272 matches
-
căratul acestei pietre”. Tot în această speță a intervenit și Prefectura Fălciu însă obtuzitatea militarilor români de la acea dată era foarte mare, de vreme ce într-o adresă de răspuns, comandantul Divizionului 1/25 Artilerie, maiorul Constantin Giurea, îi „lămurea” pe edilii hușeni cam așa: „...vă facem cunoscut că am luat contact cu Regimentul care nu aprobă a se da căruțe, fără ordinul Diviziei”. Opinăm că mai era doar un singur pas până la solicitarea semnăturii aprobatoare a generalului Ion Antonescu, șeful statului la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de hrana lor (subl.ns.)”. De altfel, pe tot parcursul războiului, evreii au fost folosiți la astfel de munci dar trebuie spus că numeroși doctori și farmaciști din această minoritate au fost „rechiziționați” de armata română. Dintre evreii din „lagărul hușean” vom enumera doar câțiva și anume: Blumenfeld Haim (Herșcu) - fierar; Croitoru Leizer, Rabinovici Avram, Goldenberg Țalic, Șulim Enghel, Leibovici Avram, Carniol Herșcu (avocat), Feuerstein Iosif (student), Blumenfeld Iosif (lemnar), Leibovici Bercu (tinichigiu), ș.a. Oricum, chestiunea merită a fi cercetată în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
židovinǔ”, iar pentru „jidan” nedându-se vreo explicație cu toate că, după părerea noastră, ar putea proveni din germanul „juden” (iudeu), venit tot pe filieră slavă. Oricum, în lucrarea sa „Surete și izvoade” reputatul istoric și colecționar de documente vechi, de neprețuit, hușeanul Gheorghe Ghibănescu - profesor universitar la Iași în lunga sa perioadă de activitate - notase cu nedisimulată satisfacție pe marginea catagrafiei (recensământului) din anul 1820, că „...la Ținutul Vasluiului nu fuseseră recenzați mai mult de 23 de <<jidovi hrisovoliți>>”, prin urmare evrei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pentru cumpărarea de satin negru cu ocazia morții Lordului Balfour”. Suma fusese ordonanțată „D-lui D. Grünberg”, ce era patron al magazinului sugestiv numit „La doi lei”, situat pe strada Ghica Vodă, nr.46. Dar, cum de au investit ovreii hușeni această sumă de bani pentru un „goim” (necredincios) creștin? Răspunsul este foarte simplu și ține de ideea realizării lui Eretz Israel (Marele Israel), ca stat al evreilor de pe tot întinsul globului pământesc. De fapt, asta a fost, timp de decenii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
înstăriți precum și din obișnuitele cotizații specifice oricărei organizații de binefacere între semeni, de genul caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor de astăzi, spre exemplu. Pentru a întări această afirmație, vom cita un document din care rezultă că tocmai comunitatea evreilor hușeni a subvenționat primăria cu ocazia alegerilor generale din 20 mai, anul 1930. Astfel, conform regulamentului interior de funcționare, casierul I. Istric completase o cerere tip adresată președintelui Glückman, în care i se cerea „...mandatarea sumei de 300 de lei pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
baie a constat în procurarea „... furniturilor de materiale de ferărie și țevărie”, în cuantum de 7.477 de lei. Potrivit „Ordonanței de plată” nr.249/10 septembrie 1929, beneficiarul acestei sume a fost „D-l B. Frischoff”, patron al magazinului hușean „Metalurgia Română”, care a și întocmit o factură în contul Comunității evreilor. Montarea rezervoarelor, țevilor și dușurilor a fost încredințată maistrului Leon Alaman, contra sumei de 5.573 de lei, iar o altă importantă lucrare („Repararea a 20 de geamuri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
beneficiarul sumei, Avram Leibovici, care mai scrisese următoarele: „Facerea unui postament la o sobă de fer la Bae, complectarea cu 9 metri de burlane, un capac de tablă la sobă și unul la cazanul sobei”. De unde și-au procurat ovreii hușeni „celebra” sobă de „tuciu”, am aflat răsfoind dosarul cu pricina și citind un document. Astfel, am constatat pentru prima și ultima dată că acest important articol necesar băii nu a putut fi găsit în vreuna din prăvăliile evreiești, ea fiind
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
foarte sărace. Astfel, la data de 7 septembrie 1930, președintele aprobase suma de 500 de lei „...pentru cheltueli cu înhumarea D-lui E. Rottenstein”. Pe 28 septembrie 1930, celebrul doctor Leon Ghelerter (asiduu cercetător al bolii Alzheimer) cerea obolul evreimii hușene pentru construirea unui spital la București ce avea să poarte numele „Iubirea de oameni”. La această dată, Comunitatea virase, deja, suma de 557 de lei în contul deschis de Ghelerter. Cu toate că nu peste mulți ani controversatul rege Carol al II
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
