51 matches
-
Huși, în parcul din fața Liceului, se află bustul în piatră al marelui domnitor, lucrare aparținând sculptorului hușean Vasile Aciobăniței (1959), același artist care avea să creeze bustul lui Mihail Kogălniceanu, din fața Colegiului Agricol „Dimitrie Cantemir” din Huși (vezi Anexe). 7.Hușeni în Războiul de Independență a. Contribuția militară a populației orașului Huși și a județului Fălciu la cucerirea independenței de stat a României Instaurarea suzeranității otomane (în 1420 - Țara Românească și în 1456 - Moldova) a însemnat o frână serioasă în dezvoltarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
risipindu-se. O parte din cișmele nu funcționau din cauza insuficienței debitului de apă. Apa din fântâni era contaminată, de aceea se propagau boli, cum ar fi tenia, dizenteria, holera, febra tifoidă. Prin intemediul presei, primarul dr. I. Munteanu informa pe hușeni că, „lucrările începute la punctul Varnița, pentru captarea izvoarelor sunt terminate, și apa captată dată în conducta principală, așa că orășenii vor avea un plus de apă de 40-50 metri cubi pe zi”. Evident, cu scop electoral, primarul a evidențiat activitatea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ș.a. - erau în ochii opoziției politice, „adunătură de oameni”, „declasați”, „imorali și inconștienți”, „una din cele mai mari pacoști”, „flagelul ce o bântue astazi”, „potlogari”, „mișei”, „samsari” și alte „grațiosități de asemenea natură”. Ce vină poartă societatea, se întrebau unii hușeni, cu mai bine de 100 ani în urmă, „să sufere consecințele intrigilor și uneltirilor unor ambițioși, care cred că, politica are de scop, să servească interesele lor personale, și nici o dată afacerile publice”. În aprilie 1907, principalele grupări politice conservatoare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vieții politice românești. Răscoala din 1907 a tras un semnal de alarmă în legătură cu contradicțiile sistemului social și necesitatea adoptării unor măsuri eficiente. O rezolvare temporară a fost găsită prin aplicarea Legii reformei agrare din 1921, după înfăptuirea României Mari. 4. Hușeni în Războiul de Întregire a Neamului Asemeni întregii Țări, o situație extrem de grea cunoaște populația orașului Huși în timpul Primului Război Mondial. În toamna anului 1916 și la Huși, ca în întreaga Moldovă, au venit mulți refugiați și militari. S-au construit în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Minulescu, împreună cu soția sa, Claudia Millian, poetă simbolistă, s-au aflat și ei la Huși în timpul refugiului, fiind găzduiți într-o casă situată pe strada Cuza Vodă și care era proprietatea a doi bătrâni Donici (frate și soră). Cei doi hușeni îi vor inspira poetului poezia Acuarelă, scrisă la Huși și pe care o reproducem în cele ce urmează: În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână Orășenii pe trotuare, Merg ținându-se de mână, Și-n orașu-n care plouă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
El hotărăște să străbată țara în lung și în lat, pentru a face cunoscută poporului muzica autentică. La 16 ianuarie 1916, a avut loc în sala Teatrului din Huși un concert de vioară în interpretarea marelui artist, adevărată sărbătoare pentru hușeni, într-o conjunctură nu chiar fericită. Presa nu a trecut nepăsătoare peste sărbătoarea oferită: „vor trebui să producă și în muzică o adevărată renaștere și să stabilească în această artă caracteristica și tendințele spiritului curat românesc”. Într-un alt articol
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1918. Partidele politice centrale au avut formațiuni și la nivelul orașului nostru: de pildă, unul din primarii orașului, I. Gheorghe Vântu, a fost liberal; alte formațiuni reprezentau partidele conduse de dr. Nicolae Lupu, Nicolae Iorga, Ion Mihalache, Iuliu Maniu. Numeroși hușeni au fost adepții unor personalități politice cunoscute, ca Nicolae Lupu, Mihai Ralea, Corneliu Zelea Codreanu ș.a. Mișcarea legionară de la Huși a avut ca lider pe profesorul de germană Ion Zelea Codreanu, tatăl lui Corneliu Zelea Codreanu, ucis în 1938. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Stalingrad. Pe Frontul de Est au luptat 717 tineri hușeni. Majoritatea dintre ei au participat și la luptele pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei, a Ungariei și a Cehoslovaciei. În cadrul campaniei de pe Prut, în bătălia de la Fălciu, au căzut eroic 120 de hușeni, care au fost înmormântați în cimitirul orașului (vezi Anexa). Ne facem o datorie de onoare să elogiem spiritul de sacrificiu al unor eroi hușeni. Unul dintre aceștia a fost plutonierul TR Adrian Gh. Alexandrescu, din Regimentul 10 Vânători, care a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Gavril Holban. În Cimitirul Municipal, a fost ridicat un monument dedicat „Eroilor români căzuți în lupta pentru apărarea libertății și