145 matches
-
alții au murit luptând. Învățătorul Constantin Văduva a încercat să se sinucidă, dar probabil datorită faptului că i-a tremurat mâna glontele a alunecat pe țeastă, provocându-i o rană care a fost vizibilă mulți ani după aceea 45. Ion Huțan, Nicolae Angheluș, Nicolae Bencescu și Ion Bănică au fost împușcați după ce se predaseră 46. Documentele Securității dezvăluie că partizanii au înregistrat șapte morți: Petre Banu, Nicolae Ștefan, Gheorghe Ionescu, Gheorghe Huțanu, Starovici Băncescu, Nicolae Anghel și Adrian Mohorea. Alți cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Hudiță, Ion 259-263. Hugo, Victor 152, 222. Hurdubețiu, Ion 276. Hurmuzaki, Alexandru (Alecu) 360, 361, 362, 373. Hurmuzaki, Eudoxiu de 33, 79, 84, 86, 87, 89, 90, 92, 144, 361, 362, 364, 373. Hurmuzaki, familie 360. Hurmuzaki, Gheorghe 361, 363. Huțan, Ion 435, 442. Huțanu, Gheorghe 442, 443. Iachir, Ioan Emanuilovici 401. Iacob, Gh. 169, 203. Iacov, v. Sfântul ~. Iancovici, S. 482, 483, 485. Iancu, Andreea 120. Iancu, Carol 224. Iancu Costin 117. Iancu, colonel 429. Iancu, Gheorghe 308. Ianev, I.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
piesa Patima roșie de Mihail Sorbul și la Șesuri natale de Nichifor Crainic. În necrologul consacrat lui Nicolae Gane, I. E. Torouțiu menționează că Iaroslaus Kramenius a tradus din povestirile acestuia în limba germană. Volumul Din țara fagilor, semnat de V. Huțan, este un prilej pentru I. E. Torouțiu să prezinte succint poeții și prozatorii Bucovinei. Poezia e inclusă în fiecare număr, textele aparținând lui V. Huțan, G. Rotică, Ion Dragoslav, Ion Ojog, A. Marinescu-Nour (sub pseudonimul Maria Dragu) ș.a. Se publică și
REVISTA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289184_a_290513]
-
Kramenius a tradus din povestirile acestuia în limba germană. Volumul Din țara fagilor, semnat de V. Huțan, este un prilej pentru I. E. Torouțiu să prezinte succint poeții și prozatorii Bucovinei. Poezia e inclusă în fiecare număr, textele aparținând lui V. Huțan, G. Rotică, Ion Dragoslav, Ion Ojog, A. Marinescu-Nour (sub pseudonimul Maria Dragu) ș.a. Se publică și traduceri din Lenau, August von Platen, Eugène Lemercier, Lucien Boyer. A.-M.B.
REVISTA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289184_a_290513]
-
Vasile Grecu, Tudor Ulmanu, E. Simionovici, Teodor C. Grossu. Se fac traduceri din Lenau, Petöfi, Theodor Storm. Publicația cuprinde și articole pe teme politice, medicale, istorice, religioase, agricole, cugetări, epigrame, chiuituri, anecdote, curiozități. Alți colaboratori: T. Robeanu, Nicu Dracinschi, V. Huțan, I. Nistor, Vasile Grecu, R. Cândea, Oltea I. Nistor, D. Marmeliuc, Artur Gorovei, Areta Vitencu, Teofil Lianu, Gh. Antonovici, Ion I. Nistor. A.P.
