101 matches
-
a dat permisiunea misionarilor franciscani din vicariatul de Bosnia, să păstorească câteva localități din Valahia. Papa Eugen al IV-lea a fost de acord cu privilegiile acordate misionarilor franciscani în Valahia, Bulgaria, Cumania și Moldova (care era amenințată de propaganda husită). Un eveniment cu urmări benefice a fost prezența în teritoriul românesc a sfântului Ioan de Capistrano (semnalată în 1456 de către Luca Wadding), care, prin predicile sale a întors la credința catolică mulți credincioși. Papa Sixt al IV-lea (fost ministru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
credincioși, cerută insistent de către Documentele Conciliului din Trento (1545-1563), ca replică la Reformă. Loviturile provocate de ascensiunea rapidă a protestantismului în Europa au fost puternice și s-au resimțit dramatic și pe aceste meleaguri; localități întregi erau calvine, luterane sau husite. Franciscanii observanți au refăcut centrele lor mănăstirești de pe teritoriul vechii provincii bosniace, precum Kiprowatz (în nord-vestul Bulgariei), Kopilowatz, Xelešna și Klisura. Din aceste centre misionare au pornit franciscanii care au activat în Episcopia de Sofia (condusă de către episcopi franciscani observanți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și au putut să constate că limba lor descinde de aici. Stilul biserici-lor maramureșene, cu turnul de inspirație gotică a putut fi sugerat de apropierea cehilor și tot în urma unei influențe venite de la ei, de data aceasta în spiritul Reformei husite, s-a inițiat traducerea cărților de cult în românește, la mănăstirea Peri din nordul Maramureșului 27. În aceste condiții, zorii epocii moderne au găsit spațiul european compartimentat în cîteva departamente culturale delimitate și cu posibilități de comunicare reduse între ele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
așezat la Huși (Hussvarosnak), după ce împăratul german Sigismund de Luxemburg (1387-1437), care era și rege al Ungariei și al Boemiei (ultimul împărat din dinastia lui, căci pe urmă s-au instalat Habsburgii) i-a învins și a pus capăt războaielor husite. Cei care nu au acceptat noua realitate politică și religioasă au fost nevoiți să emigreze, o parte dintre ei așezându-se în Moldova, unde religia a fost privită întotdeauna cu multă înțelegere, fără să aibă parte de războaiele pe care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
argument bula papei Eugeniu al IV-lea (1446), A. D. Xenopol (1847-1920) susținea cu fermitate aceeași ipoteză: „Orașul Huși s-a întemeiat desigur de husiți refugiați în hotarele Moldovei”, considerând ca argument și forma de plural a numelui, ce întărește originea husită a numelui orașului. Ipoteza originii husite a numelui a fost reluată de B. P. Hasdeu (1838-1907) și de Gh. Ghibănescu (1864-1936). Acesta din urmă, hușean de origine (s-a născut la Gugești), este autorul celebrelor colecții de documente Surete și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-lea (1446), A. D. Xenopol (1847-1920) susținea cu fermitate aceeași ipoteză: „Orașul Huși s-a întemeiat desigur de husiți refugiați în hotarele Moldovei”, considerând ca argument și forma de plural a numelui, ce întărește originea husită a numelui orașului. Ipoteza originii husite a numelui a fost reluată de B. P. Hasdeu (1838-1907) și de Gh. Ghibănescu (1864-1936). Acesta din urmă, hușean de origine (s-a născut la Gugești), este autorul celebrelor colecții de documente Surete și izvoade (24 vol, 1906-1930) și Ispisoace
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prima jumătate a veacului al XV-lea, deci înaintea anului 1460, menționat de cronicarul maghiar. Este mai probabil anul 1430. Ion Gugiuman și-a exprimat părerea că domnitorul moldovean a permis stabilirea la acea dată în Moldova a unor grupuri husite de origine slovaco-maghiară. Având în vedere faptul că o parte dintre aceștia s-au așezat în nord-vestul vechii vetre de târg, se poate deduce că Hușii deja existau. La același raționament ajungem dacă ținem seama de poziția sa avantajoasă din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopia catolică de la Siret, întemeiată în 1371, o altă episcopie la Bacău. Când și în ce împrejurări s-au așezat catolicii în aceste locuri? La începutul secolului al XV-lea, după începerea persecuției husiților (1410) și mai ales după războaiele husite (1420-1434), s-a produs deplasarea lor treptată spre centrul și sud-estul Europei, unde influența spirituală și politică a papei era mai redusă. Gruparea husită promova liturghia în limba populară, nu în latină, împărtășania în ambele limbi și principii generale de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
