197 matches
-
unde s-au ocupat cu cultivarea cunoscutelor vii domnești. Nicolae Iorga reconsideră datarea 1460 și afirmă că Ștefan cel Mare a acceptat așezarea lor dincoace de munți, spre sfârșitul secolului al XV-lea (după anul 1481), dar nu știm dacă husiți din acest val s-au stabilit sau nu în zona noastră. Este posibil ca marele voievod să-i fi primit pe acești prigoniți și din motive politice, deoarece regele maghiar Matei Corvin a avut pretenția de a ocupa Moldova, dar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prea poate ca voievodul moldav să-i fi acceptat în țara lui și din motive economice, căci maghiarii erau și buni meșteșugari, deci o considerabilă forță de muncă. În ceea ce privește așezarea lor în zona Hușilor, conform tradiției preluată de episcopul Melchisedec, husiții par să se fi stabilit mai spre nord, pe locul numit Bența, în marginea Dricului, mai jos de satul Epureni și pe aceeași vale, însă, din cauza unei molimi cumplite, s-au mutat spre văile Turbata și Șara. Cartierul de pe valea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopiei” (oameni aduși din alte țări) și că „acolo a fost silesce (siliște, vechea vatră de sat, n.a.) de satu vechi la o depărtare de târg ca la un ceas”. Deci, bazându-se pe evoluția hotarelor orașului, episcopul credea că husiții nu au întemeiat Hușii, ci s-au stabilit pe locul unui vechi sat (siliște), punând temelia, la mică distanță de curtea domnească, unui sat cu centrul spre Dric, pe moșia domnească Corni, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Numit inițial
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ieronim, satul a primit la o dată necunoscută numele de Corni și, treptat, s-a extins spre vest, devenind apoi un cartier al orașului Huși. Până acum, se poate conclude că vechea ipoteză, lansată de Székely Istvan, privind întemeierea orașului de către husiții (protestanți maghiari) stabiliți în zonă, cu acordul lui Ștefan cel Mare, cândva, între 1460 și 1480, a fost adoptată de istoriografia ulterioară, prin Bandini și Melchisedec, și datată înainte ca voievodul să fi ridicat aici curtea domnească și biserica. Ipoteza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cel Mare, cândva, între 1460 și 1480, a fost adoptată de istoriografia ulterioară, prin Bandini și Melchisedec, și datată înainte ca voievodul să fi ridicat aici curtea domnească și biserica. Ipoteza emisă de autorul cronicii maghiare, privind înființarea orașului de către husiți, în 1460, a fost acceptată și de B. P. Hasdeu (1838-1907), Ioan Bogdan (1864-1919) și George Ioan Lahovari (1838-1909). Aducând ca argument bula papei Eugeniu al IV-lea (1446), A. D. Xenopol (1847-1920) susținea cu fermitate aceeași ipoteză: „Orașul Huși s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acceptată și de B. P. Hasdeu (1838-1907), Ioan Bogdan (1864-1919) și George Ioan Lahovari (1838-1909). Aducând ca argument bula papei Eugeniu al IV-lea (1446), A. D. Xenopol (1847-1920) susținea cu fermitate aceeași ipoteză: „Orașul Huși s-a întemeiat desigur de husiți refugiați în hotarele Moldovei”, considerând ca argument și forma de plural a numelui, ce întărește originea husită a numelui orașului. Ipoteza originii husite a numelui a fost reluată de B. P. Hasdeu (1838-1907) și de Gh. Ghibănescu (1864-1936). Acesta din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
documente Surete și izvoade (24 vol, 1906-1930) și Ispisoace și zapise (6 vol., 1906-1926). Reputatul istoric s-a preocupat, cum era firesc, și de zona natală. Într-o altă lucrare, intitulată Originea Hușilor, scria: „Hușii își trag numele lor de la Husiți, care venise prin aceste locuri, și care au fost nevoiți a primi catolicismul”. Sau, reformulat: „Pe la 1460, pe timpul lui Ștefan cel Mare, ei (husiții, n.a.) se așază în Huși, căruia îi și dau numele”. Mai mult, Gh. Ghibănescu conclude: nu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zona natală. Într-o altă lucrare, intitulată Originea Hușilor, scria: „Hușii își trag numele lor de la Husiți, care venise prin aceste locuri, și care au fost nevoiți a primi catolicismul”. Sau, reformulat: „Pe la 1460, pe timpul lui Ștefan cel Mare, ei (husiții, n.a.) se așază în Huși, căruia îi și dau numele”. Mai mult, Gh. Ghibănescu conclude: nu numai că husiții au dat numele târgului Huși, ci au locuit aproape de vatra târgului, poate pe locul unde astăzi (1887, n.a.) sunt cartierele Broșteni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin aceste locuri, și care au fost nevoiți a primi catolicismul”. Sau, reformulat: „Pe la 1460, pe timpul lui Ștefan cel Mare, ei (husiții, n.a.) se așază în Huși, căruia îi și dau numele”. Mai mult, Gh. Ghibănescu conclude: nu numai că husiții au dat numele târgului Huși, ci au locuit aproape de vatra târgului, poate pe locul unde astăzi (1887, n.a.) sunt cartierele Broșteni și Plopeni. Acești locuitori veneau la târg să cumpere carne și au botezat târgul după numele lor. Majoritatea locuitorilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