CALENDARUL „GLASUL BUCOVINEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286019_a_287348]
-
al lui George Muntean despre Tradiția almanahurilor și calendarelor bucovinene, având în vedere o perioadă de peste 180 de ani, evocări ale unor personalități ale culturii românești din Bucovina (Teoctist Blajevici, Nectarie Cotlarciuc ș.a.), versuri ale poeților bucovineni (G. Rotică, Vasile Huțan ș.a.), folclor din Țara Fagilor. Numărul 2 (pe anii 1994-1995) conține o Cronologie bucovineană, alcătuită de George Muntean, și pagini din scrierile autorilor contemporani din nordul Bucovinei (Ilie T. Zegrea, Vasile Tărâțeanu, Mircea Lutic, Mihai Prepeliță, Grigore Bostan, Simion Gogiu
CALENDARUL CRESTIN ORTODOX AL ROMANILOR BUCOVINENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286023_a_287352]
-
rușii - 2,3 %, bulgarii - 1,0 %, țiganii - 1,5 %, turcii - 0,9 %, găgăuzii - 0,6 %, cehii și slovacii - 0,3 %, sârbii, croații și slovacii - 0,3 %, polonezii - 0,3 %, după care urmau, cu procente mai mici, grecii, tătarii, armenii, albanezii, huțanii și alte neamuri. În toate provinciile, românii dețineau majoritatea, de la majoritatea de 97,5% în Oltenia, de 93,4 % în Muntenia și de 89,8 % în Moldova, la procente de 60-50 în Crișana-Maramureș (60,7 %), în Transilvania (57,6 %), în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Melania G. Mazzucco O zi perfectă Traducere de Cristian și Alina Huțan Familia e locul În care sălășluiesc speranțele țării noastre, locul care dă aripi viselor. George W. Bush, Discurs despre starea națiunii, 2004 Oh it’s such a perfect day I’m glad I spent it with you. Oh such a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dărniciei codrilor cu care ne înfrățisem. Brațele ni se umpleau de vreascuri, iar coșurile ni se încărcau de hribi și felurite poame 138. Sub ascuțișul bărdițelor și topoarelor, mânuite de vajnici pădurari, cădeau brazi bătrâni. Erau legați și trași cu huțanii spre joagăre pentru a-i preface în bușteni. Dălți și rindele îi așteptau prin șoproanele dulgherilor. Pe sub cetini, ne îndreptam spre case. Ne feream de năpârcile care se târau pe sub covorul de frunze. Traversam poienițe pe unde susurau izvoare de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Pe foc trebuie să-l ții în cinste, că și el în cinste te ține și îți dă minte."155 La huțuli, rostirea focului e tabu, tăinuirea cuvântului are valențe apotropaice: "Focului să nu-i zici "foc", ci "vatră". La huțani, în munți, să te audă că zici "foc", te-ar omorî! Ei numai "vatră" zic. Focul se mânie când îi zici foc, căci el nu e focul acela mistuitor, ci numai o binefacere pentru oameni."156 În unele părți ale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
câteva titluri din acest ultim domeniu: "L'anello di Clarisse", "Utopia e disincanto", "Alfabeti". Magris a fost senator între anii 1994 și 1996. Alla cieca, romanul publicat în 2005, tradus atent și fluent în limba română de Cristian și Alina Huțan sub titlul La voia întâmplării (Editura RAO, 2008, 378 p.), este o carte construită din nenumărate istorii și identități ale personajului principal, din nenumărate fire epice care se împletesc și se despletesc necontenit, acest procedeu devenind un laitmotiv stilistic. Precum
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
5, 22, 24, 25, 130, 293 Armistițiul (2004): 22, 23, 25 traducere de Doina Derer Condrea: 22, 68 Claudio MAGRIS (Italia): 5, 9, 27, 28, 30, 32, 52, 293 La voia întâmplării (2008): 28, 32 traducere de Cristian și Alina Huțan: 28 Ian McEWAN (Anglia):5, 97, 98, , 100, 101, 292, 294 Mângâieri străine (2004): 97 traducere de Dan Croitoru: 97 Javier MARÍAS (Spania): 7, 223, 225, 226, 227, 294 Mâine în bătălie să te gândești la mine (2002): 223 traducere
