215 matches
-
dumnealor vor reuși să ducă mai departe tainele unor vechi meșteșuguri, formă de supraviețuire materială și spirituală a unui popor, de afirmare a specificului național pe plan intern și internațional. Elena Trifan Referință Bibliografică: TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEȘTI COCOȘUL DE HUREZ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1266, Anul IV, 19 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > COMORI ALE SPIRITUALITĂȚII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului În ziua de 15 august 1714, când dreptmăritorii creștini prăznuiau Adormirea Maicii Domnului, se petrecea la Țaringrad, sub privirile îngrozite ale
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
21 august 1690 la Zărnești, luptă în care generalul Heissler a fost luat prizonier, Brâncoveanu a pornit fără preget la realizarea celui de-al doilea țel al vieții sale, începând construirea celui mai mare complex monastic din Țara Românească, mănăstirea Hurezi, considerată drept „cea mai desăvârșită realizare a artei brâncovenești”. De ce a ales voievodul pentru ctitoria sa principală zona de la poalele munților Căpățânii, pe atunci împădurită, străbătură de râuri și pâraie, grăbite să ajungă cât mai curând în luncă, și populată
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Căpățânii, pe atunci împădurită, străbătură de râuri și pâraie, grăbite să ajungă cât mai curând în luncă, și populată de atâtea sălbăticiuni? Pentru că acesta era, încă de pe vremea când se afla numai în rândurile boierilor, și stăpânul satului și moșiei Hurezului, sat ale cărui începuturi se pierd în negura vremii și care purta, ca și râul ce curge prin el, numele păsării al cărei bocet se aude noaptea din adâncul acelor păduri străvechi: Huhurezi sau, prin prescurtare, Hurezi. Atras de poziția
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
satului și moșiei Hurezului, sat ale cărui începuturi se pierd în negura vremii și care purta, ca și râul ce curge prin el, numele păsării al cărei bocet se aude noaptea din adâncul acelor păduri străvechi: Huhurezi sau, prin prescurtare, Hurezi. Atras de poziția geografică a acestei moșii încă de când a cumpărat-o (29 decembrie 1684), Brâncoveanu a voit, așa cum arăta N. Iorga în lucrarea „Istoria Bisericii românești și a vieții religioase a românilor” (ediția a II-a, vol. II, București
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
moșii încă de când a cumpărat-o (29 decembrie 1684), Brâncoveanu a voit, așa cum arăta N. Iorga în lucrarea „Istoria Bisericii românești și a vieții religioase a românilor” (ediția a II-a, vol. II, București, 1932, p. 69), „să lase la Hurezi, pentru îngroparea sa și a neamului său, ca și pentru adăpostirea unei vieți călugărești care să poată fi îndreptar, pentru cultivarea artei religioase și a scrisului bisericesc, o mănăstire fără pereche. În acea Oltenie, atât de bogată în mănăstiri vechi
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
mândre, prin călugării cărora se ținea munca și avântul în Biserică, el alese un loc singuratec, în păduri dese, prin muncelele Vâlcii, și făcu să se clădească acolo, cu cele mai bune materiale și cu meșterii cei mai destoinici, mănăstirea Hurezului sau a Hurezilor”. Începută în vara anului 1690, construcția bisericii s-a terminat în iunie 1692, pictura fiind gata la 30 septembrie 1694, după cum arată pisania de deasupra ușii de la intrare, de pe peretele de vest al pronaosului. În zona inferioară
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
cărora se ținea munca și avântul în Biserică, el alese un loc singuratec, în păduri dese, prin muncelele Vâlcii, și făcu să se clădească acolo, cu cele mai bune materiale și cu meșterii cei mai destoinici, mănăstirea Hurezului sau a Hurezilor”. Începută în vara anului 1690, construcția bisericii s-a terminat în iunie 1692, pictura fiind gata la 30 septembrie 1694, după cum arată pisania de deasupra ușii de la intrare, de pe peretele de vest al pronaosului. În zona inferioară a pietrei de
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
tradiție, din împărații Bizanțului. Această asociere reprezintă caracteristica esențială a epocii brâncovenești, și anume unitatea politică de curând realizată a unei adevărate „caste” conducătoare a țării. Ideea va fi reluată și ilustrată cu mai multă forță în tabloul votiv de la Hurezi, care se desfășoară pe cei patru pereți ai pronaosului, având un profund caracter narativ - genealogic. Pisania ne reamintește, la data mai sus-scrisă, că în „sfânta și dumnezeiasca besearică”, cel care cârmuia deja de șase ani Țara Românească „vrut-au și
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
