59 matches
-
scria Râșcanu: „...la 1905 când defuncta mea mamă Maria Râșcanu-Ghyka a cumpărat de la defunctul G.G. Volenti moșia BUHĂEȘTI de MIJLOC (s. în original), aceasta avea 500 hect. din care cea mai mare parte era pășune, terenuri inundabile, pădure, două c huciuri (huci - pădure mică, crâng n.n.) și abia 20% teren a suferit între 1910 1913 diverse exproprieri de utilitate publică pentru construcția liniei (de cale ferată n.n.) BUHĂEȘTI ROMAN și mărirea stației Buhăești, cca. 12 ha. Apoi, la 1919, s’a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Râșcanu: „...la 1905 când defuncta mea mamă Maria Râșcanu-Ghyka a cumpărat de la defunctul G.G. Volenti moșia BUHĂEȘTI de MIJLOC (s. în original), aceasta avea 500 hect. din care cea mai mare parte era pășune, terenuri inundabile, pădure, două c huciuri (huci - pădure mică, crâng n.n.) și abia 20% teren a suferit între 1910 1913 diverse exproprieri de utilitate publică pentru construcția liniei (de cale ferată n.n.) BUHĂEȘTI ROMAN și mărirea stației Buhăești, cca. 12 ha. Apoi, la 1919, s’a expropriat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în această versiune sînt mai multe lucruri în plus, dar lipsește momentul căutării în oglinda apei a chipului celui (sau celei) dorit(e). *Mătușa Aneta mi-a spus că o visează adesea pe mama închinîndu-se într-o biserică din Valea Huciului, la care, pe cînd trăia, n-a fost niciodată. Biserica e, de fapt, un schit care are faima de a fi benefic celor care îl vizitează. Cînd o vede pe mătușa, mereu însetată, mama îi cere apă! Deși nu mă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
7) de la hossa (fod - sa, fod, fodio = a săpa), cu sensul de groapă (teorie susținută de Marin Gârnățeanu din Huși, m. 1966, membru al Academiei Române); 8) de la turcescul huși = rămășiță de la vin, termen de origine cumană sau peceneagă; 9) de la huci (pronunțat moldovenește huși), ipoteză emisă de geografii Vintilă Mihăilescu și Ion Gonea; 10) de la Hus (ebr.), fiul lui Ham. Forma Husa la aromâni ar justifica originea biblică a numelui; 11) Emil Petrovici considera că denumirea orașului Huși provine de la pârâul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sunt (cervidele) rare și nu se mențin decât prin protecția omului. Fauna comunei este alcătuită din animale, păsări și insecte (fauna terestră și păsările, fauna acvatică - mamifere de apă, păsări de apă, reptile de apă și ihtiofauna), care populeaz pădurile, huciurile, imașurile, culturile de cereale, plantațiile, bălțile și iazurile. Din păcate nu putem pune la un loc fruntaș căpriorul, cerbul, în schimb vorbim de rozătoarele care distrug recoltele: șoarecele și șobolanul de casă, care produc pagube în gospodărie, sunt dăunători sănătății
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La), apoi sunt denumirile unor trupuri de moșie care au aparținut moștenitorilor Eufroseinei Rosetti - Sofica, Vasile, Petru: Dealul Velniței, La Mănăstire, La Curtea Sofiței, La Curtea lui Vasilică, Sub Margine, Dealul Petrii, Tureatca, Pe Cal, în Deal, La Scaune, în Huci (loc hucit, cu vegetație arboricolă, impropriu agriculturii, folosit la izlaz pentru oi și pentru vite mari). Dealul Velniței (dealul în partea de răsărit unde a fost „Velnița” lui Rosetti) este o prelungire a Dealului cuprins între Pârâul Roșu și Dunavăț
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bucșa că era din Gura Humorului. Trebuie spus că nu departe de Gura Humorului se află satul Bucșoaia din comuna Frasin și este posibil ca din acest sat să vină familia Bucșa. în comuna Filipeni, familia Bucșa este cunoscută prin „Huciul lui Bucșa” și „Fântâna lui Bucșa”, pe drumul care ducea spre Parincea. 3.2 De ce luncașii sunt „dorneni”? Bejenarii bucovineni așezați în lunca pârâului Dunavăț, pe moșia boierului Rosetti, nu au fost priviți cu ochi buni de răzeșii din jur
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Încât tentația de a le povesti crește din ce În ce mai mult. Dar neavând talentul lui Marcel Proust, nu Îndrăznesc. Mă joc cu cioburile să văd cum mai sclipesc. Într o excursie cu școala, când eram mic, am intrat Într-o mlaștină În Huci la Buciumeni și era să mă Înec. La Spătărești la nunta lui Huși, fata lui tante Maria Vârnav, am făcut tumba pe voalul miresei ( Îi duceam trena și era să cadă pe spate). V-am spus, cioburi colorate. Vă mulțumesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pe a căror tulpină creștea generații tinere de arbori noi și subțiri... Era un parc cu o pădure veche, unde pe ruinele copacilor vechi și putrezi cresc cei noi și tineri... Trasura intră în curtea plină de ierbărie și de huci sălbăticit, ajunse la scări... el îi dete drumul și intră în înaltele și surele hale ale castelului, cu păreții reci de piatră patrată, cu mobile antice și veștede, cu tablouri șterse și mohorâte, în cadruri de lemn negru... Astfel îmbla
