145 matches
-
Drăgescu - pilot, Smaranda Brăescu și Stela Huțan au făcut o recunoaștere pe ruta Simferopol - Sarabuz - Simferopol, iar Virginia Thomas una pe aceeași rută, avându-l la bord pe generalul Petrescu. În ziua de 14 iulie Mariana Drăgescu - pilot și Stela Huțan au făcut o recunoaștere pe ruta Simferopol - Kerci - Simferopol, iar Virginia Thomas și Maria Nicolae una pe ruta Simferopol - Evpatoria - Simferopol. În 19 iulie Smaranda Brăescu și Stela Huțan au făcut și ele o recunoaștere pe traseul Simferopol - Kerci - Simferopol
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Petrescu. În ziua de 14 iulie Mariana Drăgescu - pilot și Stela Huțan au făcut o recunoaștere pe ruta Simferopol - Kerci - Simferopol, iar Virginia Thomas și Maria Nicolae una pe ruta Simferopol - Evpatoria - Simferopol. În 19 iulie Smaranda Brăescu și Stela Huțan au făcut și ele o recunoaștere pe traseul Simferopol - Kerci - Simferopol. Aceste trasee s-au repetat cu regularitate până la 6 octombrie. La sfârșitul lunii august Victoria Pokol a fost rechemată la București în urma unei abateri disciplinare. Secția a avut și
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
pilot de legătură la Escadrila 108 Transport Ușor. A demisionat din aviație în 1944. În 1953 a fost condamnată în același proces de spionaj ca și Nadia Russo la 10 ani de închisoare, fiind și ea deportată la Lățești. Stela Huțan (din 1945 Huțan-Palade) (n. 27 martie 1921, Gura Humorului - d. 15 august 2010, București) A urmat cursuri de aviație la Politehnica București și a făcut practică la Roșiorii de Vede și la Școala de la Ziliștea-Buzău, obținând brevetul de pilot nr.
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
însuși este considerat de aviatoare o melodramă ieftină, foarte departe de ce a fost de fapt Escadrila Albă. Daniel Focșa, în cărțile sale, "Escadrila albă - o istorie subiectivă" (2008; 2013) publică trei capitole dedicate aviatoarelor Mariana Drăgescu, Nadia Russo și Stela Huțan, respectiv în "Aviatori de altădată" (2012) două capitole dedicate Marianei Drăgescu și Nadiei Russo. Cărțile se bazează pe interviurile luate de autor celor trei aviatoare și pe date din arhivele personale ale Marianei Drăgescu și Stelei Huțan.
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Russo și Stela Huțan, respectiv în "Aviatori de altădată" (2012) două capitole dedicate Marianei Drăgescu și Nadiei Russo. Cărțile se bazează pe interviurile luate de autor celor trei aviatoare și pe date din arhivele personale ale Marianei Drăgescu și Stelei Huțan.
