217 matches
-
49 Ibidem, f. 274-277. 50 Ibidem, f. 130-131. 51 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 132; Tot despre problema desființării mănăstirii Hurez este și ultima parte din nota informativa, datată 20 octombrie 1961: „ (...) La mănăstirea Hurezi - Vâlcea, este mare confuzie. Departamentul Cultelor dorește desființarea dreptului de stavropighie patriarhală și trecerea mănăstirii în patrimoniul Episcopiei Râmnicului Vâlcii, [iar] patriarhul nu vrea să renunța la acest drept. În mănăstire domnește părerea că această trecere este tot una cu
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
la București în mașina proprie poți realiza într-o zi o plimbare la Bâlea Lac cu întoarcere prin Sibiu - Sebeș pe TransAlpina care te plimbă până pe (nu pe lângă) muntele Păpușa din masivul Parâng. Mai ai timp și să vizitezi mânăstirea Hurezul dacă nu respecți viteza de siguranță pe serpentine. Nu o recomand însă. Mai bine faci excursia cu două înnoptări, delectându-te eventual si cu un păstrăv cum am făcut eu și nu am regretat de loc. Iubesc sau nu țara
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
această perioadă, voievodul s-a dedicat realizării de lucrări cu rezonanță culturală și spirituală, în special ctitoririi unor așezăminte laice și bisericești de mare însemnătate și valoare spirituală și arhitecturală. Astfel, au fost înălțate bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, mânăstirile Hurezi și Brâncoveni, precum și palatul de la Mogoșoaia, care se distinge prin stilul arhitectural brâncovenesc, devenit renumit. prin aceasta, Constantin Brâncoveanu a ctitorit epoca cea mai strălucită a culturii noastre românești. De asemenea, Voievodul a trimis ajutoare și danii substanțiale către creștinii
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
inițiativa Patriarhului României Teoctist Arăpașu, a canonizat pe Martirii Brâncoveni, fixându-le zi de pomenire la 16 August (pentru a nu coincide cu Praznicul Adormirii Maicii Domnului). În zilele de 15-16 August 1992 au avut loc la București și Mănăstirea Hurezi, din județul Vâlcea ceremoniile de proclamare a canonizării Sfinților Martiri Brâncoveni, în prezența membrilor Sfântului Sinod și a mii de credincioși, care-și arătau evlavia față de singurul domnitor român care a preferat moartea mucenicească și martirică decât să renunțe la
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEȘTI "COCOȘUL DE HUREZ" Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEȘTI „COCOȘUL DE HUREZ” Târgul, formă străveche de comercializare a produselor, este foarte vechi în Țările Române, dovada importanței și amplorii lui
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEȘTI "COCOȘUL DE HUREZ" Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEȘTI „COCOȘUL DE HUREZ” Târgul, formă străveche de comercializare a produselor, este foarte vechi în Țările Române, dovada importanței și amplorii lui fiind și numărul mare de expresii și denumiri de localități în componența cărora intră acest cuvânt: „a râde ca proasta-n târg
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
dumnealor vor reuși să ducă mai departe tainele unor vechi meșteșuguri, formă de supraviețuire materială și spirituală a unui popor, de afirmare a specificului național pe plan intern și internațional. Elena Trifan Referință Bibliografică: TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEȘTI COCOȘUL DE HUREZ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1266, Anul IV, 19 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
lemn. Așa se face că pe locul unor astfel de bisericuțe au fost construite adevărate opere de arhitectură și artă cu rezonanță în timp, în istorie și în veșnicie. Cunoscutele biserici ale mănăstirilor Putna, Voroneț, Sucevița, Moldovița, Dragomirna, Cozia, Curtea de Argeș, Hurez și multe altele, sunt doar câteva exemple în acest sens. Probabil că dacă ierarhii și sfinții noștri voievozi din acea vreme ar fi constatat că situația impunea să le fi făcut de mărimea unor catedrale, le-ar fi făcut de
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
scrierile Arhiepiscopului Ramnicului, Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: 1. Războiul de independență în documentele Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului Râmnicu - Râmnicu-Vâlcea, 1977, 105 p. 2. Preotul Radu Șapcă - omul și opera, Râmnicu-Vâlcea, 1979, 124 p. 3. Mânăstirea Hurezi, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1987, 29 p. 4. Un sfânt printre oameni, Sfântul Calinic Cernicanul, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1996, 94 p. 5. Istoricul Sfintei Mânăstiri Căldărușani, Editura Episcopiei Râmnicului, 1977, Râmnicu-Vâlcea. 180 p. 6. Istoria Mânăstirii Govora, Ed. Episcopiei
