246 matches
-
-l înviu - că era bun." Poanta fină, cît să te ții suspendat în ea între o lume cu tristeți și alta deja cu mințile băute, se face șarjă în Din ctitorii străbune. Autorul unui roman amestecat, care merită recitit oricînd, Hronicul măscăriciului Vălătuc, include, în acest volum, prefața lui în versuri, Măscăriciul Vălătuc. Soi de Păstorel, Vălătuc e "'nțepător la glumă ca ariciul/ Și nu cruța bătrânele giubele." Istoria se rescrie din coțcării, părînd, pe lîngă povestea aspră a cronicarilor, o
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
veniți călări de peste munți)"; "a se așeza într-un loc, a se statornici", "a coloniza, a întemeia o țară, un ținut, un oraș". În orice caz, citatele din textele vechi spun în continuare mai mult decît definițiile: unul, din Cantemir (Hronicul...) vorbește de descălecăturile vandalilor, vizigoților și gepizilor. Iar la stolnicul Cantacuzino sînt dese utilizările care nu se pot reduce la clișeul "întemeierii": "împresurând goții, vandalii, slovénii, hunii și alții ca aceștea și călcând și descălecând mare parte a Evropei..."
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
din Goethe. Ion Vinea a reapărut în '60 compromis. Streinu și Adrian Maniu compromiși. Sper să se înregistreze pe caseta ta, Șichy, ce-ți spun acum: a fost literatură de sertar, în timpul proletcultului. Capodopere de sertar. Lucian Blaga a terminat Hronicul și cîntecul vîrstelor în '46; a apărut postum. Sonetele (...) lui Voiculescu postum, în '65; povestirile, postum, în '66; romanul Zahei orbul, postum, în 70, an fast, an de vîrf al "dezghețului" cultural. Și poeziile lui Radu Gyr. Se transmiteau prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a textelor avînd o atare organizare: pe de o parte, o referențialitate "exactă", fidelă, de la literatură la literatură, și, pe de altă parte, ca ficțiune în marginea realului, deci îndepărtîndu-se de acesta la modul esențial, fiind altceva (e și cazul Hronicului... lui Lucian Blaga), în timp ce grila (auto)biografică introduce o referențialitate funcționabilă cel mult în unghiul laboratorului de creație. Să notăm și faptul că, în Istoria critică..., desfășurarea comentariului prin ordonarea sa ca respingere a "autobiograficului" nu este limitată la romanul
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
Academiei pentru cartea dumitale! Vezi ce faci de acum înainte!” D. Av. - O premoniție? Un avertisment? O.L.C. - Eram deja urnit pe direcția muzicii românești. Am decis să n-o părasesc niciodată. D. Av. - Opera românească, Oedipul enescian, a urmat Hronicul muzicii românești, lucrare amplă, în nouă volume...; erau anii ’70... O.L.C. - A fost o muncă de cercetare, de documentare, extinsă în timp; ...partituri, biblioteci, documente, literatură muzicologică preexistentă; am dobândit o viziune asupra stadiului exact al cercetării. Am identificat
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
le-am identificat; sunt douăzeci și șapte. Și astăzi cred că poate fi alăturat încă unul. Am fost captivat de opera Hamlet de Pascal Bentoiu, de primele zece simfonii ale lui Georg Wilhelm Berger. Am scris cele nouă volume din Hronic... în fapt istoria muzicii românești până în 1920. Există acolo o bogăție inestimabilă de referințe, de gânduri, mențiuni asupra tuturor compozitorilor; n-am mers pe analiza vârfurilor. Piscurile le-am atins. Dar până să ajungi la aceste piscuri există zone care
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
Răzvan Voncu Lucian Blaga - Hronicul și cântecul vârstelor, ediție îngrijită de Dorli Blaga, București, 2012, Editura Humanitas, 279 pag. Foarte inspirată ideea Editurii Humanitas de a reedita Hronicul și cântecul vârstelor, una dintre cele mai importante autobiografii de formație din cultura română. Trăim, în fond
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
Răzvan Voncu Lucian Blaga - Hronicul și cântecul vârstelor, ediție îngrijită de Dorli Blaga, București, 2012, Editura Humanitas, 279 pag. Foarte inspirată ideea Editurii Humanitas de a reedita Hronicul și cântecul vârstelor, una dintre cele mai importante autobiografii de formație din cultura română. Trăim, în fond, o epocă în care sunt contestate modelele existente și este pusă sub semnul întrebării însăși necesitatea lor. De aceea, cred că reeditarea acestui
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
