieta Adam-Chiper, introd. Damaschin Mioc, București, 1987. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
a fost capabil să aștearnă 350 de pagini A4, cu o grafie aruncată din condei în multiple rotocoale și îmbinări artistice de consoane și vocale, inimitabile, așa cum am întâlnit prin Arhivele Statului pe documente caligrafiate chirilic sau latin, lăsate prin hronici de cronicarii vremurilor sau copiștii curților domnești, semne ale unor talente deosebite, sau semnături greu de imitat întro vreme când începuse să se practice falsul în acte publice. Ziceam tenacitate pentru că autorul acestor amintiri își începe periplu ,,memoriilor" la 15
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
1 imprime a creat, pentru a zice astfel eleganța incognitului și distincția obișnuitului".2 2.4. Poet și dramaturg Sub pseudonimul Ervin, Ovid Densusianu publică în paginile „Vieții noi", poezii numeroase care apar apoi strânse în volumele Limanuri albe (1910) Hronica (1918). Sub stânca vremii (1919), Salba clipelor (1921) și Raze peste lespezi (1924). Prin practica lirică el caută de fapt să demonstreze valabilitatea unui concept de poezie teoretizat de el în critica literară. Poezia solicitată de criticul și poetul Ervin
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
imperiu, în calitatea sa de moștenitoare directă a Romei antice: a fost începută de episcopul Inochentie Micu-Klein (1692 1768);a fost continuată de reprezentanții Școlii Ardelene: Samuel Micu (1745-1806); Petru Maior „Istoria pentru începutul românilor în Dacia”; Gheorghe Șincai (1754-1816) „Hronica românilor și a mai multor neamuri”; Ion Budai-Deleanu; au respins ca nefondată teoria imigraționistă și au afirmat cu tărie originea romană a românilor și continuitatea elementului romanic pe teritoriul vechii Dacii; argumentele acestor revendicări au fost sintetizate în cel mai
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
catehism și o gramatică elementară în limba latină, iar în 1785 o aritmetică. Prin efortul lui, ca director al tuturor școlilor românești, s-au construit peste 300 de unități școlare românești în Transilvania. Cea mai importantă lucrare a sa este „Hronica românilor și a mai multor neamuri“, terminată în 1811. Luni, 1 martie GLENN MILLER În urmă cu 110 s-a născut compozitorul de jazz Glenn Miller. A abandonat facultatea pentru a se dedica muzicii, mai precis, jazzului. În 1938 a
Agenda2004-9-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282134_a_283463]
-
ce fel de afinități elective de substanță puteau fi între Voltaire, răsfățatul regelui prusac frederic al II-lea și al doamnei de Pompadour ori între dramaturgii de mare succes, Beaumarchais sau Goldoni, si bietul Gheorghe Șincai, cel care își purta Hronica românilor și a mai multor neamuri în straița"? În realitate, această încercare de a îngloba Școală Ardeleana iluminismului nu purcede dintr-o exagerată feblețe pentru Voltaire, Rousseau sau enciclopediști, cu toate ca materialismul, fie și "mecanicist", al ultimilor formă o apetisanta "trufanda
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
citesc pe Sandra Brown!... - Pe Sandra, cu căldură, o recomand, si eu, "cititorului modern" (și brownian). Cât despre mine însumi, quinquagenar și rac, e greu, cam greu, să mă mai de-fo(a)rtez! - Critică dvs. lilterară este un soi de "hronica literaricească" în registru postmodern. Nu credeți că, pentru anumite categorii de cititori, puteti deveni obositor? - Ei, bravos! Crez, - cum să nu crez?! - Adăugând două vorbe la ceea ce ați spus în cartea "Dublul regim (diurn/nocturn) al presei", întrebăm: Frâu Presse
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
în acest scop, învățînd limbi străine, citindu-i pe marii istorici ai Antichității, descifrînd cronicile românești. Primele sale studii pleacă de la ideea instaurării unui nou început în istoriografia română: "O istorie adevărat națională ne lipsește. Ea zace încă supt praful hronicilor și documentelor contimpurane. Nimeni pînă acum nu s-a încercat s-o dezgroape" (Puterea armată și arta militară...). Predecesorii săi, Florian Aron și M. Kogălniceanu, sunt pomeniți doar în treacăt: pare evident că furtunosul istoric debutant concepea istoria națională după
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
