91 matches
-
inel iar diamant roza, za taleri 1600”; actul nu uita nici giuvaerurile „date mai nainte”), gherdane, cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mârgâritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri”, „1 iie cu mârgâritari, za taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i zmaragduri”; între haine, tiate de mare preț, „1 dulamă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-au dat aceasta întărire la mână întru apărare”390. O iubire „răsplătită” Către sfârșitul veacului al XVIII-lea, în 1799, un boier din Urlați, vistierul Neagu Drăgulinescu, s-a năpustit (rezum povestea după Constanța Ghițulescu, în șalvari și cu ișlic, pp. 298-303) asupra ginerelui său, Dumitrache Georgică, și l-a dat în judecată, fiindcă, după cinci ani de conviețuire cu fiica lui Drăgulinescu, acesta nu renunțase la relația cu slujnica Tudora, așa cum făgăduise (avându-l chezaș pe fratele său Geanache
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sensibilitate și istorie..., p. 87. 367. Vezi A.D. Xenopol, Epoca fanariotă, Iași, 1892, p. 126; Thomas A.J. Mc. Grinn, Prostitution, Sexuality and the Law în Ancient Rome, Oxford University Press, New York-Oxford, 1998. 368. Constanța Ghițulescu, în șalvari și ișlic, pp. 282 și urm. 369. Vezi Charles Chauvin, Les Chrétiens et la prostitution, Paris, Cerf, 1983, p. 17; John W. Baldwin, Les langages de l'amour dans la France de Philippe Auguste (trad. din engleză de Béatrice Bonne), Fayard, Paris
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dar cu un anume parfum evocator, dat și de răsfățul lexical prin care se manifestă voluptatea enumerării de veșminte (femeiești, îndeosebi), podoabe și alte găteli de odinioară (Vorniceasa Tarsița Filipescu). Printre serdari, ispravnici, vornici și alți bărboși cu giubea și ișlic se distinge, privită cu solidaritate afectivă, femeia - domnița, duduca, jupânița - cu frământările și capriciile care o definesc. Trăirile ei, aparent mărunte, își au febrilitatea lor, iubirile ce îi sunt date sunt scump plătite nu rareori. Și în prozele având ca
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
Wright-MILLS, C., 1999, From Max Weber: Essays in Sociology, Routledge, Londra. Ghețău, Vasile, 2003, „Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?”, Populație și societate, număr special. Ghițulescu, Constanța, 2004, În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorț în Țara Românească a secolului al XVIII-lea. Editura Humanitas, București. Giddens, Anthony, 1990, The Consequences of Modernity, Polity Press, Cambridge. Giddens, Anthony, 1994, The Constitution of Society. Outline of the Theory of Structuration, UCP
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Laura Grünberg (coord.), op. cit., p. 14. L. Davidoff, C. Hall, Family Fortuns: Men and Women of the English Middle Class 1780-1850, Lutchison, Londra, 1987, p. 29. Referiri tangențiale la aceeași idee apar și în Constanța Ghițulescu, În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorț în Țara Românească a secolului al XVIII-lea, Editura Humanitas, București, 2004. Cf. Lynne Segal, Changing Men: Masculinities in context, Theory and Society, nr. 22, 1993, pp. 625-641. T. Parsons, R. Bales, Family Socialization and
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
potrivea faldurile ample și mătăsoase, Iancu reveni la chestiunea lui. ― Dumneata Nicolache, eu nu te știu zgârcit. Atunci de ce mă lași singur la spectacol? De ce nu vrei să împarți bucuria asta cu mine? Nicolae nu se grăbi să răspundă. Luă ișlicul din mâinile Romicăi și-l puse pe cap, potrivindu-i tacticos colțul în mijlocul frunții, chiar între sprâncene, după care se privi atent în oglinda pe care i-o ținea țiganca. Își răsuci tacticos vârfurile mustăților și răspunsul veni leneș, oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
borș sănătos de crap, sau o vânătoare prin codrii neapărat pustii... ― ...cu nimfele pădurii și un purcoi de bucate tradiționale alături, îi preluă Iancu stilul și râse cu capul dat pe spate, după care își trânti neglijent pe cap prețiosul ișlic din blăniță de samur siberian, ignorând cu totul oglinda. PAGINĂ NOUĂ 4 La palatul lui Ienăchiță Văcărescu, beteala prinsă în brazii înalți de la poarta mare și grea licărea vesel sub ninsoare. Zăpada de pe alei fusese bine bătătorită cu maiul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și... Se veșteji dintr-odată, căci îl fulgerase prima dilemă: ce haine prefera Nanone? Orientale sau europene?... Ah, ah, ah, idiotule! Prostule! Era profund dezamăgit și furios pe sine. Îți imaginezi că ea va admira poalele tale de mare boier, ișlicul și papuceii tăi turcești? Amintește-ți cum s-au strâmbat de râs colegii tăi din Viena când te-au văzut prima oară. Și tu care credeai că arăți ca un prinț din poves... Își mușcă buzele. Apoi sări din pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
