81 matches
-
căpriță de la munte Cu steluță albă-n frunte Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Unde joacă căprița Clocotește Moldova Unde joacă ieduțu', Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele, De hurmuz și de mărgele Și de fete frumușele. Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Țapu meu din Spania L-am adus cu sania Și-am să-l vând în joia mare Pentru-o oală de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
manufactură regală de tapiserie înființată în sec. XVII în atelierele renumitei familii de boiangii Gobelins, stabilită la Paris în sec. XV"; fr. hollande "țesătură de in foarte fină" (> rom. olandă, it. olanda) < [toile de] Hollande "idem" (toile "țesătură, pânză"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (boncuk "mărgea", Hurmuz port la Golful Persic); rom. jamaică "varietate de rom" < rom. [rom (de)] Jamaica sau fr. [rhum de la] Jamaïque; rom. nes "cafea solubilă" < [cafea] nes, nes[cafe] "idem" (< fr. nescafé "idem" < Nes
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
înființată în sec. XVII în atelierele renumitei familii de boiangii Gobelins, stabilită la Paris în sec. XV"; fr. hollande "țesătură de in foarte fină" (> rom. olandă, it. olanda) < [toile de] Hollande "idem" (toile "țesătură, pânză"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (boncuk "mărgea", Hurmuz port la Golful Persic); rom. jamaică "varietate de rom" < rom. [rom (de)] Jamaica sau fr. [rhum de la] Jamaïque; rom. nes "cafea solubilă" < [cafea] nes, nes[cafe] "idem" (< fr. nescafé "idem" < Nes[tlé] "numele firmei care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
atelierele renumitei familii de boiangii Gobelins, stabilită la Paris în sec. XV"; fr. hollande "țesătură de in foarte fină" (> rom. olandă, it. olanda) < [toile de] Hollande "idem" (toile "țesătură, pânză"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (boncuk "mărgea", Hurmuz port la Golful Persic); rom. jamaică "varietate de rom" < rom. [rom (de)] Jamaica sau fr. [rhum de la] Jamaïque; rom. nes "cafea solubilă" < [cafea] nes, nes[cafe] "idem" (< fr. nescafé "idem" < Nes[tlé] "numele firmei care a inventat, în 1938, cafeaua
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
loc. adj.) gün güne [uymaz] "schimbător, variabil" (uymaz "care nu se potrivește, care se schimbă", gün "zi", gün güne "de la o zi la alta"); rom. ghiveci "glastră" < tc. [çiçek] güvec[i] "idem" (çiçek "floare", güveç "vas de lut, blid, strachină"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (Hurmuz oraș pe malul Golfului Persic, boncuk "mărgea" + suf. de apartenență -u); rom. iatac "cameră de culcare, budoar" < tc. yatak [odası] "idem" (yatak "pat", oda "cameră, odaie" + suf. de apartenență -sı); rom. mischet "un
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
schimbător, variabil" (uymaz "care nu se potrivește, care se schimbă", gün "zi", gün güne "de la o zi la alta"); rom. ghiveci "glastră" < tc. [çiçek] güvec[i] "idem" (çiçek "floare", güveç "vas de lut, blid, strachină"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (Hurmuz oraș pe malul Golfului Persic, boncuk "mărgea" + suf. de apartenență -u); rom. iatac "cameră de culcare, budoar" < tc. yatak [odası] "idem" (yatak "pat", oda "cameră, odaie" + suf. de apartenență -sı); rom. mischet "un soi de struguri tămâioși
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care nu se potrivește, care se schimbă", gün "zi", gün güne "de la o zi la alta"); rom. ghiveci "glastră" < tc. [çiçek] güvec[i] "idem" (çiçek "floare", güveç "vas de lut, blid, strachină"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (Hurmuz oraș pe malul Golfului Persic, boncuk "mărgea" + suf. de apartenență -u); rom. iatac "cameră de culcare, budoar" < tc. yatak [odası] "idem" (yatak "pat", oda "cameră, odaie" + suf. de apartenență -sı); rom. mischet "un soi de struguri tămâioși" < tc. misket [üzümü
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
condensările interne. În rest, ambele categorii de condensări renunță la mărcile (prepoziții, sufixe etc.) care indicau raportul sintactic dintre constituenții termenului complex de bază și care însoțeau elementul omis și / sau pe cel reținut (fr. bled, arom. căpak'e, rom. hurmuz, huscă, mischet, stamboală, engl. petrol, magh. szpuma, la fel ca și rom. cuvânt < cuvânt [de onoare], fr. essence < essence [de pétrole] sau fr. diligence < [carosse de] diligence, încălcarea acestei reguli fiind excepțională și ținând de falsa analiză: fr. dinde "curcă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