independenței patriei” (vezi Anexe). Un alt monument, reprezentând o cruce imensă de piatră, situat în apropiere, a fost ridicat de hușeni ca o „Recunoștință eternă a celor care cu prețul sângelui și al vieții au păstrat Țara, limba străbună și credința”. Generalul Haralambie Bossie, (19 decembrie 1895, Huși - 22 aprilie 1988, Piatra Neamț) era și el hușean. Studiile militare (Școala Militară de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care au depășit granițele orașului și ale județului. Spectacolele organizate cu prilejul „Zilei Europei”, „Zilei Naționale a României”, „Zilei Internaționale a Copilului” sau cele oferite de diverse formații sau artiști, invitați ai acestei instituții, constituie atracție de mare interes pentru hușeni. O realizare importantă a clasei politice și a organelor administrației locale o constituie înființarea Judecătoriei locale și a Parchetului de pe lângă această instanță, instituții care, împreună cu cele trei cabinete notariale existente, răspund cerințelor hușenilor legate de aplicarea și respectarea legilor. Finalizarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a inaugurat la 14 septembrie 1889 întemeierea Gimnaziului Privat din Huși, ale cărui cursuri s-au deschis la 18 septembrie, cu un numar de 30 de elevi. Impresia dorită este produsă la București și de petiția semnată de 172 de hușeni și trimisă Ministerului la 2 octombrie 1889, primindu-se aprobarea oficială pentru funcționarea Gimnaziului. Inițiativa privată este determinanta în împlinirea visului hușenilor. Opinia publică și intervențiile autorităților locale, mai ales ale prefectului Costache Teleman, au ca urmare trecerea în bugetul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
patronat de Academia Română, se dovedește deficitar, de vreme ce decesul prozatorului este plasat în 2002!). Atunci, împreună cu câțiva prieteni hușeni și scriitori care l-au însoțit, a ținut să viziteze ultima reședința hușeana, din apropierea actualei Case de Cultură care poartă numele altui hușean ilustru, marele actor Alexandru Giugaru. L-am văzut, atunci, fericit (ultima lui fericire!), ca reîntors în copilărie și adolescență. Studiile liceale sunt legate de Târgoviște și de Huși. La Târgoviște, i-a avut colegi pe viitorii mari prozatori Radu Petrescu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
agenții să ia măsuri de a nu dosi nici unul (subl.ns.) deoarece atunci nu pot pleca ceilalți și În aseminea cazu Întreținerea oamenilor va fi pe comptul dv. (subl.ns.)”. Bineînțeles că, fiind stare de alertă maximă, șeful oamenilor legii hușeni a evidențiat În rezoluția sa urgența acestei misiuni. Anexat adresei, era și „Tabloul nominalu de rezerviștii de Călărași și Dorobanți, destinați a merge ca conductori trăsurilor rquisiționate”. Iată-le numele după 135 de ani de curgere a timpului: „Reserviști de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
6967) datată 10 august, când armata română era În plin război de neatârnare a națiunii. Față de tonul precedentei, aceasta fusese și mai dură, aproape ultimativă lucru care Îi va fi dat fiori și furnicături pe șira spinării bietului polițai hușean: „Vă repet Ordinul No. 6158 relativ la reserviștii care nu sau prezentat când au fost chemați pentru conducerea convoiului de 100 căruțe la București și vă invit (subl.ns.) ca să’mi dați urgent rezultatul, nemaidând locu la o nouă repetare”. Foarte
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ion Câmpineanu (1841-1888), a convenit cu partea rusă cursul de schimb al „polului imperial” cu leii noștri legalizând, astfel, intrarea rublei În circuitul intern al României. Tot polițaiului i se Încredințase sarcina de a aduce la cunoștința publicului fălcian și hușean reglementările stabilite la nivel Înalt, potrivit adresei nr.6297/25 iulie 1877: „Conform Ordinului D-lui ministru de Finans și a Jurnalului Consiliului de Miniștri, aprobate de Măria Sa Domnitorul, vă comunic că polul Imperial Rusăsc este admisu În circulație cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pentru un „...orologiu de auru”. Documentul este mult mai lung, dar În rezumat directorul Poliției din Lemberg, Tustanovschi, cerea ajutorul românilor pentru deslușirea acestei tenebroase afaceri, cu parfumuri vetuste de epocă, În care primà cel de femeie. r. Afaceri cu hușeni și ruși Înainte de a ataca subiectul, trebuie să consemnăm adresa nr.7316/25 august 1877, prin care prefectul aducea la cunoștință polițaiului faptul că la Monopolul tutunului fusese numit un cetățean: „Domnul agent Regiei Monopolului Tutunurilor din acest judeciu, prin
