91 matches
-
cu barbă și cu mustăți, purtând o giubea largă, iar pe cap un ișlic monumental. Cum se poate duce pe creștet o asemenea povară? se minunează oaspetele nordic. Răspunsul îl va obține ceva mai târziu, intrând într-o prăvălie cu ișlice: greutatea lor nu e proporțională cu mărimea! În spatele trăsurii boierești șade un arnăut cu turban, anteriu scurt, șalvari și cizme galbene, înarmat cu un iatagan și o pereche de pistoale. Mai puțin falnic e vizitiul de pe capră, de obicei un
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Iacă-mă în Babilonul României. Nu-ți scriu figurativ, ci deplin în sens leterale. Aici e amestecul limbilor, aici contrastul porturilor și combinațiunea cea mai bizară den toate.“ O vie întipărire îi produc „peregrinului“ varietatea și policromia costumelor: „giubeaua turcă, ișlicul armenesc (o căciulă cât ciubărul de mnel sur, numită în batjocură tombatera), apoi ceacșirii scarlatini [= roșii] rivalizează cu dulama circaziană, atila maghiară și fracul germano-franc, nu arar căptușit cu atlas roșu. Tot așa e cu încălțământul, cizme roșie, meși galbeni
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
femei care, prin toaletă și maniere, se străduiesc să imite cât mai bine eleganța și cochetăria vieneză, poți observa și fracul negru, reprezentant al tinerei Valahii, așezat în fața nobilei și venerabilei figuri a unui boier cu barbă albă și cu ișlicul ca o boltă, modă greoaie introdusă de grecii Fanarului. Pe capra trăsurii șade grav când un vizitiu îmbrăcat rusește strâns în lungul lui caftan, când un turc cu un larg turban sau un arnăut cu fusta albă și fluturândă.“ Numărul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Apoi, la 1828, apucă din nou fracul, își lăsă favoriți mari și barbetă și puse și ochilari. Zice că nu se va mai schimba, dar putem să-l credem?“ Da, putem în fine să-l credem! 6 Forma și dimensiunile ișlicului, piesă eminentă a vechiului veșmânt boieresc, erau în funcție de rangul purtătorului: „Ciocoieșul, boier mic, / Poartă șlic cât un mirtic, / Evghenistul oboroacă / Unde șoarecii se joacă.“ Membrii protipendadei aveau ișlice de asemenea amplitudine încât, dacă e să-l credem pe Vasile Alecsandri
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
credem?“ Da, putem în fine să-l credem! 6 Forma și dimensiunile ișlicului, piesă eminentă a vechiului veșmânt boieresc, erau în funcție de rangul purtătorului: „Ciocoieșul, boier mic, / Poartă șlic cât un mirtic, / Evghenistul oboroacă / Unde șoarecii se joacă.“ Membrii protipendadei aveau ișlice de asemenea amplitudine încât, dacă e să-l credem pe Vasile Alecsandri, „nu se găsea în Iași rădvan destul de încăpător ca să conție doi logofeți în costumul lor de paradă. Când o păreche de postelnici se urca în aceeași caleașcă, șlicele
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și, pentru a le feri de o deformare inevitabilă, bieții boieri se îndemnau a rămânea numai în fesuri, așezând baloanele lor pe banca de dinainte a trăsurii.“ Se poate bănui că, și în epoca lui de glorie, unii purtători ai ișlicului îl vor fi simțit ca ridicol sau incomod. Când vremurile intră în schimbare, primele săgeți ale ironiei țintesc tocmai podoaba din creștet. Poemul burlesc Desțărarea șlicului, scris de C. Negruzzi prin 1828, ne înfățișează o adunare a zeilor din Olimp
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
care a vândut lui Gr. Ghica-vodă manuscriptul lui Șincai. El ședea la noi și, afară de mine, avea și alți elevi externi, dintre care și pe M. Kogălniceanu. Acesta venea în toate zilele, îmbrăcat în antereu de cutnie și purtând un ișlic rotund de pele de miel sură... Vai de nenorocitul ișlic! El devenise o minge în mânile noastre și ne atrăgea ocări aspre din partea părintelui Gherman, ba uneori chiar și palme.“ Uzura morală a vechiului port răspundea, cum se vede, până
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ședea la noi și, afară de mine, avea și alți elevi externi, dintre care și pe M. Kogălniceanu. Acesta venea în toate zilele, îmbrăcat în antereu de cutnie și purtând un ișlic rotund de pele de miel sură... Vai de nenorocitul ișlic! El devenise o minge în mânile noastre și ne atrăgea ocări aspre din partea părintelui Gherman, ba uneori chiar și palme.“ Uzura morală a vechiului port răspundea, cum se vede, până și în jocurile copiilor. În aceeași vreme, gazetele vesteau în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