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Cernat, Cernădia, Cernica, Cernișoara, Cernovca, Cer no hal, Cernoiu), corespondentele lor onomasiologice și tipologice romînești (de exemplu: Neagra, Negrești, Negraia, Negrăița, Negrișoara etc.) și numele de locuri formate de la etnonime care trimit la slavi (Scheia, Bulgari, Sîrbi, Ruși, Leși, Tăuți, Huțani) arată că romînii au conviețuit pe un teritoriu larg și timp îndelungat cu slavii pînă i-au asimilat, astfel că e posibil ca unele dintre toponimele „slave“ să fi fost create de romîni și de slavi împreună, în perioada bilingvismului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
VASILICA, Limba și literature română: caietul elevului, teme pentru acasă, clasa a III-a, Pitești, Editura Diana, 2008, 64 p. [113] OSIAC, MARIA, Dificultăți ale limbii române, București, Editura Fundației România de Mâine, 2008, 215 p. [114] OSTROVAN, ALINA MARIA; HUȚAN, LUIZA NADINA; DOBRA, NATANAEL; TUNSOIU, VERONICA, Corijarea limbajului scris: metodă practică, Bistrița, Nova Didactica, 2008, 86 p. [115] PAMFIL, ALINA, Limba și literatura română în gimnaziu: structuri didactice deschise, Pitești, Paralela 45, 2008, 230 p. [116] PANDURU, ANADA-VALERIA, Atributul și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lingvist notoriu e ignorat de toți lingviștii. Având cărțile lui l-am analizat în 12 pagini și ca lingvist, deși a fost relevat numai ca folclorist și literat. Aș dori să am ceva despre viața de la sfârșit a lui Vasile Huțan și când și unde a murit. Revăzând istoria lui Loghin, am mai introdus în a mea, încă o serie de bucovineni, valoroși dar ignorați, scociorând material vechi. Și acum să trecem la ale noastre. Cum o mai duci cu sănătatea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și liniște și să ne mai putem vedea și să stăm de vorbă despre toate. N. Bîrleanu 14 C.P. Iași, 19.VI.1989 Stimate domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea și Suplimentul 494 de la Botoșani și vă mulțumesc. Privitor la V. Huțan (n. 1880 Costâna, înv. la V. Dornei, luptător voluntar și decorat pentru întregirea națională) am 2 fotografii, o poezie „Bucovinei” („Din țara fagilor) n am știut c-a fost profesor și nimic după 1940. La fel mă interesează: Adelina Cârdei
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dv. de adăugat la vol. IV de mai apare și n am mai primit nici o veste, fapt ce mă îngrijorează, că în situația noastră oricând ne poate sosi ceasul. Mai înainte am mai cerut relații de (spre) poetul sucevean V. Huțan, cu viața lui după 1938 și când și unde a murit. La fel Adelina Cârdei a publicat „Suceava voievodală” (Suceava, 1935) o antologie lirică cu un premiu francez, care de mai există, de nu poți mata, roagă pe d. P.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
14, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Tincani nr. 3, bl. OS 3, sc. 2, ap. 73, sectorul 6. 249. Smigulet Violeta-Angelica, născută la 3 iulie 1967 în localitatea Lupeni, județul Hunedoara, România, fiica lui Hutuleac George și Huțan Anghilina, cu domiciliul actual în Austria, 3871 Neu-Nagelberg 36/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Lupeni, Str. Viitorului bl. K4, ap. 64, județul Hunedoara. 250. Marincean Melhior, născut la 20 octombrie 1969 în localitatea Petru Rareș, județul Bistrița-Năsăud
HOTĂRÂRE nr. 678 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130000_a_131329]
-
Articolul 1 Se conferă Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler: - domnului Ion Cernea, antrenor de lupte; - domnului Dumitru Cuc, antrenor de lupte; - domnului Radu Huțan, antrenor de caiac-canoe; - domnului Nicolae Pavel, antrenor de lupte. Articolul 2 Se conferă Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler: - domnului Ion Carpinisan, antrenor de gimnastică; - domnului Petre Cișmigiu, antrenor de tir; - domnului Serghei Covaliov, sportiv de caiac-canoe; - domnului
