245 matches
-
în această ipostază, un Gonzalv Ionescu al lui G. Călinescu, care, pentru a căpăta o catedră, ar fi fost în stare să reintroducă iobăgia în țară. Istoria, se vede bine, din nou, e vicleană și plină de stupide ironii. Ioan Hudiță, Jurnal politic, vol. II (7 septembrie 1940-8 februarie 1942). Studiu introductiv și note de acad. Dan Berindei. Editura Institutul European, 2000.
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
desemnează, la 4 septembrie 1940, pe generalul Ion Antonescu ca șef de guvern și acesta, înțeles cu liberalii, național-țărăniștii și legionarii, îl silește să abdice (cam cu revolverul la tîmplă, cum reiese din al treilea volum al memoriilor lui Ion Hudiță) și pleacă, cu un întreg tren, cu Lupeasca, Urdăreanu și alții apropiați, abia scăpînd, în gara Timișoara, de gloanțele legionarilor. Și astfel se încheie aventura politică de zece ani, a lui Carol al II-lea, pe tronul României. A urmat
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
Lucian știa că, de fapt, nu are pe nimeni. Mai singur decât așa, nu se poate!... În toate serile Săptămânii Mari a asistat la denii, așezat pe marginea patului. Ceilalți ședeau în picioare și doar cei doi țărani și locotenentul Hudiță îngenuncheaseră. A doua zi, Marcel i-a luat pulsul, n-a fost mulțumit și i-a mărit doza de medicamente, pe care o primise în ascuns de la soția comandantului. Pe seară Tudor s-a simțit mai bine și, când părintele
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
neputință să facă ce voiau ele, supuse voinței și mișcării balaurului stâlcit care-și târa coada pe sub umbra puțină a zidului. Rândurile se formau în stradă, în fața bisericuței, și grosul coloanei ieșea pe partea cealaltă a porților, risipindu-se în hudița următoare. Cerboaica descoperi voluptatea stearpă a supunerii și se abandonă cu totul mișcării aceleia necontrolate și totuși ordonate, încete și continue, spre ce? Nu știa, nu-și putea răspunde, dar înțelese dintr-o dată, cu-o adâncime sufletească ce-o uimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a căzut Drăghici, Nikolski, securitatea dura, lupta de clasă s-a diminuat. Dar până atunci a fost exterminarea celor din clasa burghezo-moșierească, au fost exterminați Iuliu Maniu, Mihalache, Dinu și Gheorghe Brătianu, monseniorul Ghika, a fost închisă Ioana Berindei, născută Hudița, care a născut în închisoare, Sandra Tătărescu Negroponte, Mociorniță, Malaxa, ofițerii, generalii, membrii partidului PNȚ, PNL, chiaburii etc., asta pentru că erau dușmanii poporului, erau burghezo-moșieri, copiii erau dați afară din școli, erau dați afară din case, li se stabileau cote
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
locuim în casa noastră, primită de zestre de mama în 1935. Astea se uită sau se fac uitate, se falsifică și se premiază scriitorii care scriu despre nostalgii nu și despre suferințele celor amărâți, declasați, băgați la inchisoare că Tătărescu, Hudița, expropriați, chiaburi, cum s-a făcut colectivizarea, cu tunul și lagărul, ca la Suraia Vrancea comandant gen. lt. Nicolae Ceaușescu. Asta se ascunde sub preș și tu, ai tăi o țin lângă, că am trăit și mi-am făcut o
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
ce îi fac eu când vine de la gârlă! Ei lasă că îi dau eu lui baltă!” Si iar începea să măture, cu așa o ciudă de nu se mai vedea din colbărie. Pe la o chindie, apărea și bunicul la colțul hudiței. Călca arar...azi-mâine, purtând undița pe umăr, iar în mână legăna ciorpacul cu câțiva chitici. Pălăria, răsturnată pe-o ureche, de parcă venea de la nuntă. Când bunica auzea scârțâitul portiței, ieșea de oriunde s-ar fi aflat și se repezea la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
la picioare. În încărcător nu avea nici un cartuș. Până una-alta, însă, eu zic să plecăm acasă, pentru că s-or fi dus după ajutoare... Ploaia continua să cadă răzbit. Costăchel mergea înainte, iar Petrache înnota prin glodul adânc în urma lui. Hudițele înguste erau cufundate în întuneric. Abia își dădeau seama pe unde se aflau. La o vreme, Costăchel s-a oprit, cu urechea ciulită. Ia ascultă! Nu ți se pare că se aude mers de animal - cal sau vită? a întrebat
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
