39 matches
-
godov, Moscova, ROSSPEN, 2000. 5 B.T. Kulik, Sovetsko-kitaiskii raskol: pricinî i poslvedstvia, Institut Dalnego Vostoka, Moscova, 2000. 6 A.A. Fursenko, Rossia i mejdunarodnîe krizisî, Seredina XX veka, Moscova, Nauka, 2006. 7 R.G. Pihoia, Sovetskii Soiuz: Istoria vlasti 1945-1991, Sibirskii Hronograf, Novosibirsk, 2000, pp. 310-402. 8 Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Fond CC al PCR, Secția Cancelarie, dosar 97/1966, f. 2-5. 9 Idem, Fond CC al PCR, Secția Agitație și Propagandă, dosar 23/1968, f.1. 10 "INDICAȚIILE tovarășului Nicolae
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1907. Câteva decenii mai târziu, evocarea unui alt francez: Paul Morand, Bucarest, Paris 1935 și 1990 (versiune românească: București, Cluj, 2000). 4. Trimit În această privință din nou la lucrarea lui Dinu C. Giurescu, Distrugerea trecutului României. 5. Dionisie Eclesiarhul, Hronograf 1764-1815, București, 1987, p. 83. Tot la Dionisie și o descriere detaliată a focului din 1804. În ansamblu, este o evocare pitorească și naivă a epocii, așa cum a văzut-o și a Înțeles-o un bucureștean de rând. 6. Un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
însuflețită a frumuseților celor cerești. Este o grădină încuiată, din care au curs izvorul vieții, Hristos." CRONICARII MOLDOVENI Din pomelnicele de domnii ținute de către ctitoriile voievodale au ieșit prin ușoare dezvoltări și înfrumusețări retorice "letopisețele" slavone, care începeau cu un hronograf de la Facere ("Adam au născut pe Sith, Sith au născut pe Enos, Enos pe Cainan, Cainan pe Malelen..."), continuând tot atât de sec. Macarie, Eftimie și Azarie sunt primii "autori", dar în slavonă, latina de atunci a bisericii noastre. Întâiul se ocupă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1733-1774), a spătarului Ioan Canta (epoca 1769-1774) sunt simple documente. CRONICARII MUNTENI Însemnările muntene despre începuturi sunt foarte sărace și sunt reprezentate printr-un scurt pomelnic de voievozi, greșit și acela. Un călugăr oltean, Mihail Moxa, traducând în 1620 un Hronograf slavon, introduse scurte știri despre români. Un Kyr Gavriil, protul Sfântului Munte, compuse în grecește o viață a Sfântului Nifon în care intră prin natura lucrurilor și elemente istorice despre domnia lui Radu cel Mare, a lui Mihnea și a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin episodul Daciei Traiane. Pretextul e romantic și comun, spiritul e românesc. Poemul ciclic al lui V. Hugo se ridica pe ideea de progres, panteismul pesimist al marilor romantici ca Lamartine e superficial, fondul fiind acolo mai mult emoția exotică. Hronograful lui Eminescu aduce acel pesimism placid, acel tragic impasibil și somnolent ce se pare că e al naturii noastre, împăciuite cu eterna întoarcere a roții cosmice și care își găsește simbolizarea în geografia gigantică asiată: În stele nalță munții Himalaia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
, Pătrașcu (sec. XVII), traducător. Boier moldovean cu funcții în cancelaria domnească între 1640 și 1665, lui D. i s-a atribuit traducerea unui cronograf grecesc. Dintre manuscrisele păstrate la Biblioteca Academiei Române, cel mai complet este Hronograf den începutul lumii, datat 1689, din care s-au tipărit fragmente în volumul al doilea din Cărțile populare în literatura românească (1963). Este o traducere după scrierea grecului Matei Kigalas Nou compendiu de diferite istorii (1637), contaminată cu părți din
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
Boieriile curții bizantine ș.a.). Alături de cărțile populare și de legendele hagiografice, Hronograful... a constituit lectura predilectă în epoca veche a culturii românești și a avut o largă răspândire. Unele motive epice au fost asimilate de folclorul autohton. Traduceri: Povestiri din Hronografe, CPL, II, 241-265; Cronograf tradus din grecește de Pătrașco Danovici, I-II, îngr. și pref. Gabriel Ștrempel, introd. Paul Cernovodeanu, București, 1998-1999. Repere bibliografice: Catalogul manuscriptelor românești, întocmit de Ion Bianu, R. Caracaș și G. Nicolăiasa, I, București, 1907, 181-192