137, 173, 203 funduc, 129 general, 124 genitiv, 118 ghionghionea (ghiunghiunea), 146, 188, 197, 199 ghiveci, 127, 188 glet, 129, 187 gren, 186, 198 grep, 65, 90, 103, 118, 129, 156 Grigorescu, 132 hard, 107, 137, 173 havaiană, 186, 198 hurmuz, 133, 188, 191 huscă, 127, 188, 191, 198 iatac, 129, 139, 188 ie, 137, 171, 203 iepure, 132 iliș, 211 insecticid, 119 internaționali, 117 (a) închiria, 86, 143, 205 înghețată, 94, 95, 96, 163-164, 173, 204 (a) înlătura, 143, 144
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
poezie, semnată de Radu Gyr, Radu Boureanu, Ion Pillat, V. Demetrius, Al.T. Stamatiad, George Murnu, G. Talaz, George Dumitrescu, Ilariu Dobridor, Ion Mihai Georgescu, George Pallady, D. Nanu ș.a. Paginile de proză aparțin lui Valeriu Grecu și lui Adrian Hurmuz. Foarte bogată este secțiunea de recenzii, în cadrul căreia Valeriu Grecu, George Dumitrescu și Const. Orăscu prezintă cărți de Damian Stănoiu, Al.T. Stamatiad, Mihai Codreanu, D. Iacobescu, Mihail Dragomirescu, Cezar Petrescu, Const. Kirițescu, George Murnu, Ionel Teodoreanu, Ion Agârbiceanu ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288845_a_290174]
-
Gib I. Mihăescu, Radu Dragnea), C. întreține o rubrică culturală și, sporadic, una literară, intitulată „Calendarul literar și artistic”. Sunt publicate poezii de Lucian Blaga, Ion Pillat, N. Crevedia, Paul Sterian, George Lesnea și proză de Gib I. Mihăescu, Adrian Hurmuz și V. Voiculescu, care semnează și câteva articole pe teme medicale. Cronica literară este susținută de Ovidiu Papadima (recenzează, printre altele, romane de Camil Petrescu și Mircea Eliade), Dragoș Protopopescu, Const. D. Ionescu, Ion Diaconu și George Mihail Zamfirescu, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286031_a_287360]
-
situația de vecini și deci puteau pleca oricând în altă parte. În 1799 moșia Șipote a fost arendată, cu 1000 lei anual, fostului căpitan de darabani Theodor Theohari, iar apoi, din 1809, lui Gh. Ion Trapezoidul, din 1814 lui Dumitrache Hurmuz, iar din 1863 a trecut în proprietatea statului și, la mai puțin de un an de la secularizare, șipotenii, ca și ceilalți țărani, au fost eliberați de toate obligațiile feudale și împroprietăriți cu pământul pe care-l munciseră sute de ani
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pietre sunt la munte, Atâția porci, vaci, boi și gâște La dumneavoastră în curte! La anul Și la mulți ani! Ursul Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din blană de oaie. Pe cap sunt aplicate diferite podoabe ca: hurmuz, oglinzi, beteală, ținte alămite, etc. Ursul are un hadarag. El este legat cu un lanț de care îl duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
căpriță de la munte Cu steluță albă-n frunte Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Unde joacă căprița Clocotește Moldova Unde joacă ieduțu', Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele, De hurmuz și de mărgele Și de fete frumușele. Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Țapu meu din Spania L-am adus cu sania Și-am să-l vând în joia mare Pentru-o oală de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sumar intră versuri de Zaharia Stancu, Radu Gyr, Petre Strihan, I. Valerian, George A. Petre, G. Tutoveanu, Vintilă Russu-Șirianu, Mircea Pavelescu, Ioan I. Ciorănescu, George Pallady, D. Iov, George Talaz, G. Boldea, Al. T. Stamatiad, F. Aderca, N. Milcu, Adrian Hurmuz, cu proză sunt prezenți Al. Lascarov-Moldovanu, Const. Rîuleț, N. Gr. Patriciu, iar cu aforisme N. Iorga, Victor Eftimiu. În numărul 10-12/1927 N. N. Tonitza publică un fragment dintr-o comedie dramatică. N. N. Vasiliu, Alice Gabrielescu și Const. Georgiade semnează cronici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290063_a_291392]
-
, Rodica (12.III.1925, București), prozatoare. Este fiica Victoriei (n. Seni) și a lui Hurmuz Aznavorian, avocat. Urmează la București Liceul „Regina Maria” (1936-1944), Institutul de Arhitectură (1944-1946), întrerupt din cauza arestării tatălui, fost deputat liberal și pledant în procesul miniștrilor antonescieni - situație care îi va marca existența -, și secția de regie scenică de la Conservatorul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
vădite înrâuriri ale cântecului liric, ale strigăturii și descântecului, fiind posterior pantomimei. Masca propriu-zisă, construită din lemn, cu maxilarul inferior mobil, inițial stilizată, se transformă dintr-un element de recuzită teatrală într-un obiect decorativ, fiind împodobită excesiv cu mărgele, hurmuz, panglici, oglinzi, flori de hârtie, clopoței etc. Acest obicei a exercitat o puternică influență asupra tuturor jocurilor cu măști, care reproduc, în general, aceeași acțiune: Berbecii, Boul, Cerbul, Țapul, Cămila, Leul, Struțul, Păunul etc. În schimb, Calul și Ursul - primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