s-o facem ca la șezătoare, Petrache. Noi aducem vorbele și vinul, iar gazda pastrama și urechile... Soarele a asfințit într-o mare de foc. Semn că vremea va gerui. Costăchel și Petrache călcau voinicește troienele adunate de-a curmezișul hudițelor satului. Inginerul Cicoare a aprins lampa mare, semn că aștepta musafiri... Acasă-i gospodarul? - a deschis Costăchel vorba de la ușă. Acasă. Acasă, că i-o trecut vremea de mers la fete - a răspuns inginerul, bucuros de oaspeți. Nu merge la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Cotman, intrând pe poartă la el acasă... Cam pe la prânzul cel mare, a ieșit și a luat drumul Măgurii. Totul a mers bine până a intrat în pădure. Aici nămeții erau așezați gospodărește... Ajuns pe Măgură, a cotit-o pe hudița unde ședea Hliboceanu. Inima a început să-i bată mai tare la gândul că se apropie întâlnirea cu Dochița. S-a oprit să-și tragă sufletul și a bătut cu baltagul în poartă. Îndată a ieșit Dochița, privind nedumerită la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nemuritorului povestitor Ion Creangă. Mi-amintesc că era seara și ascultam cu sufletul la gură pățaniile lui de la scăldat. Eram nedumerit de o sumedenie de cuvinte pe care nu le mai auzisem: suman, stative, a nivedi, laiță, canură, chimeriu, lespejoară, hudiță, găligan... Bineînțeles, nu conteneam cu întrebările, iar mama îmi explica răbdătoare fiecare cuvânt. Mi-a plăcut atât de mult, încât în noaptea aceea am visat că Nică era prietenul meu și am fugit împreună la scăldat. Parcă era un cer
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
calea cu lanterna! - Sé tragem brazde lațe În jurul lanului În flécéri! - Sé fim mai veseli decît albinele! - Ca niște hîrciogași! Sé apérem de peste tot, din géuri, holdele patriei sé le salvém! - Sé umplem podurile cu gréunțe! - Ambarele! - Pivniță și dulépioarele! - Hudițele! - Satele și oréșelele! - Raioanele! - Sé nu ne paré réu! - Cé am murit degeaba! - Nu! - Niciodaté! Își vézu țară din autobuz. Era frumoasé, dar tristé. Era frumoasé pentru cé avea copaci frumoși care Înfloriseré În séptémîna aceea peste tot și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pe care stau e rămasă din altă vreme a Iașului (îmi asum eroarea asta gramaticală, dacă este eroare: Iașul, la singular, singularizat, cum a scris și buna mea prietenă, Magda U., în cărțile ei). Ca și fundacul Abrahamfi, ca și hudița Italiană, ca și Dochia, ca și Golia, strada mea mărturisește despre un timp revolut al uriașei grădini care era cartierul Tătărași. Cînd coborîm din mașină, mirosul de vară al Tătărașilor, mirosul sănătos de iarbă coaptă la soarele de iulie, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
se poate ascunde un nespălat de barbar. După ce lucrurile cu Adela s-au lămurit, Ilina s-a întors în adăpostul familiei ei, văzându-și mai departe de treburile casei. După ce s-a despărțit de mama ei, Adela a ieșit în mijlocul hudiței și, după ce a încălecat, cu două degete în gură a fluierat după prietenele ei, a dat pinteni calului și a ieșit în fața adăposturilor unde s-au găsit toate odată. -Am sosit! a strigat Angela. -Sunt cu tine, prințeso, a strigat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Apoi Uran s-a uitat la Amar și acesta a ordonat fetelor că sunt libere iar celor de față, le-a zis: -După un răstimp veniți toți la adăpostul închinăciunii. Uran urmat de Amar a făcut câțiva pași împreună pe hudiță îngrijorați de vestea proastă ce urma a se înfăptui. -Am primit vorbă bolnavă de la Târgov, precum că la hotare pâlpâie bucluc, îl informă Uran pe Amar. Dacă și amu ne pângăresc femeile, ne iau vitele, ne ard strânsura, ne iau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Răzvan Voncu Ioan Hudiță - Jurnal politic. Vol. al XVI-lea. 1 ianuarie - 25 aprilie 1946, ediție îngrijită de acad. Dan Berindei, București, Editura Semne, 2013, 502 pag. Am scris nu demult despre volumul al XV-lea al Jurnalului politic ținut de profesorul Ioan Hudiță
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
Hudiță - Jurnal politic. Vol. al XVI-lea. 1 ianuarie - 25 aprilie 1946, ediție îngrijită de acad. Dan Berindei, București, Editura Semne, 2013, 502 pag. Am scris nu demult despre volumul al XV-lea al Jurnalului politic ținut de profesorul Ioan Hudiță, secretar general adjunct al PNȚ și om de încredere al lui Iuliu Maniu, în special în chestiuni de relații internaț ionale. Între timp, însă, a apărut și volumul al XVI-lea, aferent perioadei 1 ianuarie - 25 aprilie 1946. Odată cu el
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