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a III-a, Canada și Statele Unite; în a IV-a, Carpații Orientali și Carpații Meridionali. La teză era deci foarte simplu: nu aveai de învățat decît cele două subiecte. în ajunul unei astfel de teze, vine la mine acasă colegul Huci Ion. Era de la Buhalnița, năstrușnic și plin de haz, iar profesorul de română, neuitatul Victor Savin, îl striga la catalog ŤHuci margineať, după o expresie din opera lui Creangă. Ce-i dăduse prin cap mehenghiului de Huci? Să-și facă
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
mine acasă colegul Huci Ion. Era de la Buhalnița, năstrușnic și plin de haz, iar profesorul de română, neuitatul Victor Savin, îl striga la catalog ŤHuci margineať, după o expresie din opera lui Creangă. Ce-i dăduse prin cap mehenghiului de Huci? Să-și facă tezele de acasă: una - despre Carpații Orientali; cealaltă - despre Carpații Meridionali. Profesorul, în timpul lucrării scrise, trecea de la o bancă la alta și-și punea apostila pe fiecare caiet. Urma ca Huci să-i imite semnătura pe una
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
-i dăduse prin cap mehenghiului de Huci? Să-și facă tezele de acasă: una - despre Carpații Orientali; cealaltă - despre Carpații Meridionali. Profesorul, în timpul lucrării scrise, trecea de la o bancă la alta și-și punea apostila pe fiecare caiet. Urma ca Huci să-i imite semnătura pe una din tezele prefabricate, respectiv pe aceea corespunzătoare subiectului. Dar pentru asta avea nevoie de un creion roșu de exact aceeași nuanță cu creionul profesoral. De aceea venise la mine: știa că posed numeroase cutii
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
roșu de exact aceeași nuanță cu creionul profesoral. De aceea venise la mine: știa că posed numeroase cutii de pasteluri și, implicit, numeroase creioane roșii. I le-am împrumutat bucuros pe toate. După o săptămînă ni s-au înapoiat tezele: Huci obținuse nota 10! Și eu, deși teza mea, scrisă onest în clasă, n-o egala în perfecțiune pe a lui, am primit tot nota 10. Ce și-o fi zis profesorul de geografie? Dacă lui Huci i-am dat nota
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
s-au înapoiat tezele: Huci obținuse nota 10! Și eu, deși teza mea, scrisă onest în clasă, n-o egala în perfecțiune pe a lui, am primit tot nota 10. Ce și-o fi zis profesorul de geografie? Dacă lui Huci i-am dat nota maximă, nu se face să nu i-o dau și premiantului clasei, chit că teza lui e mai slabă. Nici un alt 10 primit în anii de școală - și am primit, slavă Domnului, destui - nu mi-a
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
pe a căror tulpină creșteau generații tinere de arbori noi și subțiri... Era un parc ca o pădure veche, unde pe ruinele copacilor vechi și putrezi cresc cei noi și tineri... Trăsura intră în curtea plină de ierbărie și de huci sălbăticit..." (Eminescu 1982, p.228) în Cezara, cele două mânăstiri pomenite la începutul și sfârșitul nuvelei au curți părăginite - cadru destul de potrivit cu "sălbăticirea" din punct de vedere social a Cezarei și a lui Ieronim (încălcarea normelor impuse din afară, prin
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
împingea căldura de afară să ceară vin rece - l-a tachinat moș Dumitru. Cu alte cuvinte, Costache, ia aminte ce fel de vin ne dai și cât de rece trebuie să fie, pentru că altfel dai de-a bâca ca ursu-n huci - l-a amenințat Pâcu pe crâșmar. Eu aș vrea să știu de ce nu ne-ai spus până acum trebușoara asta, moș Pâcule? - s-a arătat Mitruță curios. Ar cam fi două pricini. Întâi, n-o fost nevoie, pentru că de fiecare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nu șăguim deloc. Nici un foc așa în aer nu strică - s-a grozăvit Mitruță. Da, da. Să-i treacă oleacă udul... Apoi dacă s-or înădi ca vulpea la găini, atunci au să dea de-a bâca ca ursul în huci - a încheiat Mitruță vorba, ducându-se la sania lui. Noaptea se lăsa cu sclipet de stele și geană de lună plină. Omătul înghețat scrâșnea sub tălpi precum sticla pisată. Felinarul din poarta Crâșmei din drum sclipea îmbietor... Când au ajuns