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Râmnicu- Vâlcea, 1988, 367 p. 8. Idem, Editura PRO, București, 1998, 327 p. 9. Viața Sfântului Martir Antim Constantin Brâncoveanul și a celor pătimitori cu Dânsul, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Valcea, 2001, 200 p. 10. Istoricul Mânăstirii Hurezi , Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 2003, 306 p. 11. Visteria de cuvinte, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2004, 406 p. 12. Omul și ordinea în lume, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2004, 530 p. Articole și studii: 1. „Păstrarea tezaurului arhitectonic național, cerința epocii actuale
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
printr-un hrisov din anul 1638, Matei Basarab hotărăște ca Arnota să fie miluită cu „vinericiul din satul Costești tot și din satul Bărbăteștii, tot pârposul din Costești și din Bărbătești, de preste toate hotarele, din hotarul Dobricenilor până în hotarul Hurezului, tot să fie sfânta mânăstire Arnota. Și să aibă a lua din zece vedre de vin o vadră, și să aibă a duce fieștecare vinericiul său la mânăstire”8). Între numeroasele moșii dăruite Mănăstirii Arnota se află și moșia Dobriceni
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
cultură și de trăire intensă a vieții lui Hristos. Acestea au menținut vie flacăra credinței pe aceste meleaguri și au constituit în același timp un reazem și un sprijin pentru români în momentele grele ale istoriei noastre. Pr. Constantin Mănescu - Hurezi Note bibliografice 1) Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, partea întâi, ediție îngrijită de Dinu C. Giurescu, Editura BIC ALL, București, 2007, p. 46. 2) Istoria românilor, editată de Secția de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române, vol. V
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
viță de preot și profesori, harnică precum furnica și fiica Alexandra-Doctor în Arhitectură-cadru universitar, plăpândă ca o floare, dar aprigă ca un arțar, ne-au răsfățat în Conacul lor argeșean doldora de artă veche: țesături-tapițerii celebre, faimoasa ceramică dacă de Hurezi, Marginea-Cucuteni și, mai ales, cărți alese. Conacul este ruda modernă a Casei memoriale a Cioculeștilor,-familie de preoți și boieri, cu care împarte și curtea, o adevărată colecție de flori și plante ornamentale ce îmbină perfect bunul gust al finului
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
unele domenii, Părintele Arhimandrit Veniamin a adus contribuții de pionierat: despre români în Cronicile franceze din secolul al XIII-lea, despre prima Cronică universală în limba română, primul act mănăstiresc în limba română, primul tipograf bucureștean, primul egumen al Mănăstirii Hurezi, primul stareț al Mănăstirii Bistrița, sau despre Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, inedit. Așadar, Părintele Arhimandrit Veniamin Micle este pentru noi, „o legendă vie” vrednică de urmat și un exemplu de imitat. Cu alte cuvinte, Arhimandritul și Duhovnicul de la Mănăstirea Bistrița
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
din proprie inițiativă, câteodată la solicitarea Părintelui, câte o farfurioară cu dulceață de cireșe amare, de un parfum și un gust cum nu mi-a fost dat să regăsesc în altă parte, până am ajuns, mai târziu, la mănăstirile oltene Hurez, Govora și Polovraci. Și paharul cu apă rece de fântână era la fel de bun. Mai târziu tot mai bolnav, ne primea în camera din stânga, unde și dormea. Dar nu odată, atunci când i-am bătut la ușă, maica ne spunea că Părintele
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
Julliet Attoh, Alin Păiuș, Mădălina Floroaica, Roger Codoi, Ionuț Mocanu, Olimpia Deaconescu - actori ai teatrului gazdă. SÂMBĂTĂ, 17 MAI 2014 Cu binecuvântarea Acad. Prof. univ. dr. IRINEU POPA, Mitropolitul Olteniei și Arhiepiscop interimar al Arhiepiscopiei Râmnicului VIZITAREA MÂNĂSTIRILOR BISTRIȚA ȘI HUREZI (începând cu ora 10.00) • Între orele 12.00 - 14.00 - la Mânăstirea Hurezi, în Trapeză: Simpozion: Martiriul Brâncovenilor pentru credință și neamul românesc 300 de ani de la moartea mucenicească, la Constantinopol, a Voievodului Țării Românești CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, împreuna cu
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
teatrului gazdă. SÂMBĂTĂ, 17 MAI 2014 Cu binecuvântarea Acad. Prof. univ. dr. IRINEU POPA, Mitropolitul Olteniei și Arhiepiscop interimar al Arhiepiscopiei Râmnicului VIZITAREA MÂNĂSTIRILOR BISTRIȚA ȘI HUREZI (începând cu ora 10.00) • Între orele 12.00 - 14.00 - la Mânăstirea Hurezi, în Trapeză: Simpozion: Martiriul Brâncovenilor pentru credință și neamul românesc 300 de ani de la moartea mucenicească, la Constantinopol, a Voievodului Țării Românești CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, împreuna cu fiii săi, CONSTANTIN, ȘTEFAN, RADU și MATEI - și cu ginerele său,vistiernicul Ianache Văcărescu