se referă la Galerius (ajuns împărat al Romei) și la mama acestuia (o preoteasă dacă). Iată pe scurt biografiile celor două personaje istorice, pe care a încercat să le contureze, încă de la începtul secolului al XIX-lea, Gh. Șincai în Hronica românilor. în prima jumătate a secolului al III-lea e.n., trăiește în Dacia „o adoratoare [= preoteasă] a zeilor munților”, o „femeie foarte superstițioasă” (Lactantius, De mortibus persecutorum, XI, 1), cunos- cută sub numele romanizat Romula, originară din regiunile „de dincolo de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sboară sau clocește, ... când ea-și alege prada..., când o ia de avalma. "Moldova au văzut holera de două ori și n-o mai uită... Ea, care a uitat ciuma, ea a avut-o veacuri..., căci holera este legată cu hronicile timpului nou. " Iar începe a se vorbi de grozavul rău prin preajma noastră: holera a bătut Țara Leahului, Galiția, se presupune pe unele locuri în Țara Neamțului. Teama a fost mare mai deunăzi și mult se lungise; holera a slujit de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Paris, Mouton, 1973; Études linguistiques, The Hague, Paris, Mouton, 1973. Rusu, Ion L, Elemente autohtone în limba română. Substraturi autohtone în limba română. Substratul comun româno-albanez, București, 1970. Sandfeld, Karl, Linguistique balkanique. Problèmes et résultats, Paris, Klincksieck, 1930. Șincai, Gheorghe, Hronica Românilor, în Opere, ediție îngrijită și studiu asupra limbii de Florea Fugariu, Editura pentru literatură, București, 1967. Siupur, Elena, "L'écrivain roumain au XIXe siècle", în Cahiers roumains d'études littéraires, Editura Univers, București, februarie 1980. Teodor, Pompiliu, Avram lancu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
grijă să i le asigure. La zece ani Mihail Kogălniceanu a avut șansa de a-l avea ca îndrumător pe călugărul maramureșean Gherman Vida, ce aparținea Școlii Ardelene, apropiat al lui Gheorghe Șincai, care avusese cu el un manuscris al Hronicii lui Șincai. Mihail Kogălniceanu vorbește mai târziu cu o deosebită prețuire despre nemuritorul Șincai ceea ce demonstrează clar influența bătrânului Vida asupra formării sale intelectuale. Tot în cadrul primei etape a studiilor, el a dobândit cunoștințe cu caracter general, în pensionul lui
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Istoriia și lucrurile și întâmplările românilor, elaborată între 1800 și 1806 în patru volume manuscrise, tipărită abia în 1995, și Scurtă cunoștință a istorii românilor (din 1796), editată în 1963. Printre celelalte titluri de referință ale bibliografiei fruntașilor Ș.A. figurează Hronica românilor și a mai multor neamuri a lui Gheorghe Șincai, prima istorie științifică înfăptuită de un român, care nu doar expune, ci analizează critic peste patru sute cincizeci de documente, ca și Istoria pentru începutul românilor în Dachia (1812) și Procanonul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
transpunerea de către Samuil Micu a Bibliei (1795), superioară celei apărute la București în 1688. În structura interioară a scrisului învățaților ardeleni, erudiția se aliază cu talentul literar. Scrierile istorice ale lui Micu dezvăluie o vocație de povestitor; aridul Șincai din Hronică... a scris, în latinește, o elegie, iar în românește, cea dintâi pastorală, conținând un dialog între ciobani; producțiunile lui Petru Maior, de la expunerile istorice la predici, cuceresc prin concretețea narației, prin detaliul savuros, uneori picant, prin verva polemică (amintind-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
1995) [1805], în lucrarea sa nepublicată Istoria și lucrurile și întâmplările românilor a început nararea trecutului românesc pornind de la " Stricarea Troiei", ajungând în cele din urmă la nașterea lui Romulus și Remus și la zidirea Romei. Iar Gheorghe Șincai, în Hronica românilor, rămasă și ea nepublicată până în 1853, utilizează în paralel un sistem de datare dublu: cronologia creștină (care formează principalul cadrul de referință temporal în funcție de care este structurată cronicăresc întreaga secvență de evenimente narate de Șincai) este pe alocuri dublată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al paradigmei istoriografice elaborată de Școala Ardeleană, în care figurează tezele originii și continuității romane, este completat de concepția unității etnico-teritoriale a poporului român. Această conștiință a unității etnico-teritoriale reiese cu claritate din decizia lui Gheorghe Șincai de a scrie Hronica românilor în care sunt împletite, în