anteriu, care-și saltă cu amândouă mâinile voluminosul calpac - iată emblema epocii! În 1837, vizitând Obșteasca Adunare a Valahiei, contele Demidov remarca prezența în sânul ei a câtorva boieri bătrâni, care-și păstrau veșmântul larg și impunător, împreună cu barba și ișlicul. O litografie a lui Auguste Raffet, care însoțea expediția lui Demidov, înregistrează plastic impresia: prezidată de mitropolitul țării, care șade într-un jilț cu baldachin, adunarea e un expresiv conglomerat de costume europene și orientale. Dintre boierii de modă veche
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
neconstrânși de obligațiile rangului, trecerea se face fără ezitări. La 14 ani, Alecu Șoricescu, eroul unei încercări de roman a lui I. Ghica, isprăvea cartea grecească. „Acea zi mi-a lăsat și o altă aducere-aminte plăcută: m-a scăpat de ișlic și de ceacșiri; m-am simțit mai ușor la zmeu și la arșice, puteam să alerg fără a-mi cădea papucii din picioare. Răsplătirea pentru aplecarea mea la învățătură fu un rând de haine nemțești și voia să mă plimb
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
curcan. Novelă din Moldova). Mulți oameni de o anume vârstă și condiție socială adoptaseră costumul „ruso-turc“ evocat mai sus de Kogălniceanu. Un boier întâlnit de J.A. Vaillant la Dulcești (lângă Roman) în 1841 păstra încă veșmântul oriental, dar înlocuise ișlicul cu o șapcă; „sunt bucuros că am aflat la el - notează francezul - ideile de progres pe care șapca lui mă făcuse să le întrevăd“. În aceeași vreme, poetul Conachi, după o relatare a lui G. Sion, purta anteriu, brâu și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
efect. Felul de a gândi al secolului XIX acordă însă variantei „fiziologice“ tăria locului comun, a unei convingeri extrem de răspândite. A. Russo consideră că „șalvarii încurca slobozenia mișcărei, calpacile și șlicile îngreuia capul“. D. Ralet crede și el că înlocuirea ișlicului cu pălăria a ușurat „fluturările gândului“. S-ar părea că o națiune își schimbă caracterul odată cu costumul, presupune Marie Boucher (o franțuzoaică stabilită în Moldova); „oricum fie, este vădit că una nu se tâmplă fără alta. Molăciunei obiceiurilor boierului i
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
blana orientală cu fracul sau cu haina ușoară de pichet“ (Din Modova). Într-un orășel din Muntenia, în ajunul Unirii, Pantazi Ghica înregistra și el prezența insolită a ultimilor „boieri bătrâni, cu biniș, giubea și șalvari, căror le lipsește numai ișlicul“ (Un boem român). Pe acesta din urmă, cum știm, păstrătorii vechiului port îl înlocuiseră de mult timp cu șapca. Dar dacă, în 1841, J.A. Vaillant interpreta adoptarea ei ca un semn al adeziunii la progres, cu două decenii mai
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
care întâmpină viitorul... Contemplate în schimb de la oarecare distanță, faptele capătă culoarea legendei. Unii cred că-l pot numi pe însuși inițiatorul mișcării de înnoire: „Iancu Roset - scrie Cezar Bolliac - a fost cel întâi boier care a lepădat binișul și ișlicul pentru frac și pălărie“ (Trompeta Carpaților, 1866, nr. 437); alții trec la letopiseț pe cei din urmă cavaleri ai vetustății: „Boieri mari ca banul Iordache Filipescu și Alexandru Ghica «Barbă Roșie» au purtat până la moarte, sub domnia lui Carol I
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
nr. 437); alții trec la letopiseț pe cei din urmă cavaleri ai vetustății: „Boieri mari ca banul Iordache Filipescu și Alexandru Ghica «Barbă Roșie» au purtat până la moarte, sub domnia lui Carol I, vechiul costum cu anteriu, brâu și, în loc de ișlic, o șapcă rusească“ (Constantin Moisil, Bucureștii vechi). Să fi însemnat însă părăsirea veșmântului boieresc și lichidarea mentalității aristocratice? Proclamația de la Islaz înscria, între cele 22 de puncte ale ei, „egalitatea drepturilor politice“, „contribuția generală“ și „desființarea rangurilor titulare ce nu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
I. Ghica și M. Kogălniceanu adolescenți, pe V. Alecsandri și A. Russo către sfârșitul copilăriei. Chiar și pentru aceștia din urmă, epoca anterioară Regulamentului Organic intră în sfera experienței nemijlocite. Toți cei amintiți, fără excepție, și-au văzut tații purtând ișlic și anteriu, iar pentru unii dintre ei această imagine a rămas definitivă. Vremea părinților îi apare lui Alecsandri drept o „epocă interesantă“, de care, subliniază cu luciditate poetul, „ne ținem noi înșine prin legături intime“ (Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