alta asemenea, mai vrut-au, între alte, ca și dunga cea mare bătrână și blagorodnă a rodului și neamului său, atâta despre tată, cât și dăspre mumă, să să zugrăvească...”. Aproape fiecare efigie din cele aproape treizeci aflate în pronaosul Hurezilor ne trimite către un personaj știut și din cronicile timpului. În tabloul votiv, care este un document de epocă, se poate admira o impresionantă familie voievodală, în care „Io Costandin Basarab voevod sinu Papei postelnic, vnuc (nepot) Predei bir vel
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Matei, Neagoe, Laiotă, reprezentare ce „ne conduce de fapt către două zone distincte, dar mereu interferente, ale mentalului aulic brâncovenesc: moștenirea bizantină și aceea basarabească”, după cum arăta marele istoric de artă Răzvan Theodorescu. Memoria lui Constantin Brâncoveanu este vie la Hurezi, în tot ceea ce a realizat aici, făcând din această mănăstire un focar de cultură și un model pentru întreaga viață și creație spirituală a țării. În epoca brâncovenească s-a plămădit o „desfătată, frumoasă și iscusită” artă bisericească. Ea va
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
renaștere și de bizantinism, de baroc și de orientalism, ne apar, cu cohorta lor artistică și de binefaceri, ca o aluzie reconfortantă la ceea ce ar fi putut fi o epocă de adevărată istorie românească”. Într-o chilie boltită a Mănăstirii Hurezi, în corpul de clădiri de pe latura de vest, voievodul Brâncoveanu va adăposti propria sa bibliotecă, pe rafturile căreia vor fi înșirate, an de an, comorile tipăriturii vremii, cele încurajate de principe și lucrate sub iubitoare îngrijire a mitropolitului țării, Antim
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
era mare logofăt, nu numai ca un mare mecenat, ci și un cărturar, implicat direct în viața spirituală a epocii sale, ca un real creator de cultură. Biblia de la București va fi una dintre primele cărți intrate în biblioteca de la Hurezi. La aceasta se vor adăuga alte sute de cărți, colecționate de un voievod cu mintea luminată și iubitor de cultură. Comorile spiritualității românești din biblioteca de la Hurezi erau apreciate în anul 1702 de medicul Ioan Comnen, aflat la Școala domnească
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Biblia de la București va fi una dintre primele cărți intrate în biblioteca de la Hurezi. La aceasta se vor adăuga alte sute de cărți, colecționate de un voievod cu mintea luminată și iubitor de cultură. Comorile spiritualității românești din biblioteca de la Hurezi erau apreciate în anul 1702 de medicul Ioan Comnen, aflat la Școala domnească din București, an ce reprezintă și prima mențiune contemporană a acestei biblioteci. Cel care se îngriji îndeaproape de biblioteca de la Hurezi va fi arhimandritul Ioan, primul stareț
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Comorile spiritualității românești din biblioteca de la Hurezi erau apreciate în anul 1702 de medicul Ioan Comnen, aflat la Școala domnească din București, an ce reprezintă și prima mențiune contemporană a acestei biblioteci. Cel care se îngriji îndeaproape de biblioteca de la Hurezi va fi arhimandritul Ioan, primul stareț al mănăstirii, împreună lucrător, cu Antim Ivireanul, la tipărirea la Râmnic în 1706 a unei cărți numită: „Slujba Născătoarei de Dumnezeu”. Peste doi ani, în 1708, același arhimandrit Ioan avea să zugrăvească, la intrarea
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
frumoasă inscripție grecească, cu următorul cuprins tradus în limba română: „Bibliotecă de hrană dorită sufletească, această casă a cărților îmbie preaînțeleapta îmbelșugare, în anul 1708”. Se pare, conform celor două cataloage din 1791, că totalul tipăriturilor existente în biblioteca de la Hurezi se cifra la 392 de volume, conținutul cărților fiind diferit: teologie, istorie, geografie, literatură, filozofie, drept, matematică. Din păcate, astăzi, nu se mai află la Hurezi decât trei cărți din vechea bibliotecă a voievodului Constantin Brâncoveanu: un exemplar din Biblia
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
pare, conform celor două cataloage din 1791, că totalul tipăriturilor existente în biblioteca de la Hurezi se cifra la 392 de volume, conținutul cărților fiind diferit: teologie, istorie, geografie, literatură, filozofie, drept, matematică. Din păcate, astăzi, nu se mai află la Hurezi decât trei cărți din vechea bibliotecă a voievodului Constantin Brâncoveanu: un exemplar din Biblia de la București, cu pecetea domnitorului Constantin Brâncoveanu; un manuscris grecesc: autograf Ioan Comnen, scris la 30 decembrie 1699 și închinat stolnicului Constantin Cantacuzino, și o Evanghelie