n.a.) sunt cartierele Broșteni și Plopeni. Acești locuitori veneau la târg să cumpere carne și au botezat târgul după numele lor. Majoritatea locuitorilor vor ocupa centrul, care forma atunci târgul. Totodată, istoricul susținea, la sfârșitul secolului al XIX-lea, că husiții, veniți în timpul lui Ștefan cel Mare, au primit un loc din pământul care aparținuse mai înainte lui Husea, loc pe care domnul îl confiscase. Lucrurile nu se leagă foarte logic, trebuie să recunoaștem astăzi, după mai bine de 120 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înainte lui Husea, loc pe care domnul îl confiscase. Lucrurile nu se leagă foarte logic, trebuie să recunoaștem astăzi, după mai bine de 120 de ani. Ulterior, Gh. Ghibănescu și-a reconsiderat parțial părerea, gândind că e posibil ca printre husiții stabiliți de la început în vatra târgului să se fi aflat și acel boier Hus, despre care vorbesc documentele, că ar fi dat numele târgului. Istoricul considera drept dovadă existența bisericii catolice, care putea fi încă văzută la 1782. Același autor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domeniu și pe Drăslăvăț, deci locul unde este orașul Huși. Gh. Ghibănescu credea că moșia Husului era situată pe Sărata și pe Elan, la o distanță de cel puțin 15 km de locul în care s-au așezat mai apoi husiții. Istoricul era surprins de faptul că în toate cele trei ipoteze găsea nume cu aceeași rădăcină Hus: Husea, Hus, Husin, husiți. El cita documentele din 1461 (forma Husin), 13 martie 1489, 20 ianuarie 1495, 23 ianuarie 1502, în care era
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe Elan, la o distanță de cel puțin 15 km de locul în care s-au așezat mai apoi husiții. Istoricul era surprins de faptul că în toate cele trei ipoteze găsea nume cu aceeași rădăcină Hus: Husea, Hus, Husin, husiți. El cita documentele din 1461 (forma Husin), 13 martie 1489, 20 ianuarie 1495, 23 ianuarie 1502, în care era menționat în mai multe locuri numele Husul (în cel de-al doilea document apare sub forma Husea). În ultimele două, se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ioan. Bogdan remarca faptul că satul Ulmi și jumătate din Huseani se află „din jos de gura Sărății, și cu Sărata, care au aparținut lui Stanciul Husea”. Am văzut că Melchisedec nu era de acord cu ipoteza numelui dat de husiți, ci opina pentru sursa antroponimică: el considera că uricul lui Ștefan cel Mare din 13 martie 1489 este primul document ce amintea personajul Hus sau Husul: „Stanciul, fiul lui Jurj al Husului (subl. ns.), a vândut lui Lupe Armașul o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Prut, „unde a fost târgul Sărății, din sus de gura Sărății”, cumpărată de la nepoții lui Oană vornicul și de la „Stanciul, fiul lui Jurja Husea.” (subl. ns.). Trecând în revistă cele două ipoteze privind originea numelui orașului Huși, cea referitoare la husiții (maghiari care au renunțat la religia catolică, în favoarea celei fondate de Jan Hus) stabiliți în zonă și cea referitoare la boierul Husul, se poate conchide că istoricii nu au găsit încă o explicație finală. Din perspectiva documentelor menționate, este încă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stăpânitor al acestor locuri, Husul”, dar că „Moșia Husului a devenit prin răscumpărare domnească”. Și el era de părere că târgul Sărata a fost desființat din cauza năvălirilor din afară, iar locuitorii de acolo s-au mutat pe teritoriul actualului oraș. Husiții nu ar fi putut impune un toponim localnicilor, cu voia lor, dar și a domniei, decât dacă ar fi reprezentat un grup social numeros și majoritar față de localnici, ori dacă ar fi trăit izolați, fără legături cu aceștia, ceea ce este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un toponim localnicilor, cu voia lor, dar și a domniei, decât dacă ar fi reprezentat un grup social numeros și majoritar față de localnici, ori dacă ar fi trăit izolați, fără legături cu aceștia, ceea ce este foarte greu de crezut. Dacă husiții ar fi denumit așezări în spațiul românesc de la numele reformatorului Jan Hus, ori de la numele religiei lor, cum s-a afirmat în cazul