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
București, 1933, 87-100; Cartojan, Cărțile pop., II, 25-26, 51-52; Iulian Ștefănescu, Opere istorice, îngr. D. Bodin, pref. C.C. Giurescu, București, 1942, 111-186; Nicolae Comșa, Manuscrisele românești din Biblioteca Centrală din Blaj, Blaj, 1944, 52-63; Dan Simonescu, Introducere la Povestiri din Hronografe, CPL, II, 237-240; Ist. lit., I, 463-469; Doru Mihăescu, Cronografele românești (cu privire specială asupra tipului Danovici), „Memoriile Secției de științe filologice, literatură și arte”, t. I, 1977-1978, t. II, 1979-1980; Dicț. lit. 1900, 261-262; N.A. Ursu, Contribuții la istoria
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
africani, cumpărând fildeș prețios, piei de animale și lemn. Fenicienii au fost cel de-al doilea popor care a adoptat alfabetul , având numai 22 de consoane, dar nici o vocala. Teoria inventării alfabetului provine de la cercetătorii care exclud Sfânta Scriptură și Hronografele ca fiind surse exacte de informație și dezvoltă diferite teorii personale pentru a explica faptele istorice. Dacă însă dorim să fim imparțiali trebuie să pomenim și aceste surse minunate de cunoaștere istorică care sunt Hronografele. De exemplu în Hronograful lui
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
care exclud Sfânta Scriptură și Hronografele ca fiind surse exacte de informație și dezvoltă diferite teorii personale pentru a explica faptele istorice. Dacă însă dorim să fim imparțiali trebuie să pomenim și aceste surse minunate de cunoaștere istorică care sunt Hronografele. De exemplu în Hronograful lui Gheorghe Chedrinos scris la anul 1058 d.H.(Patrologia Graeca volumul 21, fila 18) se spune că Set a fost ridicat la vârsta de 40 de ani, timp de 40 de zile, de înger la înălțime
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
și Hronografele ca fiind surse exacte de informație și dezvoltă diferite teorii personale pentru a explica faptele istorice. Dacă însă dorim să fim imparțiali trebuie să pomenim și aceste surse minunate de cunoaștere istorică care sunt Hronografele. De exemplu în Hronograful lui Gheorghe Chedrinos scris la anul 1058 d.H.(Patrologia Graeca volumul 21, fila 18) se spune că Set a fost ridicat la vârsta de 40 de ani, timp de 40 de zile, de înger la înălțime de unde a învățat alfabetul
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
manifestatu tendințe opoziționiste. Fenomenul este relevat de cronicarul Radu Popescu și Paul de Alep, aflat în vizită la Craiova în acea perioadă. Tot în 1620, Mihail Moxa, care-și făcuse ucenicia la mănăstirea Bucovăț, scrie, la îndemnul mitropolitului Teofil, un hronograf, prima istorie universală în cultura românească. Banul Chirică Rudeanu a rămas în amintirea Craiovei prin "închisoarea marelui ban" care se bucura de o "faimă" deosebită, devenind neîncăpătoare pentru rumânii, robii și meșteșugarii provinciei. Viața țăranilor din jurul Craiovei și a păturilor
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
a avut o magnitudine de 7,7 grade pe scara Richter, care a provocat nenumărate incendii în Bucureștiul în care majoritatea clădirilor erau din lemn, precum și surparea unei porțiuni din turnul Colței. Dionisie Ecleziarhul, călugăr caligraf și cronicar, autorul unui “Hronograf” care prezintă istoria Țării Românești între 1764 - 1815, scria despre cutremurul din 1802: "“s-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
și a unor documente vechi, actuala biserică "Sf. Dumitru" a fost construită în locul unei biserici cu același hram, mai vechi și probabil mai mici și care se afla în apropiere. Ca urmare a faptului că în biserică se află un hronograf manuscris din secolul al XVIII-lea, istoricul Nicolae Stoicescu datează construcția primei biserici în secolul al XVIII-lea. Într-un articol mai vechi din revista „Credința” (nr. 23-24 din octombrie-noiembrie 1934) în care se vorbește despre bisericile din Huși, se
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]