272 matches
-
singular (masculin sau neutru, pentru a urmări acordul numelui predicativ). Dintre exemplele cu o parte dintre, 28 sunt cu verbul-predicat la plural, chiar în enunțurile în care substantivul partitiv este însoțit de adjectiv calificativ: (19) O bună parte dintre intelectualii hușeni provin din familiile evreiești stabilite aici. (www.husi.ro) Doar două exemple sunt cu verbul-predicat la singular și în ambele, subiectul este antepus verbului-predicat; prin urmare, apropierea dintre substantivul la plural și verb nu declanșează acordul dintre cele două: (20
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
židovinǔ”, iar pentru „jidan” nedându-se vreo explicație cu toate că, după părerea noastră, ar putea proveni din germanul „juden” (iudeu), venit tot pe filieră slavă. Oricum, în lucrarea sa „Surete și izvoade” reputatul istoric și colecționar de documente vechi, de neprețuit, hușeanul Gheorghe Ghibănescu - profesor universitar la Iași în lunga sa perioadă de activitate - notase cu nedisimulată satisfacție pe marginea catagrafiei (recensământului) din anul 1820, că „...la Ținutul Vasluiului nu fuseseră recenzați mai mult de 23 de <<jidovi hrisovoliți>>”, prin urmare evrei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pentru cumpărarea de satin negru cu ocazia morții Lordului Balfour”. Suma fusese ordonanțată „D-lui D. Grünberg”, ce era patron al magazinului sugestiv numit „La doi lei”, situat pe strada Ghica Vodă, nr.46. Dar, cum de au investit ovreii hușeni această sumă de bani pentru un „goim” (necredincios) creștin? Răspunsul este foarte simplu și ține de ideea realizării lui Eretz Israel (Marele Israel), ca stat al evreilor de pe tot întinsul globului pământesc. De fapt, asta a fost, timp de decenii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
înstăriți precum și din obișnuitele cotizații specifice oricărei organizații de binefacere între semeni, de genul caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor de astăzi, spre exemplu. Pentru a întări această afirmație, vom cita un document din care rezultă că tocmai comunitatea evreilor hușeni a subvenționat primăria cu ocazia alegerilor generale din 20 mai, anul 1930. Astfel, conform regulamentului interior de funcționare, casierul I. Istric completase o cerere tip adresată președintelui Glückman, în care i se cerea „...mandatarea sumei de 300 de lei pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
baie a constat în procurarea „... furniturilor de materiale de ferărie și țevărie”, în cuantum de 7.477 de lei. Potrivit „Ordonanței de plată” nr.249/10 septembrie 1929, beneficiarul acestei sume a fost „D-l B. Frischoff”, patron al magazinului hușean „Metalurgia Română”, care a și întocmit o factură în contul Comunității evreilor. Montarea rezervoarelor, țevilor și dușurilor a fost încredințată maistrului Leon Alaman, contra sumei de 5.573 de lei, iar o altă importantă lucrare („Repararea a 20 de geamuri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
beneficiarul sumei, Avram Leibovici, care mai scrisese următoarele: „Facerea unui postament la o sobă de fer la Bae, complectarea cu 9 metri de burlane, un capac de tablă la sobă și unul la cazanul sobei”. De unde și-au procurat ovreii hușeni „celebra” sobă de „tuciu”, am aflat răsfoind dosarul cu pricina și citind un document. Astfel, am constatat pentru prima și ultima dată că acest important articol necesar băii nu a putut fi găsit în vreuna din prăvăliile evreiești, ea fiind
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
foarte sărace. Astfel, la data de 7 septembrie 1930, președintele aprobase suma de 500 de lei „...pentru cheltueli cu înhumarea D-lui E. Rottenstein”. Pe 28 septembrie 1930, celebrul doctor Leon Ghelerter (asiduu cercetător al bolii Alzheimer) cerea obolul evreimii hușene pentru construirea unui spital la București ce avea să poarte numele „Iubirea de oameni”. La această dată, Comunitatea virase, deja, suma de 557 de lei în contul deschis de Ghelerter. Cu toate că nu peste mulți ani controversatul rege Carol al II
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
poarte numele „Iubirea de oameni”. La această dată, Comunitatea virase, deja, suma de 557 de lei în contul deschis de Ghelerter. Cu toate că nu peste mulți ani controversatul rege Carol al II-lea va deveni dușmanul de moarte al evreilor, comunitatea hușeană a acestei etnii trimitea suveranului citat o „telegramă de felicitare cu ocazia zilei de naștere” la data de 19 octombrie, același an 1930, ce costase 79 de lei. David Schwartz, administratorul cimitirului, primea tot la data de 19 octombrie suma
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