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
de important în conturarea și evoluția peisajelor geografice. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad, fauna este strâns legată de climă și de vegetație. Fauna se caracterizează prin: pești, reptile și mamifere. Dintre răpitoarele de noapte menționăm: cucuveaua, bufnița, hurezul de pădure, alături de mamifere și păsări trăiesc numeroși fluturi și multe specii de insecte; in silvostepă se întâlnesc animale mari (vulpea, lupul, mistrețul), iepurele și numeroase rozătoare (șobolanul, hârciogul, șoarecele) precum și reptile (șopârle, șerpi). Dintre păsări, se întâlnesc
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
a șaptea. Și astăzi, familia sa e singura familie ne-ortodoxă din sat. La fel ca, mai târziu, tata, Bunu ținea slujba cu câteva babe. Pe doi din cântăreții lui i-a avut și tata: Ion ăl Mic și Nelu Hurez, singura atracție a slujbelor. Gata împărtășiți, cântau în strană un amestec de muzică bizantină și muzică populară. Cât preotul cânta, răsfoiau cartea, șușoteau și-l auzeam pe nea Nelu exclamând: „Corect-corect! Corect-corect!” Plecau acasă cu câte-o sticlă de vin
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
Mari, Olanesti, drumul de pe Dealul Negru, Nicolae Bălcescu, Babeni, Ladesti, Drăgășani și binenteles Calima- nesti-Caciulata - perla stațiunilor Oltului. Este județul cu cea mai mare concentrare de mănăstiri ca acelea de la Cornetu, Turnu, Cozia, Stânișoara, Frăsinei - Athos-ul românesc, Arnota, Bistrița, Hurez, Surpatele, Dintr-un Lemn, Mamu, Iezeru, Pahomie... Sunt tot atâtea locuri binecuvântate de Dumnezeu să existe încă la marginea imperiilor! Toate aceste gânduri au stat la baza selecției ilustratelor cărții. Demn de amintit e faptul că localitatea a fost remarcată
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
și moaștele Sf. Grigorie Decapolitu. {n apropierea manastirei se află peșteră Sf. Grigorie, iar la o oră depărtare Mân. Arnota clădita de Matei Basarab pentru a îngropa corpul tatălui său vornicul Danciu, adus din Ardeal. M-rea Horezu (după hrisoave Hurezi) e o adevarată minune arhitectuCa limanesti‘ 2038 râla. Întemeiata în 1694 de C. Brâncoveanu și înzestrata cu moșii și odoare pre- tioase e locuită până în 1862 de călugări, iar de atunci încoace de călugărițe. La acest monument care oglindește perfecțiunea
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
de secole, adevărate minuni în tratarea unui spectru larg de afecțiuni, prin cură internă și cură externă. Impresionantă rețea turistică a județului cuprinde așezări și vestigii istorice și culturale de mare preț, multe dintre acestea fiind unicate precum mânăstirile: Cozia, Hurezi, Govora, Bistrița, Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota, Episcopia Râmnicului, Mănăstirea Frăsinei cu fascinantă ei istorie(Athosul Valcii). Acestora li se adaugă castrele și cetățile geto-dacice și daco-romane de la Buridava sau de pe Calea lui Traian, pe Valea Oltului, Castrul Român Arutela
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
de A.B.A. Siret, fauna este strâns legată de climă și de vegetație, fapt ce-i conferă o repartiție zonală altitudinală etajată, dar animalele au o mobilitate și o putere de adaptare mai mare. Dintre răpitoarele de noapte menționăm: cucuveaua, bufnița, hurezul de pădure, alături de mamifere și păsări trăiesc numeroși fluturi și multe specii de insecte; în silvostepă se întâlnesc animale mari (vulpea, lupul, mistrețul), iepurele și numeroase rozătoare (șobolanul, hârciogul, șoarecele) precum și reptile (șopârle, șerpi). Dintre păsări, în plus
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
de aici este chiar recomandat celor cu probleme de astm. Și dacă turistul se află în zonă poate alege și stațiunea Govora, dar și orașul Horezu cu vestitele ateliere de ceramică și locul unde anual se ține festivalul „Cocoșu de Hurez”. Din municipiul Râmnicu Vâlcea drumul european se îndreaptă către nord și înainte să pătrundă în Defileul Oltului, te întâmpină stațiunile Călimănești-Căciulata cu vestitele sale izvoare de tratament, apoi mănăstirile Cozia, Cozia Veche și Turnu. Stațiunea este străjuită la nord de
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
era să râvnească la taină cu ei, nu?! Acum tată-său călătorise încoace la rugămintea unui amic din afară. Îl ducea la Horezu, fiind grozav amator de smălțuite. Le văzuse la un târg în țara lui. Venise la Cocoșul de Hurez, târg pomenind în formă și culoare neuitarea trecutului, nădăjduind să descopere cu ochii lui cum olarii hurezeni, precum și cei veniți din întreaga țară, mânuiesc gaița și cornul pentru încrustarea în smalț a valului, a spiralei, a șarpelui și a cocoșului
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]