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
vedere al unei cuviințe sociale fără care nu se poate trăi în viață și despre care tu, fată trăită izolat și boem, nu ai încă o idee precisă. Pe tine te-a încântat nota pitorească: la țară, în munți, între huțani, o vară întreagă... Tu ești romanțioasă și lirică uneori. La drept vorbind, și mie mi-ar plăcea. Ar fi poate odihnitor și recreativ pentru niște suflete frământate și turtite necontenit de pereții necazurilor. Alt avantaj serios ar fi ăsta: posibilitatea
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
Anton Cociobanu Vasăli Cociobanu Dumitru zăt Neculaiu Cozmeiu Iacob Brașovanu Vasăli Crețul Pavăl Zahornianul Trifan Huțanu Ion Tăplău Sămion Ungurianu Andreiu Ungurianu Nichifor săn Ilii Morariul Ion săn Ștefan Rusul Macsăn zăt Ștefan Rusul Ion Huțanu Pădurariul Gheorghii săn Ion Huțanul Neculaiu Cozmeiu Chiriac Chetrariul Cos(tan)d(i)n Cojocariul Ion Huțanul Toad(e)r Văcărianu Pricop Butnariul Vasăli Ciobanu Ioan săn Gheorghii Gorban Ion Chiper Vasăli săn Penteleiu D.J.A.N.I., Fond Vistieria Moldovei, dosar 199 / 1831, f. 110v-113
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Pavăl Zahornianul Trifan Huțanu Ion Tăplău Sămion Ungurianu Andreiu Ungurianu Nichifor săn Ilii Morariul Ion săn Ștefan Rusul Macsăn zăt Ștefan Rusul Ion Huțanu Pădurariul Gheorghii săn Ion Huțanul Neculaiu Cozmeiu Chiriac Chetrariul Cos(tan)d(i)n Cojocariul Ion Huțanul Toad(e)r Văcărianu Pricop Butnariul Vasăli Ciobanu Ioan săn Gheorghii Gorban Ion Chiper Vasăli săn Penteleiu D.J.A.N.I., Fond Vistieria Moldovei, dosar 199 / 1831, f. 110v-113. 3. INSCRIPȚII ÎN PIATRĂ ȘI LEMN Inscripții În piatră VA LETA 7200
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Melania G. Mazzucco O zi perfectă Traducere de Cristian și Alina Huțan Familia e locul În care sălășluiesc speranțele țării noastre, locul care dă aripi viselor. George W. Bush, Discurs despre starea națiunii, 2004 Oh it’s such a perfect day I’m glad I spent it with you. Oh such a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nu s-a efectuat nici un recensământ al populației, care să fi reflectat fidel structura etnică a locuitorilor. Nici informațiile de ordin confesional nu sunt de prea mare folos, deoarece în Bucovina toți moldovenii (românii) și marea majoritate a rutenilor și huțanilor (ucrainenilor) erau de religie ortodoxă. Având o poziție geografică periferică, nordul moldav a fost cel mai puternic influențat pe parcursul secolelor de mișcările de populație, îndeosebi dinspre proximitatea nordică slavă. Românii de aici s-au aflat în contact permanent cu ucrainenii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aceste estimări și locuitorii satelor din zona Herței, care niciodată nu au aparținut de Bucovina și unde populația era aproape exclusiv românească. Un alt ținut, care după 1775 a fost în întregime inclus în Bucovina, era Câmpulung-Rusesc, locuit compact de huțani. Potrivit evaluărilor lui Ion Popescu, populația acestui ținut era atunci de cca 4.680 persoane, dintre care cca 4.140 erau huțani și 530 români 8. Iar potrivit aprecierilor lui Ion Nistor, la începutul stăpânirii austriece în Bucovina locuiau 1
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Un alt ținut, care după 1775 a fost în întregime inclus în Bucovina, era Câmpulung-Rusesc, locuit compact de huțani. Potrivit evaluărilor lui Ion Popescu, populația acestui ținut era atunci de cca 4.680 persoane, dintre care cca 4.140 erau huțani și 530 români 8. Iar potrivit aprecierilor lui Ion Nistor, la începutul stăpânirii austriece în Bucovina locuiau 1.112 familii de huțani sau 5.560 persoane 9; majoritatea covârșitoare trăiau în această zonă muntoasă a Bucovinei. Pe parcursul stăpânirii austriece, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ion Popescu, populația acestui ținut era atunci de cca 4.680 persoane, dintre care cca 4.140 erau huțani și 530 români 8. Iar potrivit aprecierilor lui Ion Nistor, la începutul stăpânirii austriece în Bucovina locuiau 1.112 familii de huțani sau 5.560 persoane 9; majoritatea covârșitoare trăiau în această zonă muntoasă a Bucovinei. Pe parcursul stăpânirii austriece, în acest ținut nu a fost întemeiată nici o colonie, teritoriul respetiv fiind cel mai puțin influențat de imigrații. În 1774, cel mult 5