orașului Huși, atunci târgul medieval Huși ar fi trebuit să aibă omonime ori nume asemănătoare și în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sub aspect logic, este mai credibilă, până când lingviști și istorici vor aduce noi argumente și, eventual, vor formula o nouă ipoteză. Totuși, în România se cunosc localități cu acest nume sau cu nume asemănătoare, așezări în care nu au locuit husiți, iar în zone în care au locuit husiți nu întâlnim toponime identice sau asemănătoare. Doar pentru târgul nostru, Huși, a fost făcută legătura cu husiții. Există un Huși, în comuna Preoțești, la 7 km sud de Fălticeni, un Huseni, la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și istorici vor aduce noi argumente și, eventual, vor formula o nouă ipoteză. Totuși, în România se cunosc localități cu acest nume sau cu nume asemănătoare, așezări în care nu au locuit husiți, iar în zone în care au locuit husiți nu întâlnim toponime identice sau asemănătoare. Doar pentru târgul nostru, Huși, a fost făcută legătura cu husiții. Există un Huși, în comuna Preoțești, la 7 km sud de Fălticeni, un Huseni, la 7-8 km de Șimleul Silvaniei, și un Husia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cunosc localități cu acest nume sau cu nume asemănătoare, așezări în care nu au locuit husiți, iar în zone în care au locuit husiți nu întâlnim toponime identice sau asemănătoare. Doar pentru târgul nostru, Huși, a fost făcută legătura cu husiții. Există un Huși, în comuna Preoțești, la 7 km sud de Fălticeni, un Huseni, la 7-8 km de Șimleul Silvaniei, și un Husia, în Sălaj, pe râul Someș, pe drumul Jimbou-Chelnița. Mai este menționată o localitate Huși în ținutul Hârlău
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe drumul Jimbou-Chelnița. Mai este menționată o localitate Huși în ținutul Hârlău. Harta rusă din 1835 menționa localitățile Huș, în ținutul Cârligătura, și Hușeni, în ținutul Tutova, format din locuitorii veniți din zona Huși (ținutul Fălciu). În ceea ce privește denumirile date de husiți localităților întemeiate de ei, Mihail P. Dan observă că în nici una dintre zonele în care au ajuns husiții, nu întâlnim o analogie pentru Huși, ca aceasta din Moldova. Afirmația lui Gh. Ghibănescu, că orașul a fost numit de localnici cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huș, în ținutul Cârligătura, și Hușeni, în ținutul Tutova, format din locuitorii veniți din zona Huși (ținutul Fălciu). În ceea ce privește denumirile date de husiți localităților întemeiate de ei, Mihail P. Dan observă că în nici una dintre zonele în care au ajuns husiții, nu întâlnim o analogie pentru Huși, ca aceasta din Moldova. Afirmația lui Gh. Ghibănescu, că orașul a fost numit de localnici cu numele noilor veniți, a fost dezaprobată de Anton I. Popescu, care considera că aceștia trebuiau să dea denumirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-ești, -eni, precum Iașii, care derivă dintr-un Ias, Tamașii de la un Tamaș (ung. Tamas - Toma), Târzii (de la Târziul) etc. Iorgu Iordan, care este de aceeași părere cu Melchisedec, arată că între ele există o simplă legătură etimologică: numele de husiți este apelativul < vechi și dialectal ceh. - hus, ucr. hus - gâscă (гyси) și reprezintă forma de plural al lui hus(ul)>. Hus este numele pe care l-ar fi purtat reformatorul religios ceh și care, de origine slavă, înseamnă în limba
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hus, ucr. hus - gâscă (гyси) și reprezintă forma de plural al lui hus(ul)>. Hus este numele pe care l-ar fi purtat reformatorul religios ceh și care, de origine slavă, înseamnă în limba cehă gâscă. Etimologia motivată de prezența husiților aici a avut și mai are o anume credibilitate, deși nu se poate susține lingvistic și istoric. Locuitorii considerați atunci eretici, adepți ai doctrinei lui Jan Hus, nu s-au numit niciodată în românește huși, iar derivatul latin cult husites
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Pascu - Pășcani, Birău - Birăești, Nicoară - Nicorești, Pogan - Pogănești (Fălciu). Se observă și fenomenul contrar (în secolul al XIX-lea), în care proprietarul lua numele de la moșia ce o poseda, spre a se deosebi de ceilalți, care aveau același nume. Stabilirea husiților într-un loc ce poartă numele unui vechi întemeietor de așezare rurală, Hus, poate fi o simplă coincidență. Până la descoperirea de noi izvoare istorice și la elucidarea problemei originii numelui și a întemeierii orașului, rămân deosebit de prețioase constatările unor personalități
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]