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
18 aprilie 1409). Heci, în Maramureș înseamnă loc de pe malul unui râu, unde numeroase crengi de copaci au intrat în putrefacție. Toponimul mai poate proveni însă și de la un oarecare Herci, proprietarul pădurilor de altădată (Vasile Miron, 1971), sau de la huci, care este o răritură de pădure, din NV satului la hotarul cu Tătărușiul. Legenda spune că Heci ar deriva de la „EĂcce Sereturn”, cuvinte pronunțate de Laslău, craiul unguresc, care ia alungat pe tătari până la Siret, în secolul al XIII-lea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de Coșeri, unde a existat un catarg de lemn ce indica o cotă de înălțime (punct geodezic); La Gârlă - braț al unei ape curgătoare sau canal săpat de om. Sunt mai multe asemenea forme de relief în Lunca Siretului; - La Huci - suprafață ocupată de arbuști crescuți în locul unei foste păduri. Este la limita dintre Heci și Tătăruși, în continuarea Pădurii Trestioara, spre sud; - La Marinescu - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, din Bursuc Vale; - La Poligon - loc mai ridicat, cam de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
locotenent colonel Grămadă Mihai, general maior Alexie Ștefan, locotenent-colonel Diaconescu Gheorghe, lt. major Damaschin Gheorghe, lt. major Măriuței I., căpitan Negru, locotenent major Vieriu Valentin, locotenent Moraru Silvia. Acestora li se adaugă alți „antrenori” de copii turnători: plutonier major Vasile Huci, locotenent major Vasile Moșneguțu, plutonier Mihai Olteanu. Recent, un parlamentar român, acuzat, cu probe, de o parte a presei române că a fost beneficiarul unor servicii de la o prostituată patronată de clanul Cămătarilor, considerându-se prejudiciat pentru că i „s-a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu specializarea noastră în inginerie cibernetică. Ai văzut cum veniră bossii cu oferta când s-au documentat cu cine au onoarea... Sunt convins că tot așa se vor derula lucrurile și în situația celorlalți. Că doar suntem frați! Ce mama huciului! * * * Vasilica dragă! Plătesc bine! Oricât îmi ceri, Vasilica! Fă-mi te rog lucrarea la virusologie că pierd anul, colega! Și n-ar fi mare pagubă daca-ar fi primul!.. Dar vezi și tu că m-ai ajuns din urmă, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
s-au găsit mult mai bine , mai de preț și mai cu bun venit...fiindcă poate să se caute de venitul lor mai cu odihnă”. Bătrânul a spus ultimele cuvinte în timp ce clătina capul a dojană: „Măi-măi, cum trag sfințiile lor numai huci marginea”! Și eu care gândeam că l-oi fi supărat pe bătrân cu spusele mele privitoare la faptul că „rugătorii noștri” trag mai mult la umbră și odihnă decât la muncă cu temei. În timp ce ne tăiem cale spre capătul de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am frecat la ochi cu gândul că poate am vedenii, dar în fața mea nu se mai găsea nimeni...Eram din nou numai în tovărășia veverițelor, a păsărilor și a soarelui, care încălzea din ce în ce mai tare. Întrebările au năvălit precum cucii în huciul din pădure: „Cine o fi această bătrână? Nu-i ceea ce pare. Prea le spune ca la carte. O simplă țigancă - cât ar fi ea de umblată prin lume - tot nu ar putea vorbi așa...Ceva nu-i la locul lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
nu! O întrebare și-o mică-ndoială, În...cuvenita ... MORALĂ : Oare în tradiționalul domniilor voastre partid Nu s-a pripășit un oarece... individ, Neo-nu știu cum, vorace și-avar, Ca omida păroasă-n....stejar?! BURSUCII APOLITICI La Văleni în nuș’ce huci, Într-un teren abrupt, nisipos, Locuiau circa...optzeci de bursuci; Vizuini suprapuse pe sus și pe jos; Harnici, gospodari, gospodine, Munceau! Dar...aveu cămările pline! Fiind...oarecum...primitivi, Nu erau comunicativi, Nici...amabili, Și deloc... sociabili; Nu mergeau nicicând la
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
gândit ... Au ieșit din pădure în drumul mare pentru a se îndrepta spre casa lor. „ la omul sărac, nici boii nu-i trag” sau „unde-i sărăcie, boala lucie ” CELE ȘAPTE ȘOPÂRLE DE PE ȘAPTE COLINE În timp ce pe șaua dealului de la Huci un melc alerga de zor, o râmă îi taie calea. Melcul se înfurie și se ia la sfadă cu ea. -Te rog frumos să mă asculți; care este cauza acestei comportări, vecino? -Nu înțeleg, vecine, de ce te-ai supărat? Cu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]