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Pe parcursul stăpânirii austriece, în acest ținut nu a fost întemeiată nici o colonie, teritoriul respetiv fiind cel mai puțin influențat de imigrații. În 1774, cel mult 5% din populația acestui ținut ar fi putut să fie de origine românească, restul erau huțani. În partea centrală și de sud a Bucovinei (ținuturile Suceava și Câmpulung Moldovenesc), populația era aproape exclusiv românească. Doar pe lângă mănăstiri locuiau mai multe familii de țigani, iar la Suceava exista un număr important de evrei și o veche comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Suceava exista un număr important de evrei și o veche comunitate armeană. Familii de ruteni existau răzleț în unele sate, mai ales în partea de nord a ocolului Berhomet, iar în zona de munte locuiau, pe lângă români, și familii de huțani. Trebuie să precizăm că nici recensămintele rusești, nici cel austriac din 1775, nu au înregistrat un șir de localități și anume: Cerepcăuți, Gârbăuți, Negostina, Rogojești, Tărășeni, Davideni, Hatna, Gropana, Bălcăuți, Sinăuți de Jos, Slobozia Comarești ș.a., în care, către sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
preponderent în ținutul Cernăuți și în unele sate din ocolul Berhomet, iar în zona dintre Prut și Nistru formau majoritatea. În partea muntoasă a Bucovinei, în special în ținutul Câmpulung Rusesc, locuiau cca 1.140 de familii (8,3%) de huțani. Din 475 familii evreiești (2%) 276 locuiau la Cernăuți, Suceava și Vijnița. În Bucovina se mai aflau atunci 420 de familii de țigani (3,1%), cele mai multe locuiau în sudul Bucovinei, pe lângă mănăstiri. La Suceava exista o comunitate armeană, constituită din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
gen de „navetă“ între tabără și domiciliul fiecăruia 13. Gheorghe Pele a rămas în București, fiind preocupat de recrutarea de noi oameni, în vreme ce Ion Oprițescu, originar din județul Mehedinți, a devenit liderul efectiv al grupului. Acesta era format din: Ion Huțan și Ion Pavel, ambii studenți din Bucovina, Nicolae Anghelache, student, Mircea Bencescu, Gh. Ionescu, Ion Bănică, Nicolae Tărăsescu, din comuna Oteșani, județul Vâlcea, învățătorul Constantin Văduva, din comuna Cârstănești, județul Vâlcea, David Petrescu, din județul Romanați, Copilu (nume incomplet), din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
alții au murit luptând. Învățătorul Constantin Văduva a încercat să se sinucidă, dar probabil datorită faptului că i-a tremurat mâna glontele a alunecat pe țeastă, provocându-i o rană care a fost vizibilă mulți ani după aceea 45. Ion Huțan, Nicolae Angheluș, Nicolae Bencescu și Ion Bănică au fost împușcați după ce se predaseră 46. Documentele Securității dezvăluie că partizanii au înregistrat șapte morți: Petre Banu, Nicolae Ștefan, Gheorghe Ionescu, Gheorghe Huțanu, Starovici Băncescu, Nicolae Anghel și Adrian Mohorea. Alți cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Hudiță, Ion 259-263. Hugo, Victor 152, 222. Hurdubețiu, Ion 276. Hurmuzaki, Alexandru (Alecu) 360, 361, 362, 373. Hurmuzaki, Eudoxiu de 33, 79, 84, 86, 87, 89, 90, 92, 144, 361, 362, 364, 373. Hurmuzaki, familie 360. Hurmuzaki, Gheorghe 361, 363. Huțan, Ion 435, 442. Huțanu, Gheorghe 442, 443. Iachir, Ioan Emanuilovici 401. Iacob, Gh. 169, 203. Iacov, v. Sfântul ~. Iancovici, S. 482, 483, 485. Iancu, Andreea 120. Iancu, Carol 224. Iancu Costin 117. Iancu, colonel 429. Iancu, Gheorghe 308. Ianev, I.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
