55 matches
-
8.5.2.3. Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop Ps, aluvial moderat humifer profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil. 8.5.2.4. Câmpie forestieră, aluvial intens humifer freatic umed, I. 334 21/8.5.2.4. Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer, freatic umed, frecvent și rar scurt inundabil. 8.5.2.4. Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer freatic umed, frecvent și rar scurt inundabil. 8.5.3.1. Câmpie forestieră, plajă joasă. 336 28/8.5.3.1. Câmpie forestieră, plajă joasă, anual prelungit inundabilă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
substrat, rar scurt inundabil. 9.6.1.2. Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Pi, aluvial, temporar slab umezit freatic în substrat, rar scurt inundabil. 9.6.1.3. Silvostepă grind umezit freatic, II-I. 364 23/9.6.1.3. Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Ps-m, aluvial moderat humifer, profound freatic umed, foarte rar scurt inundabil. 9.6.1.3. Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Pm, aluvial moderat, humifer, profound freatic umed foarte rar scurt inundabil. 9.6.1.4. Silvostepă humifer freatic umed, I. 363 22/9.6.1.4 Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Ps
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
umed, foarte rar scurt inundabil. 9.6.1.3. Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Pm, aluvial moderat, humifer, profound freatic umed foarte rar scurt inundabil. 9.6.1.4. Silvostepă humifer freatic umed, I. 363 22/9.6.1.4 Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer, freatic umed, frecvent și rar scurt inundabil. 9.6.1.4. Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer, freatic umed, frecvent și rar scurt inundabil. 9.6.2.1. Silvostepă plajă joasă. 365 33/9.6.2.1. Silvostepă plajă joasă, uneori de cătiniș, anual prelungit inundabil
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
umed foarte rar scurt inundabil. 9.6.1.4. Silvostepă humifer freatic umed, I. 363 22/9.6.1.4 Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer, freatic umed, frecvent și rar scurt inundabil. 9.6.1.4. Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer, freatic umed, frecvent și rar scurt inundabil. 9.6.2.1. Silvostepă plajă joasă. 365 33/9.6.2.1. Silvostepă plajă joasă, uneori de cătiniș, anual prelungit inundabil. 9.6.2.1. Silvostepă plajă joasă, uneori de cătiniș, anual prelungit inundabil. 9.6.2.2. Silvostepă depresiune gleic, III. 365 29/9.6.2.2. Silvostepă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și notarea tipurilor de stațiuni se va face având în vedere următoarele simboluri (corespunzătoare simbolurilor iii și iv din formula stațională): 1= terenuri cu soluri deranjate, desfundate (denivelate, răvășite cu șanțuri, gropi, mușuroaie, deponii, taluzuri de rambleu) cu predominarea solului humifer la suprafața terenului (în primii 30-50 cm) : A- amestec terigen de sol și fragmente de roci cu textură ușoară - mijlocie B- amestec terigen de sol și fragmente de roci cu textură grea 2 = terenuri cu soluri deranjate, desfundate și taluzuri
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de rambleu - X se realizează conform cheii de determinare – tabel nr 1.2.10. Tabel 1.2.10 Cheie de determinare a tipurilor de stațiune de terenuri deranjate (X) Intensitatea/forma degradării (fizionomia terenului Terenuri deranjate / desfundate și taluzuri de rambleu (X) cu predominarea solului humifer la suprafața terenului cu predominarea materialului de rocă 1 2 textura amestecului de sol cu roca sau a materialului de rocă amestec terigen de sol și fragmente de roci cu textură ușoară – mijlocie amestec terigen de sol și fragmente de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
St), 50 Fr (Mj, Pr, Dd, Cd) 25 Pd (Lc, Co,Sâ,Pd), pe soluri luto-argiloase, fertile, peste 75 cm grosime 25 Pi.n, 50 Fr (Mj, Dd) 25 Pd (Lc) 50Ve,Pă,Cd,Dd 30Ul.t,Vi.t 20Sl,Pd,Mc,Pd, pe versanți cu expoziții însorite, soluri slab humifere Scheme de plantare: R1 = St. p + arbust ; R2 = specie de amestec, pentru compoziția ”a”; R1 = Pi. n + arbust; R2 = specie de amestec, pentru compoziția ”b”. R1=specii principale; R2=specii secundare+arbust Tehnici de împădurire: Ab 1,0/2 + Gr. o (pe pante sub
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
împădurire și scheme de plantare: 50 Pi. n (I. v) 25 Ml 25 Ct (Sl), pe nisipuri sărace (ND2A); R1 = Pi. n (I. v) ; R2 = Ct(Sl); 50 Sc (Dd) 50 Gl (Ml, Sf), preponderent pe terenuri plane, cu soluri moderat humifere, slab carbonatate; R1 = Sc ; R2 = Gl (Ml, Sf); Tehnici de împădurire : Ar Di + Gr. o (Gr. m în cazul Pl. ea) Pp (în cazul Pi. n si I. v) Pv (la speciile foioase). Desimea culturilor : a. 5 000 / ha (2,25