poarte numele „Iubirea de oameni”. La această dată, Comunitatea virase, deja, suma de 557 de lei în contul deschis de Ghelerter. Cu toate că nu peste mulți ani controversatul rege Carol al II-lea va deveni dușmanul de moarte al evreilor, comunitatea hușeană a acestei etnii trimitea suveranului citat o „telegramă de felicitare cu ocazia zilei de naștere” la data de 19 octombrie, același an 1930, ce costase 79 de lei. David Schwartz, administratorul cimitirului, primea tot la data de 19 octombrie suma
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
datorită spiritului lor recalcitrant. Aproape nu mai contează dacă, uneori, tot aceștia au făcut diligențele necesare pentru a-i salva pe încăpățânați de la o posibilă moarte în lagărele instituite de către Ion Antonescu. În acest episod vom vorbi despre situația evreilor hușeni în perioada 1940-1944, după cercetarea dosarelor fondului arhivistic „Prefectura Fălciu”. Odată cu izbucnirea conflictului armat dintre România și Rusia bolșevică, război considerat a fi drept datorită caracterului său eliberator, chiar de la începutul lunii iulie 1941 începuse un mare aflux de prizonieri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
4”. De munca acestor oameni nu au beneficiat numai vasluienii ci și fălcienii sau tutovenii care, prin prefecturile lor, solicitau mereu forță de muncă ieftină pentru îndeplinirea unor obiective care cereau mulți bărbați. Deoarece „munca în folos obștesc” a evreilor hușeni sau aduși în lagărul de lângă oraș din alte zone ale țării s-a intersectat în dosarele cercetate cu cea a prizonierilor sovietici, vom căuta să tratăm în comun această problemă. a. Prizonieri sovietici și evrei la muncă Chiar dacă expresia din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
De teama diversiunilor și a sabotajelor, chiar și evreii din mediul rural (inclusiv din reședințele de Plasă) au fost strămutați obligatoriu în orașele-reședință de județ, găsindu-și adăpost pe la rubedenii, prieteni sau simpli coreligionari. Chiar dacă în dosarele referitoare la evreii hușeni nu am găsit documente doveditoare fiind aplicarea decretului-lege 1253/ 7 mai 1941 care interzicea acestora deținerea aparatelor de radio, am găsit în schimb material documentar de acest gen la Prefectura Vaslui. Cum în acele timpuri orice lege se aplica și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
despre paza prizonierilor, în document se spunea că urma a fi asigurată de către lagăr, iar „...în cazul efectivelor mai mari ce vor fi folosite la munci, comandanții vor fi ofițeri sau subofițeri”. e. Ce s-a mai întâmplat cu evreimea hușeană? Cererea de forță de muncă evreiască era foarte mare în acele vremuri în care bărbații români luptau pe front dându-și viața pentru țară, erau luați prizonieri (cu șanse mici de salvare) sau rămâneau mutilați pentru restul zilelor așa că evreii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
așa că îi raportase acestuia faptul că „...prizonierii pot fi găzduiți în casele moștenitorilor Toader C. Moșneguțu și Catinca Dumitrescu din satul Gura Bohotin la depărtare de cca. 2 km. dela cariere”. Ca îmbunătățiri (cerute de superiori acolo unde era cazul), hușenii cereau „...suma de 12.00 lei pentru construirea a două sobe țărănești”. În ceea ce-i privea pe evreii încorporați în detașamentele de muncă obligatorie, ministrul Constantin Bușilă le-a oferit nesperata șansă de a-și petrece „...marile sărbători de rit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Bucovina de Nord, fapt care i-a determinat pe ocupanți să-i declare „cetățeni sovietici” și prin urmare numai buni de „repatriere”. După cum s-a putut remarca în cele scrise anterior, o bună parte dintre aceștia au fugit din orfelinatul hușean nu înainte de a-și încasa drepturile bănești și materiale. Din nefericire, nici nu putem specula acest fenomen datorită lipsei informațiilor veridice. În acest sens, tot Ministerul de Interne trimitea prefecturii Fălciu telegrama fulger nr.150.615/27 octombrie 1944: „Vă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în perioada interbelică a migrat în stânga Prutului unde s-a căsătorit și și-a făcut și un rost. Evenimentele de război l-au adus în țară, dar familia îi rămăsese acolo, în comuna Toceni, județul Cahul. Fiind român neaoș, autoritățile hușene au cerut telefonic relații de la MI iar cei de acolo și-au dat acceptul. Creându-se acest precedent, ministrul de Interne s-a văzut pus în situația de a comunica tuturor prefecturilor din teritoriu unele lămuriri: „Comisia Română cu adresa
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