datorită spiritului lor recalcitrant. Aproape nu mai contează dacă, uneori, tot aceștia au făcut diligențele necesare pentru a-i salva pe încăpățânați de la o posibilă moarte în lagărele instituite de către Ion Antonescu. În acest episod vom vorbi despre situația evreilor hușeni în perioada 1940-1944, după cercetarea dosarelor fondului arhivistic „Prefectura Fălciu”. Odată cu izbucnirea conflictului armat dintre România și Rusia bolșevică, război considerat a fi drept datorită caracterului său eliberator, chiar de la începutul lunii iulie 1941 începuse un mare aflux de prizonieri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
4”. De munca acestor oameni nu au beneficiat numai vasluienii ci și fălcienii sau tutovenii care, prin prefecturile lor, solicitau mereu forță de muncă ieftină pentru îndeplinirea unor obiective care cereau mulți bărbați. Deoarece „munca în folos obștesc” a evreilor hușeni sau aduși în lagărul de lângă oraș din alte zone ale țării s-a intersectat în dosarele cercetate cu cea a prizonierilor sovietici, vom căuta să tratăm în comun această problemă. a. Prizonieri sovietici și evrei la muncă Chiar dacă expresia din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
De teama diversiunilor și a sabotajelor, chiar și evreii din mediul rural (inclusiv din reședințele de Plasă) au fost strămutați obligatoriu în orașele-reședință de județ, găsindu-și adăpost pe la rubedenii, prieteni sau simpli coreligionari. Chiar dacă în dosarele referitoare la evreii hușeni nu am găsit documente doveditoare fiind aplicarea decretului-lege 1253/ 7 mai 1941 care interzicea acestora deținerea aparatelor de radio, am găsit în schimb material documentar de acest gen la Prefectura Vaslui. Cum în acele timpuri orice lege se aplica și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
despre paza prizonierilor, în document se spunea că urma a fi asigurată de către lagăr, iar „...în cazul efectivelor mai mari ce vor fi folosite la munci, comandanții vor fi ofițeri sau subofițeri”. e. Ce s-a mai întâmplat cu evreimea hușeană? Cererea de forță de muncă evreiască era foarte mare în acele vremuri în care bărbații români luptau pe front dându-și viața pentru țară, erau luați prizonieri (cu șanse mici de salvare) sau rămâneau mutilați pentru restul zilelor așa că evreii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
așa că îi raportase acestuia faptul că „...prizonierii pot fi găzduiți în casele moștenitorilor Toader C. Moșneguțu și Catinca Dumitrescu din satul Gura Bohotin la depărtare de cca. 2 km. dela cariere”. Ca îmbunătățiri (cerute de superiori acolo unde era cazul), hușenii cereau „...suma de 12.00 lei pentru construirea a două sobe țărănești”. În ceea ce-i privea pe evreii încorporați în detașamentele de muncă obligatorie, ministrul Constantin Bușilă le-a oferit nesperata șansă de a-și petrece „...marile sărbători de rit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Bucovina de Nord, fapt care i-a determinat pe ocupanți să-i declare „cetățeni sovietici” și prin urmare numai buni de „repatriere”. După cum s-a putut remarca în cele scrise anterior, o bună parte dintre aceștia au fugit din orfelinatul hușean nu înainte de a-și încasa drepturile bănești și materiale. Din nefericire, nici nu putem specula acest fenomen datorită lipsei informațiilor veridice. În acest sens, tot Ministerul de Interne trimitea prefecturii Fălciu telegrama fulger nr.150.615/27 octombrie 1944: „Vă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în perioada interbelică a migrat în stânga Prutului unde s-a căsătorit și și-a făcut și un rost. Evenimentele de război l-au adus în țară, dar familia îi rămăsese acolo, în comuna Toceni, județul Cahul. Fiind român neaoș, autoritățile hușene au cerut telefonic relații de la MI iar cei de acolo și-au dat acceptul. Creându-se acest precedent, ministrul de Interne s-a văzut pus în situația de a comunica tuturor prefecturilor din teritoriu unele lămuriri: „Comisia Română cu adresa
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
simplă potrivit adresei nr.97/5 aprilie 1945 trimisă de Serviciul de Siguranță Fălciu Legiunii de Jandarmi Tutova: „... numita Zadic Teodora a primit suma de 84.000 de lei după care a dispărut din convoiul de refugiați (subl.ns.)”