și o încercare de relectură critică. Deoarece acum, după ce s-a tipărit romanul de sertar Luntrea lui Caron, putem pune în paralel aceste două opere prozastice, care narează, fiecare în felul ei, câte o etapă dramatică din existența autorului. Reeditarea Hronicului... mai era necesară și pentru că, exceptând unele apariții-pirat din anii ’90, textul nu mai fusese tipărit, dacă nu mă înșel, din anii ’80. Se impunea, deci, o revizuire a edițiilor mai vechi, o nouă confruntare cu manuscrisele poetului și o
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
eliminate greșelile de tipar și în care au fost din nou verificate lecțiunile anterioare. Totodată, noua ediție, fără să fie una critică în adevăratul înțeles al cuvântului (ceea ce nici nu pretinde, de altminteri, să fie), a pus în paralel manuscrisul Hronicului..., text de senectute al poetului, și corespondența sa de tinerețe cu viitoarea soție, Cornelia Brediceanu. Astfel încât narațiunea, o autobiografie care pune accentul pe procesul de formare a scriitorului și filosofului, să poată fi creditată și la nivel documentar, prin intermediul notelor
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
și la nivel documentar, prin intermediul notelor editorului. Am mai abordat subiectul edițiilor care, fără să fie critice sau științifice în cel mai înalt grad, sunt excelente instrumente de lucru, atât pentru filologi, cât și pentru publicul școlar și liceal. Reeditarea Hronicului... este o asemenea ediție, utilă fără a fi școlărească și riguroasă fără a fi pedantă. Se vede că spiritul editorului s-a identificat empatic cu spiritul celui care prezidează narațiunea, într-un demers care, fără să sacrifice exigențele filologice, scoate
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
celui care prezidează narațiunea, într-un demers care, fără să sacrifice exigențele filologice, scoate în prim-plan opera literară. Rezultatul este un Lucian Blaga par lui-même, o redescoperire surprinzătoare chiar și pentru cei familiarizați cu literatura sau cu filosofia acestuia. Hronicul și cântecul vârstelor, spuneam, nu este o carte de memorii, ci o autobiografie a copilăriei și tinereții autorului. Sau, dacă preferați, o rememorare cu tâlc a vieții lui Lucian Blaga de dinainte de a deveni marele poet, dramaturg și filosof. O
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
îndurate în studenția vieneză, la sfârșitul conflagrației - când fosta capitală a Dublei Monarhii cade pradă anarhiei și dezagregării -, ne lasă să înțelegem că viața viitorului poet și filosof nu s-a scurs exclusiv în spațiul securizant al bibliotecii. De fapt, Hronicul și cântecul vârstelor ne atrage atenția asupra observațiilor făcute cândva, la sfârșitul anilor ’80, într-unul din ultimele texte ale lui Constantin Noica. Acesta se revolta împotriva formulei șablon, de poet-filosof, care îi fusese aplicată lui Blaga de către cei care
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
metaforizantă, și, de asemenea, față de filonul dramatic al întregii sale opere. Noica spunea, dimpotrivă, că dramaticul este valoarea care subîntinde atât poezia, cât și filosofia blagiană. Și nu numai ca spirit de adâncime, ci și ca procedee de organizare textuală. Hronicul... dă substanță acestei perspective noiciene asupra creației complexe a lui Lucian Blaga. Început printr-o târzie și neașteptată biruință asupra tăcerii și sfârșind printr-o la fel de neașteptată dublă întâlnire, cu Viena filosofiei și cu Cornelia Brediceanu, textul trăiește sub o
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
satul conține, în ciclurile ritualice care îi guvernează existența, întreaga panoplie de forme și manifestări de cultură. Însă sincretic, nu fracturat în limbaje funcționale instituționalizate, cum se întâmplă în cultura urbană modernă. Devenirea cărturarului Lucian Blaga seamănă, de aceea (iar Hronicul... nu și furnizează câteva probe), cu creșterea în cercuri concentrice a copacului, care dezvoltă în figuri mereu mai ample același tipar originar. Sigur că, dacă l-am menționat pe Constantin Noica și sugestia sa de interpretare a operei blagiene, se
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
să remarcăm și momentul oportun în care Editura Humanitas repune în circulație acest text: asistăm de câțiva ani la o creștere a interesului pentru gândirea lui Lucian Blaga, în spații filosofice de prestigiu, cum sunt cel german și cel francez. Hronicul și cântecul vârstelor reaprinde interesul pentru această personalitate unică a culturii noastre și la nivelul publicului comun, nu numai al celui specializat.
