51 matches
-
în hotarele Moldovei”, considerând ca argument și forma de plural a numelui, ce întărește originea husită a numelui orașului. Ipoteza originii husite a numelui a fost reluată de B. P. Hasdeu (1838-1907) și de Gh. Ghibănescu (1864-1936). Acesta din urmă, hușean de origine (s-a născut la Gugești), este autorul celebrelor colecții de documente Surete și izvoade (24 vol, 1906-1930) și Ispisoace și zapise (6 vol., 1906-1926). Reputatul istoric s-a preocupat, cum era firesc, și de zona natală. Într-o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fălticeni, un Huseni, la 7-8 km de Șimleul Silvaniei, și un Husia, în Sălaj, pe râul Someș, pe drumul Jimbou-Chelnița. Mai este menționată o localitate Huși în ținutul Hârlău. Harta rusă din 1835 menționa localitățile Huș, în ținutul Cârligătura, și Hușeni, în ținutul Tutova, format din locuitorii veniți din zona Huși (ținutul Fălciu). În ceea ce privește denumirile date de husiți localităților întemeiate de ei, Mihail P. Dan observă că în nici una dintre zonele în care au ajuns husiții, nu întâlnim o analogie pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a administrat, reușind să obțină chiar aprobare pentru înființarea unui târg pe moșia sa, Drânceni. Dragostea lui Mihail Kogălniceanu pentru orașul Huși este declarată deschis. Într-o scrisoare din anul 1864, adresată lui Anastasie Panu, citim: „Sunt și eu puțin hușean, și, de aceea, fiți siguri că, cât voi fi ceva în acest departament, din toate puterile mele, voi sprijini buna d-voastră silință și dorință pentru a se îmbunătăți și înfrumuseța acel oraș. Peste câteva zile vă voi trimite un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
însă țăranii s-au revoltat în masă. Împotriva lor a fost trimis batalionul permanent din Regimentul 25 Infanterie din Huși. 5. Unionismul hușean În perioada premergătoare revoluției de la 1848 și după înfrângerea ei, ideile patrioților români, printre care erau și hușeni, au circulat, au pătruns tot mai mult în spirite și au dat roade și la Huși. Aceste idei, cum ar fi unirea, împroprietărirea țăranilor, independența, au însuflețit masele dornice de libertate. Conform Regulamentului organic (1831-1832), Țara Românească și Moldova urmau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de 19 voturi. Ceilalți deputați ai ținutului Fălciu și ai orașului Huși au fost: Laskaraki Costachi, George Tulbure, votați de marii proprietari, Grigore Butucea - de micii proprietari, Florea Munteanu din Vetrișoaia, ales de țărani și serdarul Grigore Tulbure, ales de hușeni. Episcopul Meletie Istrati a fost acuzat că l-ar fi ajutat pe Nicolae Vogoride în lupta împotriva clericilor unioniști. Lipsesc, din păcate, informații mai detaliate despre modul de desfășurare a alegerillor de la Huși. Unii cercetători menționează faptul că episcopul ar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numărului mare de destituiri pe care le făcea guvernul Moldovei. Cei vizați erau mai ales profesorii, din cauza opiniilor lor politice; de exemplu, Verdiano, profesor la Fălticeni, Homitchiano, profesor la Piatra și B. Galian, profesor la Școala publică din Huși. Profesorului hușean i s-a promis anularea hotărârii numai dacă episcopul local, Meletie Istrati sau fratele acestuia, Neculai Istrati, mare proprietar, vor garanta că nu se va mai implica în susținerea Unirii. Profesorul cere caimacamului Nicolae Vogoride să nu fie nedreptățit. Înțelegând
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al doilea posibil fals semnalat de Costin Clit se referă la locul nașterii domnitorului: pe actul de deces din 15 mai 1873 apare București, iar pe 23 mai 1873 București va fi înlocuit cu Bârlad. „De unde știm - se întreabă profesorul hușean - că menționarea localității Bârlad ca loc de naștere nu este un fals? Bârladul era mai bine cunoscut decât localitatea Huși și de aici poate și falsificarea locului nașterii”. Dincolo de unele controverse în legătură cu locul nașterii marelui domnitor, demnă de atenție este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși, în parcul din fața Liceului, se află bustul în piatră al marelui domnitor, lucrare aparținând sculptorului hușean Vasile Aciobăniței (1959), același artist care avea să creeze bustul lui Mihail Kogălniceanu, din fața Colegiului Agricol „Dimitrie Cantemir” din Huși (vezi Anexe). 7.Hușeni în Războiul de Independență a. Contribuția militară a populației orașului Huși și a județului Fălciu la cucerirea independenței de stat a României Instaurarea suzeranității otomane (în 1420 - Țara Românească și în 1456 - Moldova) a însemnat o frână serioasă în dezvoltarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