. Poliția hușeană cerea bârlădenilor trimiterea de urgență a acesteia la sediul Prefecturii Fălciu, în caz că ar fi fost prinsă. Acest schimb de adrese fusese semnat de căpitanul Gheorghe Dragomir, comandantul Legiunii de Jandarmi Tutova și de către șeful poliției Huși, N. Pandelea dar și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ruși care constataseră slaba prezentare a acestor cetățeni la „comisiile de triere”. Cu adresa nr.3.467/16 mai 1945, prefectul Florescu trimitea un tabel cu refugiații pe care reușiseră să-i depisteze atât jandarmii cât și polițiștii fălcieni și hușeni. Exact cum spuneam, acest document fusese întocmit și trimis la București în urma ordinelor numerele 160.420 și 160.627, care cereau NEAPĂRAT o situație solicitată, probabil, de către ofițerii „aliați”. Din tabelul întocmit manual și greu lizibil datorită indigoului uzat ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Liceul Industrial de Fete din Huși, ținta distrugerilor soldaților din armata roșie Ca pentru a se demonstra încă o dată că rușilor le păsa prea puțin de ordinele și circulările venite de la București, la data de 7 septembrie 1945, conducerea liceului hușean trimitea șefului Poliției locale reclamația nr.33 din care am extras următoarele: „Școala noastră luând în stăpânire prin portărei donația făcută (...) de către defuncta Elena Harnagea, care constă dintr-un imobil și grădină cu pomi fructiferi și vie, situat în str.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
MTP, lucru care îl enerva la culme pe „guru” cu stea roșie în frunte și cu ciocanul și secera în geanta-i din piele de bou, ca și a proprietarului ei. După ce-și descrie în câteva cuvinte „prodigioasa” activitate hușeană (pioneri, gazete de perete, propagandă, șamd), lătrăul de partid se lamentează iarăși când vine vorba de vasluienii din turma ce ar vrea-o adunată în jurul lui: „...din cauză că UTC-iștii sunt nedisciplinați, noul comitet de conducere al UTC-ului împreună cu mine
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
două căsătorii”. Cu legile pământene, de data asta, în mână, primarul decidea următoarele: „...rugăm a li se pune în vedere că Primăria îi scutește de taxele cuvenite comunei și să prezinte actele necesare efectuărei căsătoriilor”. Datorită unei adrese trimise primăriei hușene de către Muzeul Regional al Basarabiei, Chișinău la data de 4 mai 1940, prin care directorul acestei instituții, I. Lepși, voia să știe dacă în oraș sau în județ există vreun muzeu, am aflat (din rezoluția primarului) că Hușul nu avea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un eventual conflict era în toi, la această acțiune contribuind chiar și tinerii încadrați în organizația „Straja Țării”, al cărei comandant de atunci, colonelul Ulise Sâmboteanu, semnase adresa nr.652/22 aprilie 1940, ce avea să fie înregistrată la primăria hușeană pe data de 1 mai. În esență, colonelul secondat de profesorul Ștefan Dimitrescu (șeful secției comerciale a străjerilor) îl ruga pe edilul șef să ajute la „...opera națională de înzestrare a armatei”, prin distribuirea contra-cost în rândul populației, a „...o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
locuitorii dela sate vin la târg, neîntrerupându-și munca câmpului în zilele lucrătoare, iar zarzavatul dacă nu se culege la timp și se vinde, urmează să fie stricat iar noi păgubiți de munca noastră”. După această expunere a situației, grădinarul hușean a trecut și la cererea propriu-zisă: „...având în vedere cele arătate mai sus, iar noi neavând funcționari comerciali care să ne vândă această marfă, ci noi personal, vă rugăm să binevoiți ca în zilele lucrătoare să fim liberi a vinde
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și în urbe. Iată numele lor: „Bănceanu Ion, sergent; Patraș Petre, caporal; Frențescu Gheorghe, caporal; Gherman Grigore, fruntaș; Haralambie Sotropa, fruntaș; Vieru Dumitru, fruntaș”. Acest jurământ de credință mai fusese depus și în fața preotului Erimia Hagiu, probabil parohul vreunei enorii hușene sau chiar al Regimentului 3 Grăniceri. g. Epurări pe baze etnice În toamna anului 1940, țara noastră intrase, volens nolens, într-o nouă fază pol itică, de inspirație nazistă, ce avea să devină în scurt timp un mare pericol național
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
șefii comunităților locale, primarii de atunci corespondau între ei pentru a afla tarifele practicate de fiecare. La data de 9 octombrie 1940, cu adresa nr.038102, locțiitorul primarului Iașului C. Drăgan, curios și interesat de unele prețuri de pe piața liberă hușeană, se interesa astfel: „Avem onoare a vă ruga să binevoiți a ne comunica de urgență cu ce preț se vând în orașul Dvs. următoarele articole: carnea de vită; carnea de porc; osânza; slănina; untura topită; ceapa; cartofii”. În urma unei sesizări
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sume pentru sinagogile jidănești (subl.ns.), mai jos specificate pe exerciții: lei 2000 pe exercițiul 1933 pentru repararea sinagogii jidănești a meseriașilor; lei 4000 pentru întreținerea baiei jidănești din Huși”. În total, pe parcursul a cinci exerciții financiare (1933-1937), comunitatea evreiască hușeană a beneficiat de suma de 69.000 de lei. Această statistică mai este importantă prin faptul că ne dezvăluie numărul a cel puțin patru sinagogi existente în oraș la acea vreme și anume: a meseriașilor, a croitorilor, cea nouă și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]