tot de el) era: „Bunuri și persoane“. Ce ar fi văzut, pe la 1840, un om suit în turnul Colței? O caleașcă în care șed alături o doamnă în crinolină, cu un șal de cașmir pe umeri, și un boier purtând ișlic și giubea tivită cu blană... Un alai domnesc: unii dregători au gugiumanuri de samur cu fundul roșu, alții tricornuri cu pene albe... Un tânăr în redingotă, ridicându-și cilindrul în semn de salut, și un vârstnic în anteriu, care-și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Din mânicile hainei de deasupra ies mânicile fraise ale hainei dedesubt. Acoperământul capului nalt de blăniță brumărie, cu fund fraise covârșind mărginile. Șalvari galbeni, colțuni galbeni în meșă roșie. Ciubuc lung până-n pământ cu imanè de chilimbar (veac XVIII, XIX?). Ișlic, anteriu, giubea, taclit Cucoană moldovancă. Costum la fel în colori și dispoziții, însă feminin. Acoperământul capului un fel de bonetă conică, destul de înaltă, cu ciucur în vârf, și cu podoabe de pene de struț și flori în jur. Conul dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tunis, unde un turc, șezând jos pe covor cu picioare îndoite sub dânsul și cu niște metanie în mână, chema atenția trecătorilor asupra mărfei ce avea de vânzare. Întruna striga cât îi lua gura în limba lui: Ișala, aferiom, ghiordum, ișlic, berechet tacâm! Eu nu băgam de seamă că cuvintele lui, dragă Doamne turcești, erau aruncate cu țăpoiul, fără nici un înțeles. Ce dracul, se sparge turcul ista așa de ne asurzește, zisei eu lui Iacob Negruzzi. Atunci turcul se întoarse surâzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din servilitatea, din josnicia celorlalți țigani. Fizionomia lor e aceea a unor adevărați artiști; au în general trăsături frumoase; când cântă, privirea lor are ceva ce ține de inspirație. Se îmbracă bine și, fapt remarcabil, dirijorii poartă costumul vechilor boieri: ișlicul, anteriul, centura și giubeaua! Este, în această țară, o dovadă semnificativă pentru tipul de respect acordat lăutarilor. Capitolul 3 De la București la Ismail Sensul cursurilor de apă • Munții Bucegi • Vulturii cu două capete • Trecători și frontiere • Grenzer și Grăniceri • Se
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Au apărut sinteze, cărți frumoase din care femeia nu lipsește (Ștefan Lemny, Sensibilitate și istorie în secolul al XVIII-lea românesc, București, Editura Meridiane, 1990; Violeta Barbu, De bono comigali, București, Editura Meridiane, 2003, Constanța Ghițulescu, în șalvari și cu ișlic, București, Editura Humanitas, 2004, cu un mic capitol consacrat Văduvelor, Sultana Crava, îngeri, demoni și muieri, București, Editura Univers enciclopedic, 1999), investigații de detaliu 22, și concluzii extrem de utile (Șarlota Solcan, Femeile din Moldova, Transilvania și țara Românească în Evul Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
inel iar diamant roza, za taleri 1600”; documentul reținea, însă, și giuvaierurile „date mai nainte”), gherdane, cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mărgăritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri” etc., iar între haine, toate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă, cu blană de samur, za
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cantacuzinilor, îmbrăcat cu dulamă trandafirie cu manșete și căptușeală galbenă, strâns cu un brâu albastru, peste care și-a pus un caftan îmblănit cu mâneci până la coate. Purta, probabil, șalvari, mești și papuci galbeni, iar pe cap își îndesa un ișlic de catifea, având și el bordurile îmblănite. Arăta, adică - atunci când redacta acte, scrisori, testamente - așa cum îl vedea pe secretarul valah acel Kostümbilder-Buch, păstrat în Biblioteca Universității din Graz351. I-a urmat pe Cantacuzini în Moldova, în 1658 („solidaritatea cu stăpânii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
același an, ea se va mărita cu Iordache Crețulescu, cel care va ajunge mare vornic. împreună vor zidi biserica Crețulescu din București. Straiele primite de ea de la părinți arată grija acelora pentru o înzestrare aproximativ egală a tuturor fetelor: „1 ișlic cu o floare și în mijloc cu un diamant mai mare și cu 24 mai mici și cu 20 flori de mărgăritar câte cu o cășuță cu zmaragd, za taleri 350; 1000 de zloți ungurești, 400 sălbi; 300 pe cap
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1 inel cu un robin, za taleri 60. 12 șiruri de mărgăritari mare, zaiuri 34, za taleri 600. 1 ghierdan tot ca robinéle, za taleri 100. 2 lanțuri de aur cu nasturi cu jmalț dramuri 600, za taleri 1200. 1 ișlic cu o floare, în mijloc cu un diamant mai mare și cu 20 mai mici și cu 20 flori de mărgăritari și câte cu o cășuță cu un robin, za taleri 350. 2 sălbi za zloți 300 pe cap cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]