simplă potrivit adresei nr.97/5 aprilie 1945 trimisă de Serviciul de Siguranță Fălciu Legiunii de Jandarmi Tutova: „... numita Zadic Teodora a primit suma de 84.000 de lei după care a dispărut din convoiul de refugiați (subl.ns.)”. Poliția hușeană cerea bârlădenilor trimiterea de urgență a acesteia la sediul Prefecturii Fălciu, în caz că ar fi fost prinsă. Acest schimb de adrese fusese semnat de căpitanul Gheorghe Dragomir, comandantul Legiunii de Jandarmi Tutova și de către șeful poliției Huși, N. Pandelea dar și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ruși care constataseră slaba prezentare a acestor cetățeni la „comisiile de triere”. Cu adresa nr.3.467/16 mai 1945, prefectul Florescu trimitea un tabel cu refugiații pe care reușiseră să-i depisteze atât jandarmii cât și polițiștii fălcieni și hușeni. Exact cum spuneam, acest document fusese întocmit și trimis la București în urma ordinelor numerele 160.420 și 160.627, care cereau NEAPĂRAT o situație solicitată, probabil, de către ofițerii „aliați”. Din tabelul întocmit manual și greu lizibil datorită indigoului uzat ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Liceul Industrial de Fete din Huși, ținta distrugerilor soldaților din armata roșie Ca pentru a se demonstra încă o dată că rușilor le păsa prea puțin de ordinele și circulările venite de la București, la data de 7 septembrie 1945, conducerea liceului hușean trimitea șefului Poliției locale reclamația nr.33 din care am extras următoarele: „Școala noastră luând în stăpânire prin portărei donația făcută (...) de către defuncta Elena Harnagea, care constă dintr-un imobil și grădină cu pomi fructiferi și vie, situat în str.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
salutậnd de fiecare dată talentul autentic. Și astăzi tremur la gậndul că nu-l pot vedea ..... Nu l-am mai văzut de mult, de mult, din anii studenției mele, deși el încercase să-mi dea un semn prin Toamna Culturală Hușeană, dar eu am fost crudă și nemiloasă, așa cum au fost și alții cu mine. M-am răzbunat pe el pentru neîmplinirile mele... Era toamnă cu frunze aurii și eu mă plimbam abătută pe Copou și deodată m-au “ars” parcă
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
teribil! Fiindcă l-am călcat pe...umbră! IARNA ASTA E CA VARA! Iarna asta e ca vara Bunului amic Ilie: Am crezut că-i rece, seara, Dar e caldă și...nurlie! UN JUCĂTOR...ÎN PLUS! În jocul nobil cu fileul, Hușenii-au câștigat trofeul! E..explicabil: Toată seara, Jucând la ei, în plus... Zghihara! VIAȚA ROLURI INVERSEAZĂ Dragă Moșule Crăciun! Am de toate și sunt bun! Daruri fac, cu bucurie! -Fă-mi un dar micuț și mie! Și-ți recit...o poezie
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
singular (masculin sau neutru, pentru a urmări acordul numelui predicativ). Dintre exemplele cu o parte dintre, 28 sunt cu verbul-predicat la plural, chiar în enunțurile în care substantivul partitiv este însoțit de adjectiv calificativ: (19) O bună parte dintre intelectualii hușeni provin din familiile evreiești stabilite aici. (www.husi.ro) Doar două exemple sunt cu verbul-predicat la singular și în ambele, subiectul este antepus verbului-predicat; prin urmare, apropierea dintre substantivul la plural și verb nu declanșează acordul dintre cele două: (20
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
citit acum ca o metaforă a concursurilor literare, răsplătind ironic strădaniile laureaților: "intră cine vrea, rămâne cine poate". "Convorbiri literare", nr. 4, aprilie 1981 Constantin CĂLIN Jurnal de lectură Scurtul roman Marele zid (Ed. "Junimea", 1981) reprezintă debutul editorial al hușeanului Theodor Codreanu, prezent, până acum, în reviste, cu incitante articole despre Eminescu și Bacovia. Cartea pare să fi fost scrisă cu cel puțin un deceniu înainte de publicare. Trebuie să fii realmente tânăr ca să concepi un personaj luciferic de felul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Revista Nouă", X, nr. 1, ianuarie 2014 EMINESCU DIALECTICA STILULUI, BUCUREȘTI, EDITURA CARTEA ROMÂNEASCĂ, 1984, COLECȚIA "ESEURI" Al. DOBRESCU Eminescologie După un debut nu tocmai convingător în proză și o activitate publicistică sporadică în revistele Convorbiri literare și Ateneu, profesorul hușean Theodor Codreanu publică un lung și incitant studiu, Eminescu Dialectica stilului, ce-l așază în primele rânduri ale cercetărilor eminescologice. Să amintim, mai întâi, că ultimii cincisprezece ani au marcat un serios reviriment al interesului pentru poetul național, concretizat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin comparație cu alte izbânzi naționale. Autorul nostru s-a impus atenției, în ultimul deceniu, prin contribuțiile sale eminescologice (Eminescu Dialectica stilului și Modelul ontologic eminescian), așezându-se relativ repede în primele rânduri ale exegeților moderni ai poetului nepereche. Criticul hușean este citat în bibliografia problemei, este adesea luat ca reper și, desigur, judecățile sale răspicate nasc nu o dată reacții polemice. Provocarea valorilor este o carte elaborată, scrisă pe îndelete, prin adiționări atente ale studiilor publicate în presa literară de-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]