La începutul secolului al XV-lea, după începerea persecuției husiților (1410) și mai ales după războaiele husite (1420-1434), s-a produs deplasarea lor treptată spre centrul și sud-estul Europei, unde influența spirituală și politică a papei era mai redusă. Gruparea husită promova liturghia în limba populară, nu în latină, împărtășania în ambele limbi și principii generale de austeritate în viața bisericească, cereri aprobate parțial prin Sinodul de la Basileia (1432). Pretenția ca învățăturile lor să fie generalizate în Biserica Romano-Catolică l-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sensul ?). Afirmația că serviciile religioase către reformați erau prestate de preoți catolici din Iași este confirmată și de alți călători (vezi mai jos). Că întreaga populație, ce locuia în cele 80 de case, era de origine maghiară și de religie „husită”, protestantă, e posibil să fi fost adevărat. Dar atunci care sunt cei veniți din Boemia și Moravia, sub Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare ? Constatăm că misionarul era preocupat numai de catolici. Existau două categorii de neamuri: grecii, de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se afla cristelnița, iar în jurul bisericii cimitirul. Preot nu aveau, uneori venea cel de la Iași. În biserică se cânta în limba maghiară Gloria, Crezul și alte cântece religioase. Misionarul considera și el că numele orașului provine de la „secta sau erezia husită”. Este greu de crezut că toți locuitorii orașului erau catolici, așa cum afirma el, dar e posibil ca în cele două sate de români din apropiere să fi trăit 12 familii catolice, numărând circa 70 de persoane. Ortodocșii și catolicii, deci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a alungat regele Matei Corvinul din Ungaria și Ardeal”, așezați aici cu învoirea lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei. Aceștia au întemeiat târgul Huși în amintirea „patriarhului lor”, Jan Hus, iar în memoria Sf. Hyeronimus din Praga (apostol al învățăturii husite, n.a.), satul numit Hyeronimus. Administrarea parohiei revenea unui membru al misiunii. Însă cu vremea - scrie în continuare misionarul - locuitorii au renunțat la toate ereziile lor și au adoptat credința catolică „pe care o mărturisesc credincioșii și azi”. Târgul și-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
315), episcop fiind fratele franciscan conventual Arsengo. Este, mi se pare o „Icoană din trecut” ce se dorește reactualizată. Din punct de vedere religios, un mare merit al fraților franciscani conventuali este aceea de a fi reușit să contrabalanseze propaganda husită și calvină care instaurase reforma în Transilvania și a trecut în Moldova. După o scurtă perioadă de parțial succes datorat mai ales lui Despot-Vodă (sec. XVI), datorită fraților minori conventuali, credincioșii au revenit la credința strămoșilor, rămânând astfel doar numele
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
1848, nu sunt compleți, căci ar trebui să se ridice mai întîi împotriva influenței slavo-bulgare, care, ea cea dintâi, a adus forme noi, o mentalitate nouă, ba și o limbă oficială nouă. Ar trebui apoi să se ridice împotriva influenței husite 1, care în veacul al XV-lea a introdus la români o "noutate": traduceri de cărți bisericești. Împotriva influenței luterane, căreia îi datorim atâtea "noutăți", atâtea atentate la ceea ce apucaseră oamenii de la 1500 (adică la slavo-bulgarism): cărți; în limba română
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
În tot timpul Iașul a fost superior Bucureștiului prin cultura lui și printr-o clasă de boieri inteligenți și culți". 3 Scrieri, I, Cum am învățat românește. românești se face probabil în Maramureș, în veacul al XV-lea. Prin influența husită, se traduc câteva cărți bisericești în românește. Dar Maramureșul e aproape de Moldova, mai ales de Bucovina, inima Moldovei de atunci, care avea cu Maramureșul multe legături, multe familii locuind jumătate în Moldova, jumătate în Maramureș 1. Prin urmare, aceste traduceri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
XVII-lea, mulțumită școlii de la Trei-Ierarhi, existau în Moldova mulți diaci, care întrebuințau cu pricepere limba slavonă, nu ca în Muntenia, unde cărturarii, mult mai slabi și nepregătiți, se foloseau de formulare și dicționare. Așadar, prin traducerile făcute sub influența husită, prin cultura slavonă, prin istoriografia slavonă, exista în Moldova o mai mare deprindere culturală, se acumulase un mai mare fond pentru viitoarea tradiție, care ne interesează. De la traducerile maramureșene începe cultura care va forma tradiția moștenită de veacul al XIX
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
rectorul Universității din Praga, își ținea predicile în Capela Bethleem în limba cehă pentru a asigura difuzarea cât mai largă a ideilor reformării bisericii. Execuția lui Hus pentru erezie (1415) a dus în anii care au urmat la declanșarea Războaielor Husite (cu episodul declanșator al primei defenestrații, când populația revoltată a Pragăi a aruncat pe geamurile primăriei consilierii orășenești). După moartea regelui Venceslau, fratele său vitreg, Sigismund, era moștenitorul legal al tronului. Husiții se opuneau suirii pe tron a unui catolic