risipindu-se. O parte din cișmele nu funcționau din cauza insuficienței debitului de apă. Apa din fântâni era contaminată, de aceea se propagau boli, cum ar fi tenia, dizenteria, holera, febra tifoidă. Prin intemediul presei, primarul dr. I. Munteanu informa pe hușeni că, „lucrările începute la punctul Varnița, pentru captarea izvoarelor sunt terminate, și apa captată dată în conducta principală, așa că orășenii vor avea un plus de apă de 40-50 metri cubi pe zi”. Evident, cu scop electoral, primarul a evidențiat activitatea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ș.a. - erau în ochii opoziției politice, „adunătură de oameni”, „declasați”, „imorali și inconștienți”, „una din cele mai mari pacoști”, „flagelul ce o bântue astazi”, „potlogari”, „mișei”, „samsari” și alte „grațiosități de asemenea natură”. Ce vină poartă societatea, se întrebau unii hușeni, cu mai bine de 100 ani în urmă, „să sufere consecințele intrigilor și uneltirilor unor ambițioși, care cred că, politica are de scop, să servească interesele lor personale, și nici o dată afacerile publice”. În aprilie 1907, principalele grupări politice conservatoare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vieții politice românești. Răscoala din 1907 a tras un semnal de alarmă în legătură cu contradicțiile sistemului social și necesitatea adoptării unor măsuri eficiente. O rezolvare temporară a fost găsită prin aplicarea Legii reformei agrare din 1921, după înfăptuirea României Mari. 4. Hușeni în Războiul de Întregire a Neamului Asemeni întregii Țări, o situație extrem de grea cunoaște populația orașului Huși în timpul Primului Război Mondial. În toamna anului 1916 și la Huși, ca în întreaga Moldovă, au venit mulți refugiați și militari. S-au construit în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Minulescu, împreună cu soția sa, Claudia Millian, poetă simbolistă, s-au aflat și ei la Huși în timpul refugiului, fiind găzduiți într-o casă situată pe strada Cuza Vodă și care era proprietatea a doi bătrâni Donici (frate și soră). Cei doi hușeni îi vor inspira poetului poezia Acuarelă, scrisă la Huși și pe care o reproducem în cele ce urmează: În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână Orășenii pe trotuare, Merg ținându-se de mână, Și-n orașu-n care plouă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
El hotărăște să străbată țara în lung și în lat, pentru a face cunoscută poporului muzica autentică. La 16 ianuarie 1916, a avut loc în sala Teatrului din Huși un concert de vioară în interpretarea marelui artist, adevărată sărbătoare pentru hușeni, într-o conjunctură nu chiar fericită. Presa nu a trecut nepăsătoare peste sărbătoarea oferită: „vor trebui să producă și în muzică o adevărată renaștere și să stabilească în această artă caracteristica și tendințele spiritului curat românesc”. Într-un alt articol
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1918. Partidele politice centrale au avut formațiuni și la nivelul orașului nostru: de pildă, unul din primarii orașului, I. Gheorghe Vântu, a fost liberal; alte formațiuni reprezentau partidele conduse de dr. Nicolae Lupu, Nicolae Iorga, Ion Mihalache, Iuliu Maniu. Numeroși hușeni au fost adepții unor personalități politice cunoscute, ca Nicolae Lupu, Mihai Ralea, Corneliu Zelea Codreanu ș.a. Mișcarea legionară de la Huși a avut ca lider pe profesorul de germană Ion Zelea Codreanu, tatăl lui Corneliu Zelea Codreanu, ucis în 1938. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Stalingrad. Pe Frontul de Est au luptat 717 tineri hușeni. Majoritatea dintre ei au participat și la luptele pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei, a Ungariei și a Cehoslovaciei. În cadrul campaniei de pe Prut, în bătălia de la Fălciu, au căzut eroic 120 de hușeni, care au fost înmormântați în cimitirul orașului (vezi Anexa). Ne facem o datorie de onoare să elogiem spiritul de sacrificiu al unor eroi hușeni. Unul dintre aceștia a fost plutonierul TR Adrian Gh. Alexandrescu, din Regimentul 10 Vânători, care a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Gavril Holban. În Cimitirul Municipal, a fost ridicat un monument dedicat „Eroilor români căzuți în lupta pentru apărarea libertății și independenței patriei” (vezi Anexe). Un alt monument, reprezentând o cruce imensă de piatră, situat în apropiere, a fost ridicat de hușeni ca o „Recunoștință eternă a celor care cu prețul sângelui și al vieții au păstrat Țara, limba străbună și credința”. Generalul Haralambie Bossie, (19 decembrie 1895, Huși - 22 aprilie 1988, Piatra Neamț) era și el hușean. Studiile militare (Școala Militară de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care au depășit granițele orașului și ale județului. Spectacolele organizate cu prilejul „Zilei Europei”, „Zilei Naționale a României”, „Zilei Internaționale a Copilului” sau cele oferite de diverse formații sau artiști, invitați ai acestei instituții, constituie atracție de mare interes pentru hușeni. O realizare importantă a clasei politice și a organelor administrației locale o constituie înființarea Judecătoriei locale și a Parchetului de pe lângă această instanță, instituții care, împreună cu cele trei cabinete notariale existente, răspund cerințelor hușenilor legate de aplicarea și respectarea legilor. Finalizarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din colegiul în care a candidat, dar și românilor care i-a susținut pe candidații ARD, Cristian Boureanu a notat că USL ar trebui lăsat să "conducă" țara, după victoria obținută în alegeri. "Vreau să le mulțumesc celor 26% de hușeni care m-au votat și tuturor românilor care ne-au susținut și le doresc putere să treacă peste un an 2013 despre care, eu ca economist, cred că va fi extrem de greu pentru România. Celorlalți le doresc să reușească să
