245 matches
-
data de 14 martie 1924, parohul local sesiza Ministerul cultelor că baptiștii racoviceni nesocotesc ordinul dat și continuă să-și desfășoare activitatea. În urma recunoașterii oficiale a cultului baptist prin Legea cultelor din 1928, baptiștii și-au construit actuala biserică din "Hudița Piștii". În 1930 numărul baptiștilor era de 69, în 1932 de 68 iar în 1940 aceștia erau reprezentați de 31 de familii. Un decret promulgat de mareșalul Ion Antonescu în 1943, a interzis din nou practicarea cultului baptist pe întreg
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
Tobescu pe lista celor trimiși la Moscova, dat fiindcă nu avusese nici o legătură cu guvernul antonescian și nici cu politica acestuia. Se cunoaște însă că numele său a fost pomenit de către Iuliu Maniu, la o întâlnire a liderilor PNȚ, Ioan Hudiță, Aurel Leucuția și Grigore Niculescu-Buzești, în data de 23 august 1944, orele 12,15, pentru a fi arestat împreună cu cei doi Antonești. Practic, gen. Constantin Tobescu a fost arestat și predat sovieticilor în baza art.14 din Convenția de Armistițiu
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
Ioan Hudiță (n. 1 august 1896; d. 21 martie 1982) a fost un istoric, profesor universitar și om politic român, care a îndeplinit funcția de ministru al agriculturii și al domeniilor publice în perioada 6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945, în guvernul
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
și al domeniilor publice în perioada 6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945, în guvernul condus de generalul Nicolae Rădescu. S-a născut în satul Bogdănești din fostul județ Baia, la data de 1 august 1896, ca fiu al învățătorului Vasile Hudiță și al soției acestuia Maria, născută Cârlănescu. A urmat cursurile școlii primare din Bogdănești. Între 1908 și 1912, a fost elev la gimnaziului Alexandru Donici din Fălticeni. Între 1912 și 1915, a fost elev la Liceul Național din Iași. Între
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
ținuse pe aproape tot timpul vieții, scriind peste douăzeci de caiete. A murit la 21 martie 1982 la București, după o foarte scurtă suferință. La înmormântarea sa, de la cimitirul Belu din București, Corneliu Coposu i-a făcut următoarea caracterizare: "Profesorul Hudiță a fost un om modest, dar un mare caracter: un luptător bun și loial; un istoric care a strălucit prin cultură, hărnicie și onestitate stiințifică. A fost un profesor ilustru și un gânditor neostenit, cu inteligență sclipitoare și cu excepțională
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
erau o formă înaltă a organizării administrative, militare și politice a localitățiilor românești. „Ulița 'a Mare” și „Ulița Donului”, celelalte două străzi principale, care prezintă fronturi continue de clădiri, dau așezării caracterul de localitate „de-a lungul drumului”. Prezența unor hudiți (străzi înguste) care converg spre centrul satului, cu clădiri aglomerate, cum sunt: „Hudița Bisericii”, „Hudița lui Crișănuț” și „Hudița Piștii”, precum și alte uliți adiacente, dau Racoviței caracterul de așezare „adunată” sau „îngrămădită”, specifică localităților vechi. Din cercetările făcute în trecutul
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Ulița 'a Mare” și „Ulița Donului”, celelalte două străzi principale, care prezintă fronturi continue de clădiri, dau așezării caracterul de localitate „de-a lungul drumului”. Prezența unor hudiți (străzi înguste) care converg spre centrul satului, cu clădiri aglomerate, cum sunt: „Hudița Bisericii”, „Hudița lui Crișănuț” și „Hudița Piștii”, precum și alte uliți adiacente, dau Racoviței caracterul de așezare „adunată” sau „îngrămădită”, specifică localităților vechi. Din cercetările făcute în trecutul istoric al Racoviței nu se poate spune dacă așezarea a mai avut și
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Mare” și „Ulița Donului”, celelalte două străzi principale, care prezintă fronturi continue de clădiri, dau așezării caracterul de localitate „de-a lungul drumului”. Prezența unor hudiți (străzi înguste) care converg spre centrul satului, cu clădiri aglomerate, cum sunt: „Hudița Bisericii”, „Hudița lui Crișănuț” și „Hudița Piștii”, precum și alte uliți adiacente, dau Racoviței caracterul de așezare „adunată” sau „îngrămădită”, specifică localităților vechi. Din cercetările făcute în trecutul istoric al Racoviței nu se poate spune dacă așezarea a mai avut și o altă
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
celelalte două străzi principale, care prezintă fronturi continue de clădiri, dau așezării caracterul de localitate „de-a lungul drumului”. Prezența unor hudiți (străzi înguste) care converg spre centrul satului, cu clădiri aglomerate, cum sunt: „Hudița Bisericii”, „Hudița lui Crișănuț” și „Hudița Piștii”, precum și alte uliți adiacente, dau Racoviței caracterul de așezare „adunată” sau „îngrămădită”, specifică localităților vechi. Din cercetările făcute în trecutul istoric al Racoviței nu se poate spune dacă așezarea a mai avut și o altă vatră. Luând în calcul