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de amestec. b. Tn 0.75 – 1,0/2 + Gr.o pe pante peste 15 grade 5 000/ha b. la plantațiile de pin cu puieți crescuți în pungi: 20 %. 5CE1 c. 50Ve,Pă,Cd,Dd 30Ul.T,Vi.t 20Sl,Pd,Mc,Pb, pe versanți cu expoziții însorite, soluri slab humifere R1=specii principale; R2=specii secundare+arbust 5 000/ha Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă 18 Terenuri foarte puternic și excesiv erodate (e3...e4) cu erodosoluri tipice, cambice sau argice și regosoluri slab la moderat dezvoltate, nisipo- lutoase la
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
oligomezobazice cu mull și mull-moder tipice sau mai rar, slab pseudogleizate, mijlociu profunde până la profunde, nisipo-lutoase și luto-nisipoase mai rar lutoase și luto-argiloase semischeletice cu drenaj normal. Volum edafic submijlociu. Troficitate afectată de grosimea mai redusă a orizontului humifer și volumul edafic submijlociu predominant la nivelul oligomezotrofic. T.II, H.III, Ue3-2. Bonitate mijlocie pentru molid. Montan de amestecuri, brun podzolic și cripto-podzolic, edafic mic, cu Luzula ± Calamagrostis (Bi) (cod 3.3.2.1.). Este răspândit pe o suprafață de 93,69 ha (2%), acest
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
solubile, care sunt antrenate de curentul de apă descendent și depuse în mediul mai puțin acid dinspre adâncime. Ca urmare, se formează în prima fază un orizont B spodic cu acumulare de oxizi de fier și aluminiu sub orizontul A humifer (cu grăunți de cuarț dezbrăcați de pelicula coloidală), iar într-o fază mai evoluată și un orizont eluvial între orizontul A și orizontul Bs, în care, de regulă, se acumulează și humus (Bhs). Se formează astfel soluri cu profil clar
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
argile, marne). Culmile Râului Brătia sunt formate din strate de nisipuri, marne și argile ce alternează cu strate de cărbune. Aria naturală protejată se află pe un substrat de roci silicioase, pietrișuri și nisipuri, frecvent grosiere, cu soluri aluviale slab humifere și litice. La suprafață, datorită eroziunii, apar uneori gnaise, amfibolite și granițe, în care sunt tăiate văi adânci cu aspect de defileu și vârfuri ascuțite Pe Valea Brătia, spre rama muntoasă câteva golfuri, dintre care se remarcă cel de nord-vest
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
pin negru (pe substrat calcaros). Montan-premontan de făgete, Bm, aluvial moderat humifer (cod 4.5.3.O.). Este răspândit pe o suprafață de 5,60 ha (3%), acest tip de stațiune se găsește pe stațiuni din lunci montane și premontane, cu soluri aluviale moderat humifere, mijlociu profunde și profunde, nisipoase și nisipo - lutoase, slab scheletice sau semischeletice (cu bolovăniș, prundiș sau ambele), cu conținut submijlociu de substanțe nutritive, dar freatic umede, de aceea bine aprovizionate cu apă accesibilă, uneori - în sectoare mai depărtate de cursul
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
mari chiar de peste 1 m, culoare brună-roșcată, structură poliedrică, iar textura este mai fină decât în orizontul Ao, iar datorită conținutului de argilă, este compact și greu permeabil. Prin urmare, textura este diferențiată pe profil. În general, sunt moderat humifere, cu humus de tip mull. Reacția este slab acidă până la neutră. Sunt soluri eubazice, adică cu gradul de saturație în baze mai mare de 75%. Sunt bine aprovizionate cu substanțe nutritive, dar restul proprietăților nu sunt atât de favorabile
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
cuprinsul său. Textura acestui tip de sol este strâns legată de natura materialelor fluviatile aduse de râul Ialomița. Structura este grăunțoasă în orizonturile superioare, iar în adâncime este nestructurat. Sunt soluri cu exces de umiditate, slab aerate și compacte, moderat humifere, iar după gradul de saturație în baze se încadrează în categoria solurilor mezobazice-eubazice și slab aprovizionate cu substanțe nutritive. Reacția variază de la moderat acidă la slab acidă. Oferă condiții favorabile pentru arborete de stejar, frasin, ulm și plopi, iar
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Vipera ammodytes), broasca țestoasă (Testudo graeca), scorpionul (Euscorpius europaeus). În pădurile mediteraneene solurile sunt subțiri, adesea discontinui, dezvoltate pe roci bogate în carbonați. Solul dominant este rendzina, iar când vegetația este normal dezvoltată, terra rossa este acoperită cu un orizont humifer negru. Pe alte continente în afara Europei, formațiunile vegetale corespunzătoare maquisului european poartă denumiri locale: chaparral (în America de Nord), matorral (în Chile), fynbos (în regiunea Capului din Africa de Sud), scrub (Australia). Formațiunea chaparral este întâlnită în California centrală și nord-vestică și s-a
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
