39 matches
-
alegerile românești(1990-2000) Minoritate 1990 1992 1996 2000 Albaneză 1 2 Armeană 1 1 1 1 Bulgară 1 1 1 1 Croată 1 1 2 4 Evreiască 1 1 3 Germană 1 1 2 4 Greacă 2 1 2 2 Huțulă 1 1 Italiană 1 7 2 Macedoneană slavă 1 1 Maghiră 1 Poloneză 1 1 1 2 Rromă și țigănească 105 5 4 4 2 Rusă lipoveană 1 Ruteană 1 1 1 1 Sârbă 1 1 1 1 Slovacă și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
schimbă ordinea denumirii (Uniunea Democrată a Cehilor și Slovacilor) și, încă mai interesant, ea se vede contestată de Uniunea Cehilor din România. 107 Cifrele indică totalul populațiilor și nu numai al cetățenilor cu vârstă de vot. 108 Notăm ca etnia huțulă (care nu este luată în considerație într-o manieră explicită în recensăminte) este singura care dispune de o asociație niciodată reprezentată în Parlament, ea a obținut 646 voturi în 1996 și 1225 în 2000. 109 Vezi E. Zamfir, C. Zamfir
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
am purtat o profundă și sinceră simpatie, am fost cucerita de cultura lor materială și spirituală.“" În decursul vieții, Miroslava Șandru a cules peste 1500 de modele de broderii (cusături) vechi de la huțulii bucovineni, fiind preocupată de păstrarea artei populare huțule. Femeile din Nisipitu și din împrejurimi îi aduceau cămăși și prosoape moștenite de la străbunice și bunice. Ea a realizat un album de cusături huțule, care a fost publicat abia după 22 ani de la moartea sa, ca urmare a atitudinii indiferente
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
1500 de modele de broderii (cusături) vechi de la huțulii bucovineni, fiind preocupată de păstrarea artei populare huțule. Femeile din Nisipitu și din împrejurimi îi aduceau cămăși și prosoape moștenite de la străbunice și bunice. Ea a realizat un album de cusături huțule, care a fost publicat abia după 22 ani de la moartea sa, ca urmare a atitudinii indiferente a deputatului Ștefan Tcaciuc, presedintele Uniunii Ucrainenilor din România. Miroslava Șandru a murit la data de 25 martie 1983. Mormântul ei și al celui
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
din Nisipitu. Întregul fond expozițional a fost asigurat și confecționat pe cheltuiala inițiatorului și cuprinde numeroase manuscrise, note și obiecte personale, mari panouri, fotomontaje cu diferite tematici, albume de fotografii, o bogată colecție de modele de cusături din albumul "Cusături huțule", diferite ștergare, fete de masă, draperii, obiecte din lemn folosite în gospodării și la stane, ouă încondeiate acum 40-50 de ani etc. Miroslava Șandru a fost o cunoscută culegătoare de folclor huțul. Ea a publicat două culegeri de folclor literar
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
etc. Miroslava Șandru a fost o cunoscută culegătoare de folclor huțul. Ea a publicat două culegeri de folclor literar ucrainean din România: În anul 2005, Editura Kriterion din Cluj-Napoca și Casa Editorială Bukrek din Cernăuți au publicat postum cartea "Cusături huțule" (în ), cu texte trilingve (în ucraineană, română și engleză). Aceasta conține 224 de modele de broderii huțule adunate de Miroslava Șandru. Cartea a fost lansată la 25 noiembrie 2005, la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus, si apoi la 26 noiembrie
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
folclor literar ucrainean din România: În anul 2005, Editura Kriterion din Cluj-Napoca și Casa Editorială Bukrek din Cernăuți au publicat postum cartea "Cusături huțule" (în ), cu texte trilingve (în ucraineană, română și engleză). Aceasta conține 224 de modele de broderii huțule adunate de Miroslava Șandru. Cartea a fost lansată la 25 noiembrie 2005, la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus, si apoi la 26 noiembrie 2005, în sala de festivități a sediului Uniunii Ucrainenilor din România. Albumul a fost reeditat în anul
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