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
numărau: Scarlat Callimachi, N. D. Cocea, Alexandru Sahia, Stephan Roll, Mihai Beniuc, Petre Pandrea, Teodor Bugnariu și Mihai Popilian. Alți membri erau simpatizanți comuniști sau oameni fără o orientare politică foarte clară, precum Mac Constantinescu, Demostene Botez, Haig Acterian, Ioan Hudiță, Zaharia Stancu, Marcel Janco, Șerban Cioculescu, Brunea-Fox, Sergiu Dan, Radu Cernătescu, Octav Doicescu, Constantin Motaș și Sandu Eliad. Deși încă de la începutul deceniului al patrulea, PCR-ul era reprezentat la întâlnirile internaționale ale grupării pro-sovietice "Amis de l'URSS", inițiativa
Amicii URSS () [Corola-website/Science/305959_a_307288]
-
voluntar, trece de la unchiul său la o mătușă tot maternă, apoi la altă bunică din Bogdănești, urmând cu succes cursurile la gimnaziu și la liceul Nicu Gane din Fălticeni, unde îi are ca profesori pe Vasile Ciurea și pe Ioan Hudiță. Acesta din urmă, deasemenea profesor universitar, îl recomandă în 1922 la liceul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Chișinău, unde o întâlnește pentru prima oară pe viitoarea sa soție, Eliza (originară din Soroca). În 1928 se înscrie la facultatea de Științe Naturale
Mihai C. Băcescu () [Corola-website/Science/307091_a_308420]
-
rămână pe loc. A fost profesor universitar la Catedra de Finanțe, din cadrul Facultății de Drept din București. A fost desemnat, alături de Istrate Micescu, Armand Călinescu, Constantin Argetoianu și Gheorghe Tătărescu să elaboreze o nouă Constituție. Fruntașul national-țărănist și istoricul Ion Hudiță nota în memoriile sale că, la 5 martie 1939, a aflat că: A fost o perioadă vicepreședinte și administrator delegat al "Banque de Crédit Roumain". Mircea Cancicov a fost întâi Subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor (2 octombrie
Mircea Cancicov () [Corola-website/Science/306220_a_307549]
-
citată mai sus deoarece oamenii locului și-au construit, mai ales după 1950, case noi în majoritate din chirpici sau "ceamur pe furci" dar și din cărămidă cu fundație din beton armat. Prin grija primăriei comunei Ștefan cel Mare, toate "hudițele"(ulițele) au fost pietruite și îmbrăcate cu balast stabilizat. Drumul de la DN 15 D și până în sat este asfaltat, ca și cel ce duce în satul vecin, Călugăreni. Prima catagrafie ce ne arată, cât de cât, populația acestui sat este
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
Pe de altă parte, intenția național-țărăniștilor era de a proceda la aplicarea exproprierii și împroprietăririi de îndată ce războiul ar fi luat sfârșit. Rațiunea acestei măsuri va fi explicată într-o ședință a Consiliului de Miniștri de unul din liderii partidului, Ion Hudiță, care a deținut în cel de-al doilea guvern al generalului Constantin Sănătescu și în cabinetul condus de generalul Nicolae Rădescu portofoliul agriculturii și domeniilor: „Nu cumva cu neîncrederea obișnuită a țărănimii noastre în conducători să se spună la un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
măsuri concrete pentru pregătirea reformei agrare, iar câteva zile mai târziu, la 14 decembrie 1944, ei au comunicat lista reprezentanților lor în această comisie, care s-a constituit pe lângă Ministerul Agriculturii și Domeniilor, sub președinția titularului respectivului departament, național-țărănistul Ion Hudiță 65. Fiecare formațiune politică din guvern a avut dreptul de a fi reprezentată prin câte patru delegați, cărora li se adăugau câte unul din partea Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole din România, Academiei de Agricultură, Institutului de Cercetări Agronomice al României
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Agricole din România, Academiei de Agricultură, Institutului de Cercetări Agronomice al României și Casei Pădurilor. Partidul Național-Țărănesc a fost reprezentat de Gh. Zane, Cezar Spineanu, Vasile Serdici și N. Rusu. La 16 decembrie 1944, cu prilejul începerii lucrărilor Comisiei, Ion Hudiță a precizat că, potrivit denumirii ei, aceasta avea sarcina să colecteze materialul documentar pentru pregătirea proiectului legii de reformă agrară, nu de a-l redacta. De aceea, ministrul solicita delegaților formațiunilor politice să dea un răspuns la întrebările: cât pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mod activ la realizarea unei rapide și cuprinzătoare legi agrare, al cărui scop imediat să fie trecerea pământului din mâna marii proprietăți rurale în cea a țărănimii fără pământ sau cu pământ puțin“70. La rândul său, președintele comisiei, Ion Hudiță, recunoscând necesitatea reformei agrare, reafirma punctul de vedere potrivit căruia ea trebuia înfăptuită efectiv după încheierea războiului 71. Reacția reprezentantului comunist din comisie, Vasile Luca, față de propunerea ministrului agriculturii și domeniilor nu lăsa însă nici un dubiu asupra faptului că grupările