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
fiind reales rege pe data de 21 iulie 1411. Între 1414 și 1418 participă la Consiliul de la Konstanz, care a dus la încheierea Schismei Vestice, dar care, prin arderea pe rug a lui Jan Hus, a dus la izbucnirea Războaielor Husite. La moartea lui Wenceslaus, în 1419, aceste conflicte îl vor împiedica pe Sigismund să fie recunoscut Rege al Boemiei de către supușii săi, el fiind considerat de aceștia principalul responsabil de moartea lui Jan Hus. Reîntors în Ungaria, încearcă să lupte
Sigismund de Luxemburg () [Corola-website/Science/298673_a_300002]
-
amendă. In spiritul timpului, Ordinul urmărește întărirea pământească a Bisericii lui Cristos sub aripa protectoare a religiei creștine care poartă cruciadă împotriva dușmanilor externi și interni. Pe plan temporal, obiectivul principal al Ordinului este lupta împotriva turcilor și a ereziei husite precum și (nemărturisit) întărirea autorității regale împotriva veleităților de autonomie a magnaților maghiari și a vasalilor Coroanei cât și limitarea puterii politice a călugărilor. Chiar daca obiectivul Ordinului era de natură religioasă, în mod egal el va influența deciziile diplomatice, militare, politce
Ordinul Dragonului () [Corola-website/Science/299784_a_301113]
-
o copie a originalului din 1372. În secolul al XV-lea apar câteva liste de cuvinte latinești cu traducerile lor maghiare și câteva texte scurte, dar lucrarea cea mai importantă din această perioadă este prima traducere a Bibliei, numită "Biblia husită" (1430), tradusă din latină de preoții Tamás Pécsi și Bálint Újlaki. Deși traducerea a fost confiscată de la traducători de către Inchiziție, totuși s-au păstrat câteva copii. Se scrie tot mai mult în limba maghiară. O operă laică din această perioadă
Istoria limbii maghiare () [Corola-website/Science/307776_a_309105]
-
precum erau muschetele, au avut o contribuție decisivă la desfășurarea luptelor. Războinicii husiți erau, în principal, pedestrași, iar victoriile lor împotriva unor armate mai numeroase, în componența cărora erau mulți cavaleri în armuri, au revoluționat tacticile militare ale infanteriei. Mișcarea Husită a căpătat un caracter revoluționar de îndată ce vestea execuției lui Jan Hus , ca urmare a condamnării lui de către Conciliul de la Konstanz (6 iulie 1415), a ajuns la Praga. Cavalerii și nobilii din Boemia și Moravia, care erau în favoarea reformei în biserică
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]
-
cunoscuți drept taboriți (în cehă "táborité"), de la numele orașului Tábor, sau orfani ("sirotci"), nume adoptat după moartea conducătorului lor militar, Jan Žižka. Influențat de fratele său Sigismund, regele Wenceslaus al IV-lea al Boemiei s-a străduit să suprime mișcarea husită. Un anumit număr de husiți conduși de Nicolas Hus, (nu există nicio legătură de rudenie cu Jan Hus) a părăsit Praga. Ei au participat la întâlniri în diferite părți ale Boemiei, în special în Sezimovo Usti , aproape de locul unde avea
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]
-
orașul Tábor. În timpul acestor întâlniri, husiții denunțau cu tărie politica lui Sigismund, îndemnând populația să se pregătească de război. În ciuda plecării din oraș a multor husiți de frunte, tulburările din Praga nu au încetat. Pe 30 iulie, când o procesiune husită în frunte cu preotul Jan Zelivsky a traversat străzile Pragăi, antihusiții au aruncat cu pietre de la fereastra primăriei în demonstranți. Husiții conduși de Jan Žižka i-au aruncat de la aceeași fereastră, în stradă, pe primarul și pe consilierii care instigaseră
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]
-
regina Sofia (văduva regelui Wenceslaus și regent după moartea soțului ei) îi strânsese în grabă. După ce o bună parte a orașului a fost distrusă de lupte, a fost proclamat un armistițiu la 13 noiembrie. Nobilii, care deși erau favorabili cauzei husite, o sprijineau pe regină, au promis că aveau să acționeze ca mediatori pe lângă Sigismund, în vreme ce orășenii din Praga au fost de acord să redea forțelor regale castelul Vysehrad. Žižka, care dezaprobase acest aranjament, a plecat din Praga și s-a
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]
-
forțele romano-catolice la Sudomer (25 martie 1420), în prima bătălie de poziții a războiului husit, a ajuns la Usti, un mai vechi loc de întâlnire al husiților. Cum nu se simțea în siguranță aici, Žižka s-a mutat în așezările husite nou înființate, numite cu numele biblic Tábor. Tabor a devenit centrul husiților radicali, care, spre deosebire de utraquiști, recunoșteau numai două scramente - botezul și frângerea pâinii - și respingeau cea mai mare parte a ceremoniei religioase romano-catolice. Organizarea ecleziastică a Taborului avea în
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]