DECRET nr. 1.049 din 6 decembrie 2001 privind conferirea ordinelor naţionale Serviciul Credincios şi Pentru Merit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138644_a_139973]
-
însemne pentru militari). Articolul 8 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa I (cu însemne pentru militari): - doamnei plutonier adjutant șef Aursulesei V. Lăcrămioara; - domnului plutonier adjutant șef Garbacianu Gh. Ilie; - domnului plutonier adjutant șef Vlaicu P. Ion-Constantin; - domnului plutonier adjutant Huțan N. Constantin; - domnului plutonier adjutant Apostu C. Dănuț. Articolul 9 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa a II-a (cu însemne pentru militari): - domnului plutonier adjutant șef Albă A. Gheorghe; - domnului plutonier adjutant șef Andronie Ț. Tudor; - domnului plutonier adjutant
DECRET nr. 982 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146353_a_147682]
-
Coman, fiul lui Galiș care prin ispisocul din 3 aprilie 1412 dat de Alexandru cel Bun a primit „în pământul Moldovei un loc pustiu să-și facă lui un sat podli Bașeu. Satul Balinți își trage numele de la boierul Balici, Huțanii (sau Huețanii) de la Huet etc. I. Bogdan, în lucrarea sa fundamentală despre cnejii români arăta: „Este incontestabil că o mare parte din satele moldovenești au fost înființate de cneji, juzi sau vatamani care căpătau dreptul de a aduna oameni de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
catagrafie corespunde cu numele unor oameni ce sunt locuitori ai satului Vatra: Ștefan Minciună, Ștefan Chițacu(Chițac), Vasile Sofroneț (Sofronescu), Constandin Cheptănar(Cheptănaru), Ion Brumă, Constandin Cojocea, Grigorie Bostan, Grigorie Fliscă(Flisc ), Nichita Mitrofan, Pavel Horean, Grigoraș Tulug (țului), Petre Huțan, Todosii Tătaru și e amintită biserica Adormirea Precistei unde slujea preotul Sandu și dascălul Toma. Situația mai clară în 1803 când apare mențiunea că: biserica veche era construită din lemn-bârne din partea locului și avea pe sfintele vase inscripția Iordache Costache
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
130. Ion Teculian 131. Toader Teculian 132. Ștefan Pelihacia 133. Pavăl, chioar 134. Axintii, morar 135. Dănilă Lupan 136. Ion Jâosan 137. Dumitrașco Irimița 138. Miftodii,ungurean ginerele lui Dănăluță 139. Vasile Ciupercă 140. Pavăl fiul lui Dumitrașco 141. Petre Huțan 142. Vasile, ungurean 143. Neculaiu, vornicu 144. Ion, vătăman 145. Andreiaș holtei cu mamă 146. Enachi nepotul lui Damian 147. Mihaiu, cojocar 148. Ion, săcrier 149. Ioniță, holtei cu mamă 150. Merăuță, holtei cu mamă 151. Timoftii, holtei cu mamă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
denumiri. Harta topografică austro-ungară a Bucovinei, Maramureșului, Crișanei, Transilvaniei și Banatului a cedat, de multe ori, ț din românește prin z, transcripție care, ulterior, a trecut și pe harta topografică românească (de exemplu Obcina Mare, astfel. Hotarul Huzanului, în loc de Hotarul Huțanului, Masivul Zaranca, în loc de Masivul Țăranca etc.). De multe ori, toponimia a fost înregistrată greșit, datorită faptului că topografii militari care au realizat primele hărți ale unor state sau regiuni mai puțin dezvoltate nu cunoșteau limba și obiceiurile localnicilor, uneori această
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
polonezi, care nu înțelegeau nimic, și practica niște chirii destul de piperate. Istoricul Neagu Djuvara, care ifost chiriaș, întărește datele despre existența ei: Știam că o cheamă «biciclista» și mă distram că există o cucoana pe care o cheamă așa". 32. Huțan Viorica Elena (26 august 1923, Gura Humorului, jud. Suceava) Prima stewardesă din România. Urmează liceul, absolvit în 1938, la Cernăuți. După alipirea Bucovinei de Nord la U.R.S.S., în 1940, familia s-a refugiat la București. A lucrat ca secretară
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]