de peisajul sălbatic al pădurilor de la Ciumârna, ce acoperă dealurile din nordul Mănăstirii Vatra Moldovița, am rătăcit drumul la întoarcere, mergând la întâmplare, până ce ne-am trezit, o dată cu soarele amiezii, într-un cătun retras. Puținii localnici întâlniți, ce vorbeau limba huțulă îdialect ucrainean), ne-au spus că ne aflam pe teritoriul localității Secrieș, la granița de nord cu „vecina” Ucraina, unde se agață harta-n cui. Pe drum, am purtat un lung dialog, eu fiind elevul, în urma căruia profesorul Valeriu Stancu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
l-a îndrăgit s-a și deschis (41, p. 140 ; relația flăcău mort - șoim - arțar pare să fi supraviețuit și în unele colinde românești cu accente funerare ; cf. 12, p. 533 ; vezi și 109, pp. 7-10, 293-296). în cazul colindei huțule este posibil să fie vorba de o alterare de natură creștină a motivului epico- mitic. Probabil că, în forma inițială, pasărea-suflet își făcea cuib în vârful arțarului, care creștea apoi până la cer. (Am văzut mai înainte că paltinul era considerat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dumnezeu / Ce noroc am avut eu!" (p.154). Am mai sublinia printre meritele autoarei faptul că, în lucrarea sa, pune în circulație materiale inedite, fie culese personal, din comuna natală, fie aflate în manuscris, culese de Nicolae Macovei de la populația huțulă din Bucovina. Cercetarea întregii creații populare din Bucovina, când, de fapt, se puteau redacta lucrări ample pentru fiecare dintre universaliile ontologice ale matricii semantice apă, pământ, foc, aer identificate într-o singură categorie folclorică, a făcut, practic, dificilă aprofundarea analizei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un șurț" la capete) sau "în patru ape" era construit astfel pentru "a se scurge apele de la ploaie". 57 Acoperișul "în patru ape" se înscrie într-o tipologie arhaică a casei care corespundea, la început, simbolisticii pătratului. 58 La casele huțule, "apa" din spatele casei cobora până la pământ pentru scurgerea mai ușoară a precipitațiilor. 59 Pe "apa" din față se lăsau niște "ferestruici", numite "cahle" sau "fumare" care foloseau la evacuarea fumului din pod. 60 Gospodăria țărănească tradițională din Bucovina era formată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și așa una zicea una, alta iarăși alta, tot lăundându-se, numai ca să le iaie; dară cum au rupt-o, au și început munții și dealurile a alerga unul cătră altul și a se izbi cap în cap."93 În povestirile huțule, elementul primordial (focul, aici) prinde viață, deținând taina "sorților" omului: "Solomonca citește semnele pe care flăcările încearcă să i le arate"94, "știe că într-o bună zi focul care îi povestește din vatră se va stinge, pentru totdeauna, căci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ABUTNĂRIȚEI, Ioan, Monografia comunei Poiana Stampei, Editura AXA, Botoșani, 2006. AFLOREI, Ion, Crâmpei de fapte și vorbe la Obârșiile Sucevei, Editura Amadoros, Câmpulung Moldovenesc, 2005. ALECSANDRI, Vasile, Poezii populare ale românilor, Editura Litera, București-Chișinău, Ediție on-line. BALABASCIUC, Casian, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006. BĂNĂȚEANU, Tancred, Arta populară bucovineană, Centrul de îndrumare a creației populare și a muncii artistice de masă a județului Suceava, 1975. BÂRLEA, Ovidiu, Eseu despre dansul popular românesc, Editura Cartea Românească, București, 1982. BÂRLEA, Ovidiu, Mică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sbiera, Povești și poezii populare românești, Ediție îngrijită și prefață de Pavel Țugui, Editura Minerva, București, 1971, "Petrea Voinicul și Ileana Cosânțana", p. 31. 93 I. G. Sbiera, Op. cit., "Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă", p. 135. 94 Casian Balabasciuc, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006, v. Solomonca, p. 76. 95 Ibidem, p. 77. 96 Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Suceava, 1983, p. 23. 97 Ibidem, p. 117. 98 George Muntean, Folclor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]