59 matches
-
din Tulca a fost, de-a lungul anilor, o adevărată școală duhovnicească întărită în dragostea pentru lucrarea de predicare a Evangheliei Domnului Isus Hristos. Pastori și predicatori, diaconi și prezbiteri asemeni fraților în credință: Popa Alexandru (zis Șandor), Crăciun Vidican (zis Huci), Kiss Ferent, Teodor Bora (1936-1949), Ioan Bora (1927-1941), Ioan Bora jr. (1954-1958), Dumitru Panea, Pavel Hălmăgean, Nicolae Bejenaru, Gavril Colțea, Ioan Leric, Ioan Lăzău, Aurel Tanc, Petru Costea, Teodor Mihuț, Petru Dragu, Pavel Badea (1972-1991), Aurel Burtic, Mircea Oșvat, Ioan
120 DE ANI DE MĂRTURIE CREŞTINĂ ÎN TULCA (BIHOR) de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347200_a_348529]
-
mine... - Ia te uită! exclamă surprins Goilav. Sub părul alb ca floarea de cireș îi scînteiră ochii. Mă pofti înlăuntru. Gospodăria pictorului părea mai veche decît mahalaua de alături. Așezată pe o retezătură, povîrnișul de deasupra ei suia pînă la huciul de sub cer. Galbeni, acolo înfloriseră cornii. În fața casei cobora o livadă cu meri bătrîni, cu vișini și cu nuci. Pătrunserăm în bibliotecă. Între mobilele de coloarea foilor de ceapă trona, îmbrăcat în piele, un fotoliu ponosit. Mirosea a gutui. În
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
s-au găsit mult mai bine , mai de preț și mai cu bun venit...fiindcă poate să se caute de venitul lor mai cu odihnă”. Bătrânul a spus ultimele cuvinte în timp ce clătina capul a dojană: „Măi-măi, cum trag sfințiile lor numai huci marginea”! Și eu care gândeam că l-oi fi supărat pe bătrân cu spusele mele privitoare la faptul că „rugătorii noștri” trag mai mult la umbră și odihnă decât la muncă cu temei. În timp ce ne tăiem cale spre capătul de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am frecat la ochi cu gândul că poate am vedenii, dar în fața mea nu se mai găsea nimeni...Eram din nou numai în tovărășia veverițelor, a păsărilor și a soarelui, care încălzea din ce în ce mai tare. Întrebările au năvălit precum cucii în huciul din pădure: „Cine o fi această bătrână? Nu-i ceea ce pare. Prea le spune ca la carte. O simplă țigancă - cât ar fi ea de umblată prin lume - tot nu ar putea vorbi așa...Ceva nu-i la locul lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
-mi strice - mpărăția - Și nu pot ca să-l apucu-l, Ori să-i stric fărmăcăria. Fierul, aurul, tombacul, Ardă-l focul să mi-l ardă, L-a strâns tot și, știe dracul, A făcut din ele-o bardă; Iar din codri, huci, poiene Și din alte buruiene A făcut num-un copac. Cin-se simte mai cu [vene] Să le vie - ăstor de hac? 71 {EminescuOpVI 72} Și cu toți se duc de - avalma, Văd, se miră, nici se-ncearcă, Dar Miron ia
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe a căror tulpină creștea generații tinere de arbori noi și subțiri... Era un parc cu o pădure veche, unde pe ruinele copacilor vechi și putrezi cresc cei noi și tineri... Trasura intră în curtea plină de ierbărie și de huci sălbăticit, ajunse la scări... el îi dete drumul și intră în înaltele și surele hale ale castelului, cu păreții reci de piatră patrată, cu mobile antice și veștede, cu tablouri șterse și mohorâte, în cadruri de lemn negru... Astfel îmbla
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și-au micșorat suprafața, locul acestora fiind luat de pământul arabil. Astfel se explică faptul că, pe la mijlocul secolului al XXlea, mai erau în moșia satelor din Oncești doar câteva pâlcuri de pădure: după deal "La Cioara", Pădurea Popii, Dealul Taulei, Huciul 1 lui Bârgăuanu, Huciul lui Vraciu ș.a. Acestea au rămas astăzi doar o amintire, deoarece unul dintre scopurile colectivizării agriculturii a fost uniformizarea terenului prin distrugerea sistematică a pădurilor. Totodată au dispărut păduricile de salcâmi (a lui Gheorghe Coca, Toader
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locul acestora fiind luat de pământul arabil. Astfel se explică faptul că, pe la mijlocul secolului al XXlea, mai erau în moșia satelor din Oncești doar câteva pâlcuri de pădure: după deal "La Cioara", Pădurea Popii, Dealul Taulei, Huciul 1 lui Bârgăuanu, Huciul lui Vraciu ș.a. Acestea au rămas astăzi doar o amintire, deoarece unul dintre scopurile colectivizării agriculturii a fost uniformizarea terenului prin distrugerea sistematică a pădurilor. Totodată au dispărut păduricile de salcâmi (a lui Gheorghe Coca, Toader Capraru, ș.a.) și o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