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
ani). Deși relatările despre mamă îmi par mai lacunare, ele sunt cel puțin la fel de incitante. Părintele Marioarei, Iosif Blaga, fusese primul intelectual cu studii universitare din Lancrăm. Era văr de-al doilea cu Lucian Blaga, însă acesta îl numește în Hronicul și cântecul vârstelor „unchi”, probabil datorită diferenței de vârstă ce-i despărțea (31 de ani). În schimb, în aceeași carte, Lucian vorbește de „verișoara mea Marioara”, cu care a fost coleg la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, unde Iosif Blaga
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
Sorin Lavric Lucian Blaga, Hronicul și cîntecul vîrstelor, ediție îngrijită de Dorli Blaga, București, Editura Humanitas, 2013, 280 pag. Ce surprinde la Hronicul și cîntecul vîrstelor, scriere acoperind primii 25 de ani din viața lui Blaga, e prăpastia dintre vîrsta la care a fost scrisă
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
Sorin Lavric Lucian Blaga, Hronicul și cîntecul vîrstelor, ediție îngrijită de Dorli Blaga, București, Editura Humanitas, 2013, 280 pag. Ce surprinde la Hronicul și cîntecul vîrstelor, scriere acoperind primii 25 de ani din viața lui Blaga, e prăpastia dintre vîrsta la care a fost scrisă și tonul nefiresc de edulcorat. În noiembrie 1945, cînd își începe scrierea amintirilor, filosoful e trecut de pragul
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
nefiresc de edulcorat. În noiembrie 1945, cînd își începe scrierea amintirilor, filosoful e trecut de pragul a 50 de ani, etate îndeajuns de bătătorită pentru a făgădui o autobiografie de înaltă clasă. Mai mult, în primăvara lui 1946, cînd termină Hronicul la Sibiu, autorul e mulțumit de forma finală a manuscrisului, semn că viteza cu care îl întocmise pornea dintr-un impuls acut, pentru a cărui exprimare autorul își mistuise ultimele cinci luni. La satisfacția auctorială se mai adaugă și detaliul
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
la Cluj, apele entuziasmului lăuntric nefiindu- i tulburate de represaliile pe care le va îndura începînd cu 1948. Într-un cuvînt, Blaga avea toate condițiile să întocmească o autobiografie remarcabilă. Cu aceste împrejurări în minte, mirarea cu care străbați paginile Hronicului crește pe măsură ce constați strania inadecvare dintre întîmplările trăite de autor și aerul cu care le evocă. E ca și cum peste mintea lui Blaga s-a lăsat vălul unei duioșii iremediabile, în virtutea căreia orice eveniment capătă tenta unui suvenir drăgălaș. Moartea unei
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
adevărat memorabile - tăcerea încăpățînată a primilor ani, iluzia că norii îl însoțeau pe copil oriunde mergea - conțin mereu o nuanță intelectuală și niciodată o încordare vitală. Blaga nu are intuiția vieții, mărginindu-se doar la noțiunea ei. De aceea, în Hronicul și cîntecul vîrstelor tensiunea destinului e filtrată pînă la o diluție idilică, ce cade în picături moi pe zațul unor pagini spălăcite. E atîta umoare blajină în ele că picoteala lor visătoare sfîrșește prin a te consterna. Volumul este o
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
teoretică, de aleasă aplecare spre dezvoltarea mitică a unor detalii prozaice, dar o natură căreia îi lipsește flerul vieții. Blaga știe să vadă mitologia din spatele banalităților, dar nu simte apa vitală ce curge în albia acelorași banalități. Tocmai de aceea Hronicul e convențional, idilic și debil. Călinescu vorbește undeva de „anosmia intelectuală”, de lipsa de fler căreia îi cad victimă cărturarii, anosmie din cauza căreia un savant poate ști pe dinafară o carte erudită fără să se poată pronunța asupra valorii ei
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
volumului, dar nu știi să spui dacă volumul e bun sau rău din punct de vedere estetic. Așa și cu Blaga. Filosoful suferă de anosmia vieții, adică de carența acelui miros cu ajutorul căruia să poată zugrăvi în chip verosimil trecutul. Hronicul place prin limbă și respinge prin optica naivă a povestitorului.
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
etnologi că ar fi una din acele urme care conduc până la substratul precreștin al folclorului românesc. Este vorba de sintagma lerui ler, cu variante în care ler rămâne elementul principal. Istoricul abordărilor începe cu semnalarea făcută de Dimitrie Cantemir în Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor și continuă și astăzi, fără însă a se fi făcut vreo lumină în tot acest mister care se încăpățânează să însoțească obiceiurile noastre de Crăciun. Inconsistența hermeneuticii face ca Dicționarul Academiei să se mulțumească cu o cuminte consemnare
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]