VASILICA, Limba și literature română: caietul elevului, teme pentru acasă, clasa a III-a, Pitești, Editura Diana, 2008, 64 p. [113] OSIAC, MARIA, Dificultăți ale limbii române, București, Editura Fundației România de Mâine, 2008, 215 p. [114] OSTROVAN, ALINA MARIA; HUȚAN, LUIZA NADINA; DOBRA, NATANAEL; TUNSOIU, VERONICA, Corijarea limbajului scris: metodă practică, Bistrița, Nova Didactica, 2008, 86 p. [115] PAMFIL, ALINA, Limba și literatura română în gimnaziu: structuri didactice deschise, Pitești, Paralela 45, 2008, 230 p. [116] PANDURU, ANADA-VALERIA, Atributul și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Cernat, Cernădia, Cernica, Cernișoara, Cernovca, Cer no hal, Cernoiu), corespondentele lor onomasiologice și tipologice romînești (de exemplu: Neagra, Negrești, Negraia, Negrăița, Negrișoara etc.) și numele de locuri formate de la etnonime care trimit la slavi (Scheia, Bulgari, Sîrbi, Ruși, Leși, Tăuți, Huțani) arată că romînii au conviețuit pe un teritoriu larg și timp îndelungat cu slavii pînă i-au asimilat, astfel că e posibil ca unele dintre toponimele „slave“ să fi fost create de romîni și de slavi împreună, în perioada bilingvismului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
denumiri. Harta topografică austro-ungară a Bucovinei, Maramureșului, Crișanei, Transilvaniei și Banatului a cedat, de multe ori, ț din românește prin z, transcripție care, ulterior, a trecut și pe harta topografică românească (de exemplu Obcina Mare, astfel. Hotarul Huzanului, în loc de Hotarul Huțanului, Masivul Zaranca, în loc de Masivul Țăranca etc.). De multe ori, toponimia a fost înregistrată greșit, datorită faptului că topografii militari care au realizat primele hărți ale unor state sau regiuni mai puțin dezvoltate nu cunoșteau limba și obiceiurile localnicilor, uneori această
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
pe teren literar. În jurul ei se strâng cei mai de seamă cărturari ai locului, din generațiile mai vârstnice sau mai tinere. Cu poezie vor fi prezenți Vasile Bumbac, Nicu Dracinschi, I.V. Ivanciuc, Constantin Morariu, Sever Beuca Costineanul, Mihail Teliman, V. Huțan, Ion Cocârlă-Leandru ș.a. Colaborează cu proză Emanoil Grigorovitza, Traian Brăileanu, Liviu Marian, Ion Grămadă, Artur Gorovei. Un sector redutabil îl reprezintă folcloristica, domeniu în care activează Simion Florea Marian, Elena Niculiță Voronca, Dimitrie Dan, Artur Gorovei, Grigore Crețu (Originea cuvântului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
al lui George Muntean despre Tradiția almanahurilor și calendarelor bucovinene, având în vedere o perioadă de peste 180 de ani, evocări ale unor personalități ale culturii românești din Bucovina (Teoctist Blajevici, Nectarie Cotlarciuc ș.a.), versuri ale poeților bucovineni (G. Rotică, Vasile Huțan ș.a.), folclor din Țara Fagilor. Numărul 2 (pe anii 1994-1995) conține o Cronologie bucovineană, alcătuită de George Muntean, și pagini din scrierile autorilor contemporani din nordul Bucovinei (Ilie T. Zegrea, Vasile Tărâțeanu, Mircea Lutic, Mihai Prepeliță, Grigore Bostan, Simion Gogiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286023_a_287352]
-
câteva titluri din acest ultim domeniu: "L'anello di Clarisse", "Utopia e disincanto", "Alfabeti". Magris a fost senator între anii 1994 și 1996. Alla cieca, romanul publicat în 2005, tradus atent și fluent în limba română de Cristian și Alina Huțan sub titlul La voia întâmplării (Editura RAO, 2008, 378 p.), este o carte construită din nenumărate istorii și identități ale personajului principal, din nenumărate fire epice care se împletesc și se despletesc necontenit, acest procedeu devenind un laitmotiv stilistic. Precum
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]