scria Râșcanu: „...la 1905 când defuncta mea mamă Maria Râșcanu-Ghyka a cumpărat de la defunctul G.G. Volenti moșia BUHĂEȘTI de MIJLOC (s. în original), aceasta avea 500 hect. din care cea mai mare parte era pășune, terenuri inundabile, pădure, două c huciuri (huci - pădure mică, crâng n.n.) și abia 20% teren a suferit între 1910 1913 diverse exproprieri de utilitate publică pentru construcția liniei (de cale ferată n.n.) BUHĂEȘTI ROMAN și mărirea stației Buhăești, cca. 12 ha. Apoi, la 1919, s’a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Râșcanu: „...la 1905 când defuncta mea mamă Maria Râșcanu-Ghyka a cumpărat de la defunctul G.G. Volenti moșia BUHĂEȘTI de MIJLOC (s. în original), aceasta avea 500 hect. din care cea mai mare parte era pășune, terenuri inundabile, pădure, două c huciuri (huci - pădure mică, crâng n.n.) și abia 20% teren a suferit între 1910 1913 diverse exproprieri de utilitate publică pentru construcția liniei (de cale ferată n.n.) BUHĂEȘTI ROMAN și mărirea stației Buhăești, cca. 12 ha. Apoi, la 1919, s’a expropriat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de tine și nu te slăbesc până n-am colindat toate dealurile albastre ale Iașului. Atunci, pe mâine! -Mâine ne vedem tot aici. Numai să-ți faci bine lecțiile, vere, că dacă ai dat de-a bâca ca ursul în huci, nu te iert! N-am să am hodină până n-am să bag la cap cât mai multe date despe viile Iașilor. * Un soare cu priviri blânde și-a arătat fața deasupra dealurilor Holbocii. Cu desaga gândurilor bine îndesată cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nu! O întrebare și-o mică-ndoială, În...cuvenita ... MORALĂ : Oare în tradiționalul domniilor voastre partid Nu s-a pripășit un oarece... individ, Neo-nu știu cum, vorace și-avar, Ca omida păroasă-n....stejar?! BURSUCII APOLITICI La Văleni în nuș’ce huci, Într-un teren abrupt, nisipos, Locuiau circa...optzeci de bursuci; Vizuini suprapuse pe sus și pe jos; Harnici, gospodari, gospodine, Munceau! Dar...aveu cămările pline! Fiind...oarecum...primitivi, Nu erau comunicativi, Nici...amabili, Și deloc... sociabili; Nu mergeau nicicând la
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
și arme de vânătoare (răzuitoare, lame retușate semiabrupt, vârfuri de lance etc.). Faptul că acestea au fost extrase și utilizate, de o ceată de vânători paleolitici, este argumentat de existența unor asemenea piese de silex, inerente culturii Aurignaciene, în punctul "Huciul lui Cantemir", la 1 Km NE de Țibana. Una din așezările de la sfârșitul paleoliticului aparținând culturii Gravetiene, situată la 406 m altitudine, a fost pusă în evidență de specialiș ti pe platoul calcaros "Mlaștina la Iezer", în proximitatea hotarului comunelor
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
locotenent colonel Grămadă Mihai, general maior Alexie Ștefan, locotenent-colonel Diaconescu Gheorghe, lt. major Damaschin Gheorghe, lt. major Măriuței I., căpitan Negru, locotenent major Vieriu Valentin, locotenent Moraru Silvia. Acestora li se adaugă alți „antrenori” de copii turnători: plutonier major Vasile Huci, locotenent major Vasile Moșneguțu, plutonier Mihai Olteanu. Recent, un parlamentar român, acuzat, cu probe, de o parte a presei române că a fost beneficiarul unor servicii de la o prostituată patronată de clanul Cămătarilor, considerându-se prejudiciat pentru că i „s-a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Încât tentația de a le povesti crește din ce În ce mai mult. Dar neavând talentul lui Marcel Proust, nu Îndrăznesc. Mă joc cu cioburile să văd cum mai sclipesc. Într o excursie cu școala, când eram mic, am intrat Într-o mlaștină În Huci la Buciumeni și era să mă Înec. La Spătărești la nunta lui Huși, fata lui tante Maria Vârnav, am făcut tumba pe voalul miresei ( Îi duceam trena și era să cadă pe spate). V-am spus, cioburi colorate. Vă mulțumesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
7) de la hossa (fod - sa, fod, fodio = a săpa), cu sensul de groapă (teorie susținută de Marin Gârnățeanu din Huși, m. 1966, membru al Academiei Române); 8) de la turcescul huși = rămășiță de la vin, termen de origine cumană sau peceneagă; 9) de la huci (pronunțat moldovenește huși), ipoteză emisă de geografii Vintilă Mihăilescu și Ion Gonea; 10) de la Hus (ebr.), fiul lui Ham. Forma Husa la aromâni ar justifica originea biblică a numelui; 11) Emil Petrovici considera că denumirea orașului Huși provine de la pârâul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