Boureanu, după pierderea alegerilor: Inventarea ARD, o mare prostie () [Corola-journal/Journalistic/40506_a_41831]
-
studentului Ion Gugiuman în problemele culturale ale „cetății” se produce în timpul guvernului de „uniune națională”, prezidat de Nicolae Iorga (18 aprilie 1931 - 31 mai 1932), epocă de efervescență culturală în orașul Huși. Nu este lipsită de importanță prețuirea manifestată de hușeni față de personalitatea marelui istoric Nicolae Iorga, prin tipărirea de publicații, cum ar fi „Cuvântul domnului Iorga”(26 iunie 1927) sau „Cuvântul adevărului. Foaie politică și culturală”(28 iunie 1931 - 8 iunie 1932), despre care se scria „foaia aceasta este urmașă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cercetători din domeniul geografiei. Pentru meritele sale deosebite în activitatea didactică și științifică profesorul Ion Gugiuman a primit diferite ordine și medalii la nivel național. Prin factura sa umană și prin pregătirea profesională s-a dovedit a fi un bun hușean, un bun român și un om de talie internațională. Participă la toate acțiunile culturale organizate cu diferite prilejuri, convins fiind că valorificând o serie de tradiții culturale vom dăinui ca neam și ca națiune. Prin îndelungata sa activitate didactică și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în amfiteatrul facultății. Atunci, a rămas în memoria tuturor celor ce au participat la acest moment festiv, modul hazliu în care a explicat, cum a constatat într-o dimineață de iarnă gradul de poluare a aerului din orașul Iași. Ca hușeni, ne mândrim cu personalitatea profesorului Ion Gugiuman, care s-a născut și a copilărit în orașul nostru, fiind absolvent al cursurilor Liceului „CuzaVodă”, școală de renume ce împlinește, acum , 90 de ani de la înființare. ȘI PRIN NOTORIETATEA LOR S-A
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sont largement épanouies vers l'Est, englobant un nombreaux groupe de village situés a l'Est du Prut. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, nr. 3-4, iulie - decembrie 1943, p.306-309 MIGRAȚIUNEA SEZONALĂ A BULGARILOR HUȘENI Ion Gugiuman I. Elementul bulgăresc ocupă partea de Sud-Est a orașului. Mai compacți în mahalaua care le poartă și numele „Bulgari”, ei se întind apoi și în partea de răsărit a cartierului Plopeni, din Sudul orașului, unde sunt însă destul de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
august 1834, semnată de aga Dimitrie Iamandi, vornicul Neculai Dimitriu, spătarul Grigore Razu, spătarul Dumitru Ioga, comisul Neculai Teodor, comisul Costachi Teodor, clucerul Constandin Negură, căminarul Costache Șendrea și clucerul Ioan Mardari. Departamentul Trebilor din Lăuntru se opune propunerii jeluitorilor hușeni, informează isprăvnicia la 20 septembrie 1834 și solicită Episcopului Sofronie Miclescu „ca pe un ocârmuitor proprietății să binevoești a pune la cale”. Departamentul Trebilor din Lăuntru înștiințează la 16 aprilie 1835, pe Episcopul Sofronie Miclescu, despre jalba lui Dumitrachi Stoian
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de smarald verde, în care se adăpostesc multe vietăți. Înconjurată de jur împrejur cu dealuri, s-ar putea asemăna cu o cetate minunată, ca și una din cele construite de Ștefan cel Mare. Este printre locurile cele mai agreate de hușeni. Adesea aceștia vin să admire această minunată pădure. Și au destule lucruri de admirat! Stejari falnici, frasini uriași, ici-colo câțiva plopi ca niște coloane fără de sfârșit, fagi, carpeni, toți par o armată strașnică ce se prezintă mereu la datorie. Pe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
evrei, ca în zilele noastre. În ceea ce privește critica atroce a parlamentarismului acelor timpuri interbelice, pe care le descrie autorul, nu pot sămi revin din uimire, că parcă sunt copiate după starea parlamentară din timpurile noastre și dacă veți spune că un hușean este prea moldovean, ca să fie un vizionar peste timpuri, atunci îmi retrag ce am spus mai sus și susțin și eu că parlamentul de azi, este o copie veridică a celui din perioada interbelică. Sper că îmi veți da dreptate
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]