te-au văzut prima oară. Și tu care credeai că arăți ca un prinț din poves... Își mușcă buzele. Apoi sări din pat și începu să scotocească prin cufărul cu haine. Dulame îmblănite, anterie colorate, mantii din mătase orientală, giubele, ișlice, gearuri, blănuri, calpace, șaluri zburau prin aer și cădeau pe covor. În sfârșit, undeva, la fundul cufărului, regăsi tunica lui de studenție și câteva perechi de pantaloni. Nu arătau deloc rău. Ba chiar își amintea cât de repede cucerise, cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
între pledurile din sanie. ― A fost o veritabilă beție cerească. Adio, dragul meu Orfeu, și nu te necăji! Vei rămâne întotdeauna tânăr. Inima ta are forța unei inimi de zeu. Pot să iau asta cu mine? Degetul ei arăta spre ișlicul din blană de samur siberian pe care Iancu îl ținea într-o mână. I-l așeză chiar el peste părul despletit, potrivindu-i colțul între sprâncene. Cu ișlicul pe cap, ea căpătă, dintr-odată, un aer sălbatic, ușor straniu, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de zeu. Pot să iau asta cu mine? Degetul ei arăta spre ișlicul din blană de samur siberian pe care Iancu îl ținea într-o mână. I-l așeză chiar el peste părul despletit, potrivindu-i colțul între sprâncene. Cu ișlicul pe cap, ea căpătă, dintr-odată, un aer sălbatic, ușor straniu, ceva dintr-o Ofelie nebună sau dintr-o prințesă alungată, decăzută din rang, rătăcind la întâmplare prin pădurile lumii. O privi pierdut, conștient că acea ultimă imagine va rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și contribuise la înălțarea altora după modelul celor rusești, trimisese tineri români la învățătură în Rusia, se îngrijise de reorganizarea Bisericii... Un singur lucru nu-i reușise: să clatine marele prestigiu de care încă se mai bucurau aici barba și ișlicul. În schimb, stârnise ceva mai mult interes pentru arta dramatică. Invitase trupe de teatru și pantomimă din Rusia, pentru plăcerea locuitorilor, în primul rând, dar și pentru propria lui plăcere. Da, era omul care adora teatrul, balurile, cluburile, limba franceză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
este Mica sirenă pentru Copenhaga“. Ni se spune că Hasdeu l-a sfătuit pe Karl Stork cum s-o înveșmânteze, iar descrierea de la p. 26 e făcută cu vădită empatie. „Buclele ei se revarsă de sub un acoperământ grațios peste un ișlic de sobol împodobit cu surguciul din diamante și panaș de pene fine, cum numai femeile de neam domnesc aveau dreptul să poarte. E îmbrăcată cu o haină croită din belșug, garnisită cu guler lat, de blană, larg deschisă, lăsând să
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
îl făceau searbăd și urâcios. Pe străzi, începu să băltească rău a vrajbă. Guri spurcate de boieri hicleni, adunați pe sub zidurile curții domnești, trăncăneau. Răspândeau cu iuțeală dihonia. Se întreceau în a cleveti și unelti împotriva lui vodă. Ascunși pe sub ișlice și caftane îmblănite, brodate cu fir de aur, complotau, urzind minciuni sfruntate. Le ticluiau în palavre lungi și dese cât bărbile lor. Punga cu galbeni, prinsă la brâu cu șnur de piele, sălta sub mișcările burdihanului. Zornăiala lor se întretăia
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
istorie și civilizație la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris. Cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Profesor asociat la Facultatea de Sociologie a Universității București. Colaborator la săptămânalul de cultură Dilema Veche. Scrieri: În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorț în Țara Românească a secolului al XVIII-lea (Humanitas, 2004). Cartea a primit mai multe premii: premiul de debut „Prometeus“ al revistei România Literară (2004), premiul „Nicolae Bălcescu“ al Academiei Române, premiul Fundației Naționale de Știință
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fi soțul sau soția. Bălașa, pe patul de moarte și în chinurile facerii, nu se gândește decât la soțul ei, postelnicul Sandu Vărzaru, plecat cu treburi prin țară. Aceasta i-a promis că-i va aduce „haine de la București și ișlic“, iar femeia așteaptă, dar treburi urgente și drumul greu se pare că l-au reținut pe Sandu. Cu limbă de moarte, soția le cere tuturor s-o îngroape cu cele aduse de Sandu în biserica de la Vărzari, județul Argeș, și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