biogeografic ce acoperă relieful: - Plopâia- vale care și- a luat numele tot de la vegetația specifică locului respectiv, în prezent defrișată;"Cornișul de lângă Gruieț"- pădurea de corn menționată în documentele secolului al XV-lea, situată în trecut la S de Palanca; - Huciul lui Cantemir- loc cu tufișuri sau crâng implicat într-o activitate desfășurată de către un anume Cantemir; - Islaz- loc sau câmp nelucrat, pe care crește iarba și este folosit ca pășune ;Dealul Stejărișului și cătunul dispărut Stejărișultopice specifice unor locuri dominate
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în această versiune sînt mai multe lucruri în plus, dar lipsește momentul căutării în oglinda apei a chipului celui (sau celei) dorit(e). *Mătușa Aneta mi-a spus că o visează adesea pe mama închinîndu-se într-o biserică din Valea Huciului, la care, pe cînd trăia, n-a fost niciodată. Biserica e, de fapt, un schit care are faima de a fi benefic celor care îl vizitează. Cînd o vede pe mătușa, mereu însetată, mama îi cere apă! Deși nu mă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Încât tentația de a le povesti crește din ce În ce mai mult. Dar neavând talentul lui Marcel Proust, nu Îndrăznesc. Mă joc cu cioburile să văd cum mai sclipesc. Într-o excursie cu școala, când eram mic, am intrat Într-o mlaștină În Huci la Buciumeni și era să mă Înec. La Spătărești la nunta lui Huși, fata lui tante Maria Vârnav, am făcut tumba pe voalul miresei ( Îi duceam trena și era să cadă pe spate). V-am spus, cioburi colorate. Vă mulțumesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la universitate, la lb. română (D-na Ungureanu are 2 licențe: româna și germana). În ceea ce privește pe denigratorul 638 matale, consolează te: toți i635 Profesor care mi-a urmat la „Galerie”. 636 Poate că profesorul voia să-și aducă aminte de huciuri din scrierile lui Sadoveanu. 637 Pe muzeograf l-am preparat de mic la franceză; am rugat pe prof. V.G. Popa să-i dea unele materiale folclorice pentru a-și face teza la română la Univ. din Iași. I-am dat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru și huci de nu putea răzbate nimene”. În tradiția orală a satului este amintită existența unei mori de apă și a unei cariere de piatră, părăsita acum mai bine de o sută de ani, ce a constituit un potențial economic ăla așezării
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
26 sc. A ap. 36 țel. 622104 3292 BRASOVEANU EMILIA (n. 1958) Piatră Neamț, Str. George Coșbuc bl. A4, ap. 20 țel. 216777 3300 COBZARU FERDINAND (n. 1940) Piatră Neamț, Str. Mihai Viteazul nr. 8, ap. 14 țel. 223533 10093 HUCI ADRIAN VASILE (n. 1962) Român, Str. Bogdan Dragoș, nr. 1A, ap. 28 țel. 732994 10099 IUTES MANUELA (n. 1965) Piatră Neamț, Str. Ț. Maiorescu nr. 5, bl. F37, sc. B, ap. 26 țel. 210405 3324 NASTASA ION (n. 1948) Piatră
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Maria, născut la 16 martie 1977 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Germania, 56626 Andernach, Konrad-Adenauer-Allee 78, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Str. Canalului nr. 36A, județul Caraș-Severin. 9. Bădescu Gheorghe, fiul lui Huci Titu și Ioana, născut la 17 ianuarie 1977 în localitatea Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, România, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Wegscheiderstr. 52/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Poiana Ilvei nr. 501, județul Bistrița-năsăud. 10. Berg Florina-Laura
HOTĂRÂRE nr. 2.246 din 9 decembrie 2004 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164038_a_165367]
-
Str. George Coșbuc, bl. A4/20 țel. 216777 3300 COBZARU FERDINAND n.1940 Piatră Neamț, Str. Mihai Viteazul nr. 8/14 țel. 223533 10092 GAVRIL FLORENTINA n.1956 Piatră Neamț, Str. Nicolae Iorga nr. 44, ap. 14 țel. 638583 10093 HUCI ADRIAN VASILE n.1962 Român, Str. Bogdan Dragoș 1 A/28 țel. 732994 10099 IUTES MANUELA n.1965 Piatră Neamț, Str. Ț. Maiorescu nr. 5, bl. F37, sc. B, ap. 26 țel. 210405 3324 NASTASA ION n.1948 Piatră Neamț
HOTĂRÂRE nr. 1 din 2 mai 2001 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi a Listei cuprinzând persoanele şi societăţile abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
ANICA (n. 1940) Piatră Neamț, B-dul Decebal nr. 78, bl. A1, sc. C, ap. 48 țel: 211377 0617 SC GENERAL CONTAB SRL 10094 HORLESCU ANISOARA (n. 1953) Român, str. Sucedava, bl. 7, ap. 6 3281 SC GLOBAL EXPERT SRL 10093 HUCI ADRIAN VASILE (n. 1962) Român, str. Bogdan Dragoș, 1A, ap. 28 țel: 732994; 0723997887 1141 SC COMPANIA EXPERT PENTRU SERVICII FINANCIAR CONTABILE SRL 10095 HUSARIU GRETA (n. 1957) Piatră Neamț, B-dul 9 Mai nr. 25, bl. C3, sc. A, ap.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]