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
făcută subsecretarului de stat pentru organizarea statului, a statisticii și inventarului, dr. Sabin Manuilă, de către comisie pentru a-i pune la dispoziție materialele statistice necesare și informația obținută de moșierul Cristea Goilov 76 de la un cunoscut de-al lui Ion Hudiță, căreia i-ar fi spus că Partidul Național Țărănist era hotărât să sprijine exproprierea totală cât mai curând posibil, fără trecerea proiectului legii prin Parlament, și că pentru o asemenea formulă optase chiar Iuliu Maniu 77, toate acestea au îngrijorat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
precum Ion Mihalache, doreau o expropriere radicală, care nu ar fi fost împărtășită nici chiar de delegații național-țărăniști din Comisia pentru studiul reformei agrare. Președintele Uniunii, ing. N. Mareș, avertiza pe participanți că, dacă informația lui Cristea Goilov despre Ion Hudiță era adevărată, ea reflecta de fapt dorința P.N.Ț. de a face concurență comuniștilor 78. În urma consfătuirii conducerii Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole, aceasta a redactat un Memoriu al Sindicatelor Agricole în problema agrară, pe care l-a trimis, la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pământul să nu fie al celor ce l-au răscolit de veacuri: țăranul“80. La 23 ianuarie 1945, la Ministerul Agriculturii și Domeniilor a avut loc o conferință cu inspectorii regionali agricoli și cu directorii camerelor agricole județene. Aici, Ion Hudiță le-a declarat că guvernul se decisese să realizeze, până în primăvară, reforma agrară. În curând - comunica el - vom pune la punct liniile mari ale exproprierii și împroprietăririi. „Suntem hotărâți să facem o reformă agrară radicală“81 - a precizat ministrul. S-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se decisese să realizeze, până în primăvară, reforma agrară. În curând - comunica el - vom pune la punct liniile mari ale exproprierii și împroprietăririi. „Suntem hotărâți să facem o reformă agrară radicală“81 - a precizat ministrul. S-ar părea că hotărârea lui Hudiță nu era împărtășită de întreaga conducere național-țărănistă, de vreme ce, câteva zile mai târziu, ziarul „Dreptatea“ își exprima îndoiala că înfăptuirea reformei agrare în primăvară ar fi putut conduce la executarea tuturor însămânțărilor pentru a se asigura pâinea necesară populației 82. Publicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe producție și pe plasarea brațelor de muncă rămase disponibile în agricultură, prin plasarea lor în industrie. Toți urmăresc clasificarea îndreptățiților pe categorii, începând cu luptătorii de război“87. La această ședință, cuvântul de încheiere l-a rostit ministrul Ion Hudiță, care s-a pronunțat pentru reformă, avertizând că guvernul era, totuși, conștient de dificultățile ce urmau prin aplicarea ei. După ce a mulțumit membrilor comisiei pentru datele adunate, care urmau a fi folosite la elaborarea legii agrare, Hudiță s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rostit ministrul Ion Hudiță, care s-a pronunțat pentru reformă, avertizând că guvernul era, totuși, conștient de dificultățile ce urmau prin aplicarea ei. După ce a mulțumit membrilor comisiei pentru datele adunate, care urmau a fi folosite la elaborarea legii agrare, Hudiță s-a transformat în purtător de cuvânt al Partidului Național țărănesc. Ca și guvernul, - declara el - partidul din care făcea parte ajunsese la concluzia că o nouă expropriere devenise inevitabilă, cu toate că își dădea seama de obstacolele ce trebuiau depășite. La
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
S. 220, 222. Horthy 271, 310, 320, 325, 326, 330. Hösch, Edgar 45. Hosking, Geofrey 422. Hovi, Kalervo 331. Howard, Michael 413, 421, 422, 423. Hoyos, von 169, 173, 174, 177. Hristide 130, 133. Hristodulova, M. 48. Hrușciov, N.S. 419. Hudiță, Ion 259-263. Hugo, Victor 152, 222. Hurdubețiu, Ion 276. Hurmuzaki, Alexandru (Alecu) 360, 361, 362, 373. Hurmuzaki, Eudoxiu de 33, 79, 84, 86, 87, 89, 90, 92, 144, 361, 362, 364, 373. Hurmuzaki, familie 360. Hurmuzaki, Gheorghe 361, 363. Huțan
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Pavel, Ștefan George, Vasile Harea, M. Bantaș, Liviu Sirca, Traian Gheorghiu, Victor Savin, Alexandru Claudian, Mihail Uță), sociologie și științe sociale (Laurențiu I. Preuțescu, Petre Andrei, Sorin Pavel, Em. Diaconescu, V. Harea, Mircea Mancaș, Traian Gheorghiu, Radu I. Luca, I. Hudiță, Traian Ionașcu), psihologie, estetică, pedagogie (Mihai Ralea, Șt. Bârsănescu, Octav Botez, C.I. Radu, Sterie Diamandi, S. Grigorovici). Colaboratorii străini sunt profesori la prestigioase universități europene: Othmar Spann (Viena), H.L. Stoltenbeg (Giessen), Werner Sombart și Goetz Briefs (Berlin). M.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288158_a_289487]