linii mari, cu acela al societății Frăția. A fost lichidată prin arestarea sau exilarea membrilor săi. Cum reiese dintr-o scrisoare a lui Al. I. Cuza către Gh. Lambrino, din 9 iunie 846, la Galați au fost aduși „spătarul Tucidide [Hurmuz - n. ns., R. R.] și Teodor Sion, amândoi patrioți din Vaslui, membri ai Asociației patriotice, al cărei secretar este Teodor Râșcanu”. începând din vara anului 847, criza revoluționară ia forme acute pe continentul european. La evenimentele din februarie 848 din
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
este semnată de Ion Dragoslav, Artur Gorovei, Carol Ardeleanu, Al. Cazaban, N.N. Beldiceanu, Alfred Moșoiu, V. Demetrius, Ion Marin Sadoveanu (De șase luni), Ioan Adam, Alexandru Bilciurescu, Vasile Savel ș.a. Se publică eseuri, cronici și recenzii de D. Nanu, Adrian Hurmuz, George Alexian, Tudor Șoimaru, Ion Barbu (Dualismul psicologiei ariene, 24/1921), Alfred Moșoiu. La rubrica „Mișcarea literară”, D. Nanu și Alfred Moșoiu trec în revistă titlurile și manifestările literare din străinătate, iar „Colindând prin expoziții” cuprinde cronici plastice semnate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289329_a_290658]
-
cu veleități de reformatori și În căutare de relații noi - și care, e drept, nu prea știam ce vrem, hărțuiți când Într-o parte, când Într-alta de cei mai isteți dintre noi, de „cărturarii“ cei mai guralivi, precum exoticii Hurmuz Aznavorian, cel prea oacheș la față și impetuos, și Virgil Zaborowski, cel prea blond, grăsun și volubil; sau abandonați În voia soartei prin resemnarea tacită a majorității cercului nostru, Între care mi-amintesc de bătrâ niciosul la chip și cald
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a sărit gardul în grădina de flori, a ajuns în gang și văzând ferestrele larg deschise a pătrund în dormitorul părinților. A răscolit peste tot, a deschis o ladă de zestre, unde într o despărțitură mama ținea bijuteriile, mărgele, coarne, hurmuz și multă mătase colorată. Când tocmai își încerca un colier la gât, privindu-se în oglindă, Oltea, sora mea a intrat în dormitor. A luat-o de cozi și a scos-o în ogradă, lăsând tot ce avea în mână
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la rufe vechi!", " Hai la rufe vechi!". Copiii mici se țineau după căruța sa, ca după aur. Erau curioși să vadă lucrurile din enigmatica-i ladă, ce-o avea în căruță. În special fetițelor, le plăceau pieptenii strălucitori, panglicele, mărgelele, hurmuzul, broșele, inele și fluturii. Băieții preferau curelele lucitoare, țipătorile, fluierașele, coifurile, portofelele, praștiile etc. Eu nu m-am lăsat până nu mi-am luat o broșă în formă de inimioară și un pieptene cu mărgele, pe care-l purtam mereu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
biserică din Bogata împreună cu Gavril Sânchetru din Șinca, tot foarte bun meșter. Și lucrând în satul Rădășeni, a adus și altoit diferite soiuri bune de măr și păr. L-am cunoscut. Biserica a făcut-o în 1868. Și preotul Ion Hurmuz a vândut-a în satul Fântânele din județul Botoșani. Alt fecior al lui Vasile Șandru a fost Costachi pe care nu l-am cunoscut. Și altu a fost Neculai Șandru, a fost pădurar și vătăjel când era tatăl meu primar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
să strângă-n brață... * Tot picior după picior Că de asta mi-a fost dor. Hai mai iute și-i dai drumul Că s-anfuriat nebunul. * Floricică de pe șes Te-a iubit badea pe mers, Că Și-i mersul legănat și hurmuzul revărsat De bădișa cumpărat. Horele se organizau în zilele de sărbătoare și în celelalte sate ale comunei, fie în bătătura crâșmelor, fie pe imaș, locul de adunare a satului și teren de joacă pentru copii și tineri. Răzeșii din Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se'ncrețeau de un fel de mândrie , rochia de lână verde cu piepții strânși îi da un fel de mlădioasă grație, pestelca era albă ca omătul, iar mânecele totdeuna suflecite trădau niște brațe de alabastru . Pe piept cădeau șiruri de hurmuz sur ca mărgăritarul. Astfel îmbla 293. Când amintirile-n trecut/ Încearcă să îl cheme, chipul lui Ilie revine în Geniu pustiu așa cum îi revine în realitate: Ce frumos era el în acea sară ... mi-aduc aminte ca acu. Cu țundra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]