acestui râu. La Vălenii de Munte, în Teleajen se varsă afluentul Văleanca. Cele mai răspândite soluri din zona orașului sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți soluile erodate. Orașul se află pe șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov pe valea Teleajenului. Acest drum se intersectează
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
66 kilometri pătrați. Se învecinează: Este plasată în depresiunea Drajna-Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu. Cele mai răspândite soluri sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți solurile erodate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drajna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
săpare de fântâni. Pe teritoriul comunei au fost evidențiate următoarele unități de sol: -sol brun moderat podzolit pseudogleizat; -sol brun podzolit erodat în parte cu schelet; -soluri brune cu soluri pseudo-redzine; -aluviuni recente pe alocuri cu schelet; -sol aluvional slab humifer. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Diculești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,78%). Pentru 2,17% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
valorificarea aproape totală a terenurilor agricole și predominarea culturilor de câmp. Suprafețe comparativ mai mici ocupă culturile pomicole, practic lipsesc viile de soiuri europene. ocupă, în majoritate, bazinul superior al Răutului. În componența învelișului de sol predomină cernoziomurile tipice moderat humifere și levigate, formate pe argile lutoase. Eroziunea solurilor este slab dezvoltată . În comparație cu alte regiuni și raioane pedogeografice ale Republicii Moldova, aici sunt slab răspândite pajiștile (pășunile), arealele de soluri intrazonale, alunecările de teren. Pe alocuri, pe părțile inferioare ale unor versanți
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
al republicii, satul se află într-o zonă seismică activă, în apropierea focarului Vrancea din zona Carpaților de Curbură. Intensitatea maximă posibilă a cutremurilor conform scării Mercalli este de 6 - 7 grade. În zonă predomină solurile de cernoziom tipice slab humifer. În lunca râului s-au format solurile aluviale tipice. Sunt frecvente procesele de eroziune și alunecările de teren. Iezărenii Vechi este situat pe malul stâng al râului Ciulucul de Mijloc. Pe cursul Ciulucului de Mijloc s-au construit baraje pentru
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
deasupra nivelului mării. Profilul geologic este redat de nisipuri, marnă acoperite cu o cuvertură de roci argiloase și luturi lessoide. Răuțelul se află într-o zonă cu seismicitatea maximă posibilă până la 7°. Pe teritoriul satului predomină solurile cernoziomice tipice moderat humifere. În lunca râului s-au depus solurile hidromorfe aluviale tipice. Rețeaua hidrografică este include râul Răuțel și 2 pâraie. Râul Răuțel traversează localitatea de la vest la est pe o distanță de circa 5 km. Lățimea râului la intrare în sat
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
4 octombrie 2011, cu magnitudinea de 3 - 3,5 grade pe scara de 12 grade MSK. Anual pe teritoriul Republicii Moldova se înregistrează sute de cutremure de intensitate mică, de 2 - 4 grade. Pe teritoriul municipiului predomină solurile cernoziomice tipice moderat humifere. În partea dreaptă a Răutului, în cartierul Slobozia, se întâlnesc cernoziomurile tipice slab humifere. Acestea sunt cernoziomurile cele mai fertile. Au o grosime de peste 1 m, culoarea aproape neagră, structură grăunțoasă și hidrostabilă. Pe versanți stratul de sol este doar
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
grade MSK. Anual pe teritoriul Republicii Moldova se înregistrează sute de cutremure de intensitate mică, de 2 - 4 grade. Pe teritoriul municipiului predomină solurile cernoziomice tipice moderat humifere. În partea dreaptă a Răutului, în cartierul Slobozia, se întâlnesc cernoziomurile tipice slab humifere. Acestea sunt cernoziomurile cele mai fertile. Au o grosime de peste 1 m, culoarea aproape neagră, structură grăunțoasă și hidrostabilă. Pe versanți stratul de sol este doar de câțiva zeci de cm și de multe ori este afectat de eroziune eoliană
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
tipuri de sol, ca de exemplu molidișurile și jnepenișurile cu Vaccinium și molidișurile cu strat gros și continuu de mușchi acidifili, pentru formarea podzolurilor de destrucție. Eroziunea prin apă și vânt a determinat pe de o parte, coluvionarea materialelor fine humifere, iar pe de altă parte, menținerea în stadii de tinerețe a unor soluri și distrugerea parțială sau totală a altora. Apoi, deplasarea pe panțe a materialului pedogen și chiar a solurilor formate, prin procesul de solifluxiune că și prin scurgerile
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]