comis. Bărbații bigami sunt plimbați „pre ulițe cu pielea goală, șezînd călare pre măgari, și-i tot bat cu dooă furci ce torc muierile“. De același tratament beneficiază și femeile bigame, numai că furcile de tors sunt în locuite cu ișlice. În practică, mitropolitul își dă seama că nu poate pune în aplicarepedeap sa ca pi ta lă. Din momentul în care bigamul își recunoaște vina și imploră mila judecătorilor, căindu-se cu adevărat pentru greșeala comisă, el este iertat, dar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
gros = puș că rie, închisoare. harhal = sal bă, lăn ți șor purtat la pi cior după moda tur ceas că. hataia = stofă de mătase care avea în țesătură fire din aur sau argint. iminei = pantofi. ipohondrie = depresie, de prima re. ișlic = că ciu lă orientală lucrată din miel, catifea sau sa mur. iz umbră ni re = desfacere, soluționare. leat = an. left = medalion, ban vechi de aur, colier. nefer = mer ce nar în slujba domnului fanariot. odobașa = mic co man dant mi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să-mi mărit fetele cu boieri bogați și băieților să le iau dascăli ca să-i fac oameni mari. Manda, roaba țigancă pe care o primise de zestre, terminase pieptănatul, îi strânse părul bogat într-un conci și potrivea peste el ișlicul din țesătură străvezie țesut cu fir de argint și cu perle mărunte. Când doamna o privi, țiganca duse mâna arătând spre sprâncene. — Nu, nu, astăzi le las așa. Să dai drumul la șnururi ca să se vadă că mi s-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din servilitatea, din josnicia celorlalți țigani. Fizionomia lor e aceea a unor adevărați artiști; au în general trăsături frumoase; când cântă, privirea lor are ceva ce ține de inspirație. Se îmbracă bine și, fapt remarcabil, dirijorii poartă costumul vechilor boieri: ișlicul, anteriul, centura și giubeaua! Este, în această țară, o dovadă semnificativă pentru tipul de respect acordat lăutarilor. Capitolul 3 De la București la Ismail Sensul cursurilor de apă • Munții Bucegi • Vulturii cu două capete • Trecători și frontiere • Grenzer și Grăniceri • Se
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu politica de partid; autorul își ia persoanele sale din societatea comtemporană așa cum este, pune în evidență partea comică așa cum o găsește, și acelaș Caragiale, care astăzi își bate joc de fraza demagogică, și-ar fi bătut joc ieri de ișlic și tombateră și își va bate joc mâine de fraza reacționară, și în toate aceste cazuri va fi în dreptul său literar incontestabil" (Titu Maiorescu, op. cit., p. 489). 30 Eugène Ionesco, Note și contranote, Editura Humanitas, Bucuresti, 1992, p. 154. 31
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
constituie în sinod și să aleagă pe d. Sihleanu mitropolit al Ungro-Vlahiei. [1 decembrie 1879] UNITATEA DE VEDERI ÎN CABINETUL ACTUAL Nefiind oameni de ceartă și necăutând sfada cu lumânarea, ca turcul care aștepta să-i calce cineva pe colțul ișlicului ca să-l ia la harță, întrebăm numai cu toată smerenia cuvenită daca oameni cari s-au combătut cu cea mai mare vehemență și și-au imputat manopere neleale, ilegalități, influențe si presiuni în alegere, vânzare de țară, escamotare de voturi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
guvernamental și ne restrângem deocamdată la rolul de-a ne apăra de lecțiile de patriotism pe cari ni le dau onor. confrați din Strada Doamnei. Iată conservatorii de acum ca și conservatorii trecuți - zice "Romînul" - când cu fes, când cu ișlic, când cazaci, când usari, dar români niciodată și cu nici un preț. Iată ceea ce nu-i adevărat. Români totdeuna, oricare ar fi politica noastră. Dacă s-a opus fesului chivăra și chiverei fesul a fost pentru a scăpa pe rând de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dregătorii: este mare spătar și, iarăși, vistier. Retrăgându-se prudent un timp din viața Curții, dar chemat de urgență pentru a găsi o soluție ravagiilor foametei și ciumei, el impune - gest fără precedent - să se prezinte în fața înaltei adunări cu ișlicul pe cap, motivând că se afla bolnav. Susține să fie cerută de la sultan și împărțită populației zahereaua (proviziile strânse pentru turci în serhaturile de pe Dunăre), soluție care, acceptată, scapă țara de foamete. Numele i se leagă de înființarea unei flote
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]