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Constantin Brâncoveanu; un manuscris grecesc: autograf Ioan Comnen, scris la 30 decembrie 1699 și închinat stolnicului Constantin Cantacuzino, și o Evanghelie învățătoare, manuscris ce a fost în posesia primului egumen al mănăstirii, Ioan. Biblioteca voievodului Martir Constantin Brâncoveanu de la Mănăstirea Hurezi, întocmai ca și cea a familiei Cantacuzino sau a Mavrocordaților, a constituit un focar de cultură în epoca medievală în Țara Românească, prin intermediul acesteia favorizându-se pătrunderea culturii universale în sfera civilizației noastre. Fenomenul cultural din epoca brâncovenească cunoaște însă
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
tipărituri și de larga răspândire a cărților, a impulsionat procesul complex de transformări calitative în viața poporului nostru, formarea conștiinței naționale, și, odată cu aceasta, a națiunii române, premisă și factor hotărâtor ale făuririi statului național unitar român. Pr. Constantin Mănescu - Hurezi Referință Bibliografică: Comori ale spiritualității vâlcene la Hurezi de Pr. Constantin Mănescu-Hurezi / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1278, Anul IV, 01 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
impulsionat procesul complex de transformări calitative în viața poporului nostru, formarea conștiinței naționale, și, odată cu aceasta, a națiunii române, premisă și factor hotărâtor ale făuririi statului național unitar român. Pr. Constantin Mănescu - Hurezi Referință Bibliografică: Comori ale spiritualității vâlcene la Hurezi de Pr. Constantin Mănescu-Hurezi / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1278, Anul IV, 01 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
45-16:00 Cornelia-Viorica POPESCU: Doamna Maria Brâncoveanu 5. 16:00-16:15 Andrada-Bianca ILARION: Domnită Bălașa Brâncoveanu 6. 16:15-16:30 Prof. Mihai Popescu: Constantin Brâncoveanu și unirea spirituală a locuitorilor Vechii Dacii 7. 16:30-16:45 Constantin MĂNESCU: Bibliotecă mănăstirii Hurezi în vremea voievodului C. Brâncoveanu 8. 16:45-17:00 Nazaria BUGA: Martiriul - anonimatul sacrificial 9. 17:00-17:15 Stâncă DESA: Virtuțile femeilor dace regăsite la Marica Brâncoveanu, doamna voievodului martir 10. 17:15-17:30 Maria RADU: Brâncoveanu și dacii. Constantin
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1405884261.html [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
Mari, Olanesti, drumul de pe Dealul Negru, Nicolae Bălcescu, Babeni, Ladesti, Drăgășani și binenteles Calima- nesti-Caciulata - perla stațiunilor Oltului. Este județul cu cea mai mare concentrare de mănăstiri ca acelea de la Cornetu, Turnu, Cozia, Stânișoara, Frăsinei - Athos-ul românesc, Arnota, Bistrița, Hurez, Surpatele, Dintr-un Lemn, Mamu, Iezeru, Pahomie... Sunt tot atâtea locuri binecuvântate de Dumnezeu să existe încă la marginea imperiilor! Toate aceste gânduri au stat la baza selecției ilustratelor cărții. Demn de amintit e faptul că localitatea a fost remarcată
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
și moaștele Sf. Grigorie Decapolitu. {n apropierea manastirei se află peșteră Sf. Grigorie, iar la o oră depărtare Mân. Arnota clădita de Matei Basarab pentru a îngropa corpul tatălui său vornicul Danciu, adus din Ardeal. M-rea Horezu (după hrisoave Hurezi) e o adevarată minune arhitectuCa limanesti‘ 2038 râla. Întemeiata în 1694 de C. Brâncoveanu și înzestrata cu moșii și odoare pre- tioase e locuită până în 1862 de călugări, iar de atunci încoace de călugărițe. La acest monument care oglindește perfecțiunea
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
de secole, adevărate minuni în tratarea unui spectru larg de afecțiuni, prin cură internă și cură externă. Impresionantă rețea turistică a județului cuprinde așezări și vestigii istorice și culturale de mare preț, multe dintre acestea fiind unicate precum mânăstirile: Cozia, Hurezi, Govora, Bistrița, Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota, Episcopia Râmnicului, Mănăstirea Frăsinei cu fascinantă ei istorie(Athosul Valcii). Acestora li se adaugă castrele și cetățile geto-dacice și daco-romane de la Buridava sau de pe Calea lui Traian, pe Valea Oltului, Castrul Român Arutela
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 257, notă informativă din 16 aprilie 1962. 49 Ibidem, f. 274-277. 50 Ibidem, f. 130-131. 51 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 132; Tot despre problema desființării mănăstirii Hurez este și ultima parte din nota informativa, datată 20 octombrie 1961: „ (...) La mănăstirea Hurezi - Vâlcea, este mare confuzie. Departamentul Cultelor dorește desființarea dreptului de stavropighie patriarhală și trecerea mănăstirii în patrimoniul Episcopiei Râmnicului Vâlcii, [iar] patriarhul nu vrea să renunța
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486103090.html [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]