jurul aceluiași liniament cronologic, fapte și evenimente ale tuturor românilor, fără ca acestea să fie defalcate pe provincii, cum stipula cutuma cronicărească. Însă primul care a înmănunchiat trecuturile până atunci separate ale românilor ardeleni, munteni și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sunt încadrate statal, respectând cu fidelitate liniile de separație politică ale vremii. Astfel, fiecare principat își organizează propriul trecut în parametri restrânși ai frontierelor sale politice, structurându-și propriile memorii istorice. Cu toate că în avangarda reflecției istorice, G. Șincai a redactat Hronica Românilor în care a înmănunchiat faptele românilor într-o singură succesiune istorică, iar M. Kogălniceanu (1837) a publicat în străinătate, la Berlin, un prim volum dintr-o anunțată istorie sintetică a tuturor românilor (Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și didactic. Umanismul lor, întîrziat și restrâns, e prețios nu în sine, căci latinește au știut și alții, ci prin faptul că putea participa la el o clasă întreagă de oameni. Asta a permis studiile de istorie și de filologie. Hronica românilor de G. Șincai (Buda, 1808, 1809) e o compilație de manieră cam medievală, sprijinită însă pe un material enorm. În filologie se observă două tendințe: de a dovedi cu orice chip că majoritatea cuvintelor sunt de origine latină și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1 . Necesitatea și rolul divers al criticii au fost înțelese perfect de către cei dintâi reprezentanți ai școlii de care vorbim. I. Ionescu 2, în 1855, însărcinat cu "cronica" generală a revistei școalei critice moldovenești, România literară, spune: " Am vrea ca Hronica noastră să fie ca o zugrăvire în miniatură a mărețelor întîmplări ale timpului nostru. Cercul privirilor noastre este mărginit prin chiar hotarele orizontului politic de față. Tot ce se atinge de românimea Principatelor este al nostru de a cerne și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
moldovenii", nu românii, deoarece mulți dintre munteni au fost mai mult sau mai puțin ideologi, ceea ce este fatal și inerent perioadelor revoluționare. Dacă în Moldova ar fi fost condiții mai prielnice spiritului revoluționar, ar fi fost și acolo ideologi. 2 Hronica, "Romînia literară", 1855, p. 265. barea: "De potopul latinirii ce și cine a scăpa limba?", el răspunde: critica 1. - "Norocire că în Moldova se găsesc critici"2 . Iar în privința domeniului mai restrâns al criticii literare, Kogălniceanu 3 se exprimă cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-lea și începutul celui de-al XIX-lea anunță o perioadă bogată în lucrări care abordează teme identitare. Tonul este dat de scrierile cărturarilor Școlii Ardelene, dintre care putem exemplifica: Micu, cu Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, Șincai, cu Hronica românilor și a mai multor neamuri, sau Maior, cu Istoria pentru începutul românilor în Dachia. Generația pașoptistă Cuza, Kogălniceanu, Bălcescu, Bărnuțiu, Rădulescu, Alecsandri, Negruzzi ș.a. preia mesajul și îl transpune nu doar în plan cultural, prin lucrări de marcă, ci
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cuprinde mai multe secții unite între ele, astfel încât comunicare între toate aripile edificiului să fie cât mai ușoară. Spitalul preconizat va trebui să fie suficient de încăpător pentru a cuprinde, în secții speciale, toate categoriile de alienați: "furioși, liniștiți, gatoși, hronici, acuți, convaliscenți și cei ținuți sub observație"82. (Secție de admisie). Toate construcțiile aferente vor avea săli spațioase pentru "ocuparea în comun al bolnavilor liniștiți, bolnavii agitați urmând să fie plasați la parter". Se insistă cu convingere pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1995) [1805], în lucrarea sa nepublicată Istoria și lucrurile și întâmplările românilor a început nararea trecutului românesc pornind de la " Stricarea Troiei", ajungând în cele din urmă la nașterea lui Romulus și Remus și la zidirea Romei. Iar Gheorghe Șincai, în Hronica românilor, rămasă și ea nepublicată până în 1853, utilizează în paralel un sistem de datare dublu: cronologia creștină (care formează principalul cadrul de referință temporal în funcție de care este structurată cronicăresc întreaga secvență de evenimente narate de Șincai) este pe alocuri dublată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]