rupturi: de alianțe politice, de prietenii, de contracte de încredere. Valul declanșat de înfrângerea Axei asupra statelor satelite - ocupate, toate, de URSS - amenință să ne înece țara într-o maree neagră a compromisului și trădării, în care tot mai puțini (Hudiță este unul dintre ei) dau bătălia pentru salvarea celor mulți. Încă din data de 1 ianuarie 1946, Maniu este anunțat că va fi vizitat, a doua zi, de emisari cu greutate ai Washingtonului și Londrei. Este vorba de Averell Harriman
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
întrucât guvernanții impuși de Moscova nici măcar nu-și ascundeau intenția de a frauda alegerile și de a instala un regim pro-sovietic, lipsit de orice scrupule democratice. În fața acestei eventualități, forțele lucide ale țării - susținute, după cum demonstrează de nenumărate ori Ioan Hudiță, de o enormă majoritate a populației - aleg să nu cedeze. Harriman și Kerr nu îl mint fățiș pe Iuliu Maniu, dar combat teoria „sferelor de influență” și promit verbal garanții că alegerile, chiar organizate de guvernul Petru Groza, vor fi
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
calitate care îi sosesc pe canale private, diaristul cade în capcana de a nu crede că la Yalta lumea a fost împărțită, cinic, în sfere de influență. Sunt însă semne în jurnal că Maniu, deși se baza pe analizele lui Hudiță, era mai circumspect decât acesta în privința înțelegerilor de la Yalta... Sau, poate, ca ardelean, era mai pățit, iar „instinctul național” îi sugera că România, alături de Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Albania și Germania de Est, fusese deja oferită pe tavă sovieticilor
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
ale unor episoade puțin vizitate de istoriografia noastră, cum ar fi acțiunile subterane ale unor intelectuali și forțe politice pentru recuperarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, reocupate de Uniunea Sovietică în 1944 și supuse unui adevărat genocid. Jurnalul profesorului Hudiță conține mărturii că România nu a acceptat cu ușurință pierderea celor două provincii și nici nu a stat cu mâinile în sân, cel puțin până la abolirea democrației și instalarea deplină a comunismului. Forțele politice responsabile ale țării au alcătuit memorii
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
că România nu a acceptat cu ușurință pierderea celor două provincii și nici nu a stat cu mâinile în sân, cel puțin până la abolirea democrației și instalarea deplină a comunismului. Forțele politice responsabile ale țării au alcătuit memorii (textul lui Hudiță indică piste pe care istoricii le pot utiliza spre a le identifica), au informat permanent Aliații occidentali cu privire la situația din Basarabia și nordul Bucovinei, ba chiar au intenționat să pună pe masa viitoarei conferințe de pace un dosar complet al
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
pe de-o parte, să colaboreze cu guvernul Petru Groza, iar pe de alta, să sub- țieze falanga din jurul lui Iuliu Maniu. Chiar dacă operațiunea este de la bun început sortită eșecului, din cauză că prestigiul lui Maniu și al PNȚ erau inatacabile, pe Hudiță defecțiunea drului Lupu îl afectează personal, deoarece își începuse cariera politică alături de acesta, în rândurile Partidului Țărănesc Democrat, și tot alături de acesta a intrat în Partidul Național Țărănesc, când cele două formațiuni au fuzionat (11 martie 1934). Gestul l-a
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
că plecarea drului Nicolae Lupu din PNȚ nu va afecta în nici un fel prestigiul și popularitatea partidului. Dimpotrivă (așa cum sa și întâmplat în realitate), comuniștii îl vor abandona pe nefericitul bătrân atunci când vor realiza că nu le este util. Profesorul Hudiță face aprecieri triste despre riscurile pe care și le asumă omul politic care nu se retrage la timp. Jurnalul politic mai deschide o pistă de cercetare pe care istoricii ar trebui să o fructifice. În el apare (și în acest
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
În el apare (și în acest volum al XVI-lea), un personaj misterios: cel ce va deveni Alexandru Nicolschi, secretar general al Ministerului de Interne în perioada represiunii staliniste și unul dintre cei mai fioroși torționari ai regimului comunist. Ioan Hudiță ni-l dezvăluie, în 1945-1946, în ipostaza de agent sovietic, pregătit încă dinainte de 1939 pentru preluarea puterii. Nicolschi dovedește, în convorbirile cu diaristul, o extraordinară cunoaștere a realităților românești, ca și existența unui plan pus la punct de către sovietici cu
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]