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de caz s-a Întâmplat la data de 13 mai 1877 când căpitanul Lupașcu, comandantul Batalionului al II-lea din Regimentul 12 Dorobanți a trimis Poliției adresa nr.2129 prin care solicita acesteia deslușirea și rezolvarea situației militare a unui hușean: „Puneți În vedere melițianului Enache Porumb din acest orașu, ca pentru a pute fi luate În considerațiune motivele de scutire invocate de petiționar prin suplica sa din 12 mai curent, să ne prezinte mai Întâi un act În regulă de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
său o transmisese polițaiului: „Am onoarea a vă pune În videre acestea și a vă ruga ca pe viitor să regulați scutirea familiilor militarilor aflați sub drapel”. Adresa fusese semnată de adjunctul prefectului, A. Teodoru. Iată numele celor 38 de hușeni ( printre mulți alții) participanți siguri la bătăliile prilejuite de Războiul de Independență a României: „LA MILIȚIENI. Noea Anton, Timofti Alecu, Gheorghe Ștefan, Popa Neculai, Filip Anton, Pintilie Ion, Constantin Petrache, Moga Gheorghe, Ciocoi Ion, Ștefan Vasile, Vasile Valeia, Marin Ioniță
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
regulă tablourile de toți militarii care sunt și vor mai veni În acest orașu, cu sau fără concediu și bolnavi că când (sic!, n.n.) vor fi necesari să se aibă de unde și lua”. În continuare, iată-i pe cei 12 hușeni prezenți În oraș la data de mai sus și care, fără putință de tăgadă, mirosiseră praful de pușcă de pe frontul bulgăresc, Încasând și lovituri din partea inamicului: „1) Soldat Nastasse Gheorghe (Rgt. III Artilerie); se Îngrijește la casa părinților
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
noi pentru un petic de hârtie era foarte mare și dacă stăm și socotim oleacă, „pelea” de oaie scoasă la licitație valorase 1,20 lei noi așa că... b.g. Semințe pentru ogoarele ostașilor de pe front Cu certitudine, mulți dintre concentrații hușeni depășiseră anul de când nu mai fuseseră pe acasă iar guvernanții de atunci s-au gândit și la sărmanele lor familii care se hrăneau cu ceea ce le dădea pământul din proprietate. Astfel pe 17 martie 1878, când oamenii Începeau să-și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
testarea coreligionarilor vizavi de „Atitudinea față de URSS și față de democrație” dar li se ceruse și „...demascarea evreilor reacționari” precum și „...luarea unor angajamente În luptă”. Formulări ambigui, pe măsura inteligențelor capilor. Semnatarul documentului din care cităm, Naty Terdiman (responsabilul CDE-ului hușean) remarcase (măcar declarativ!) că: „În rândurile populației evreești domină un curent politic democratic”. În cel de-al doilea taler al balanței politice, „reacțiunea” era reprezentată „...mai slab” spunându-se că „...maniști nu sunt iar brătieniști 1. Mai sunt puțini lupiști
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Unirea”, de la 80 la 100. d. Șantaje politice Al doilea document cusut cronologic la dosar, fusese „Raportul de activitate pe perioada 28 mai 1946 - 28 iunie 1946” și era mult mai amplu elaborat ceea ce demonstrează Încă o dată că CDE-ul hușean era Încă În perioada sugerii țâței materne de la București și a celei paterne de la Iași. La punctul <B> „Priviri politico-organizatorice” autorul reiterase marea dragoste a evreilor pentru democrația de tip nou (care nu-i va opri, totuși, de la uriașa migrare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
acelor „echipe de afișaj” girate și plătite de către comuniști, Întâi a rupt afișele „reacționarilor” și apoi le-a lipit pe ale „democraților”. a.b. „Vorbitoarele au fost pregătite de noi” Din secțiunea „Realizări” am desprins ideea obiectivă, că CDE-ul hușean traversase În luna scursă câteva momente calde și mai multe reci. Astfel, „În ziua de 26 octombrie, cu ocazia Împărțirii titlurilor de proprietate a fost o participare slabă cauzele ce nu au putut antrena massa evreească la această manifestație”. Cu toate că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu erau cantități fabuloase dar, foarte posibil, pe parcurs s-au mai cumpărat și altele. Oricum, se poate specula că guvernul Petru Groza a ajutat cu palavre iar JOINT-ul american cu bani. În fine, la „Greutăți În muncă”, responsabilul hușean al anemicei sale turme de numai 70-80 de membri și simpatizanți, Își informase superiorii despre „...nemulțumirile unei echipe de agitație În campania electorală care nu a fost retribuită cu nimic spre deosebire de alții care au primit bani și alimente
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Iftene; aceasta constituie un exemplu de cum nu trebuie să joace negrul Partida Spaniolă. Partida numărul 4 Pe regretatul inginer Murguleț Jan l-am cunoscut în februarie 2001 atunci cînd a organizat, la Casa de Cultură, un concurs de șah pentru hușeni. La acest concurs s-au înscris destul de mulți concurenți, tineri și adulți, dornici să se confrunte pe tabla de șah, deoarece nu se mai organizase de foarte mult timp în Huși o competiție șahistă. De atunci și pînă în februarie
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]