65 matches
-
rași, musteți și barbă, și că țăranul român de astăzi rade numai barba, dar nu se atinge de musteți, a căror tăiere se consideră ca cea mai mare rușine. Cât despre elementele îmbrăcămintei lor, este de observat că berneviciul sau ițarul este strâmt și încrețit pe picior, iar nu larg ca braca Dacilor; acoperirea corpului se face cu cămașa, care deși seamănă cu tunica internă a Dacilor, nu are nimic caracteristic; pe deasupra însă țăranii români poartă bondița, cojocul sau sumanul iar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
aibă statura aproximativă a mortului. „În vârful bradului se punea o căciulă albă, ca simbol al purității, cu manșetă neagră. Pe două ramuri opuse se introduceau mâinicele unei cămăși și ale unei bundițe. Trunchiul bradului era petrecut pe trunchiul unui ițar alb. Trupul improvizat din brad era Încins cu un brâu roșu. Bradul astfel Înveșmântat era așezat În sicriu și pe presupusul piept al mortului se punea o icoană.” Un tânăr nelumit, care nu a fost căsătorit, presupus a fi mort
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
la fel ca minteanul „cu șoricel”. Benzile de catifea neagră decorau piepții, mânecile și buzunarele. Locuitorii satelor răzășești, fiind considerați mai înstăriți, purtau ghete și ciuboțele făcute „de porunceală” (la comandă). Piesele portului bărbătesc din satul Tarnița sunt specifice păstorilor. Ițarii cu o sută unu de creți (Gheorghe Duhan), fără față, din pânză dată la chiuă 1, protejau partea de jos a corpului împotriva frigului și a zăpezii. Prinderea simetrică a clinilor făcea posibilă o asemănare a părții dinainte cu cea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a zăpezii. Prinderea simetrică a clinilor făcea posibilă o asemănare a părții dinainte cu cea din spate, fapt pentru care acești ițari se numeau și ițari fără față. Piesă de port specifică pentru lucrătorii la pădure și crescătorii de oi, ițarii se îmbracă cu multă ușurință, chiar și noaptea, în condițiile specifice ale practicării acestor ocupații. Ițarii „de buni’’ se confecționau din urzeală de bumbac și „bătaie” din lână țigaie fără a se da la chiuă. Aceștia se purtau pe timp
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spate, fapt pentru care acești ițari se numeau și ițari fără față. Piesă de port specifică pentru lucrătorii la pădure și crescătorii de oi, ițarii se îmbracă cu multă ușurință, chiar și noaptea, în condițiile specifice ale practicării acestor ocupații. Ițarii „de buni’’ se confecționau din urzeală de bumbac și „bătaie” din lână țigaie fără a se da la chiuă. Aceștia se purtau pe timp de vară, fiind mai subțiri, deci mai comozi și mai practici. Bărbații se încingeau cu brâie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Lipseau ornamentațiile la cămăși la costumul bărbătesc dădea o notă aparte de eleganță și sobrietate. Câteva ornamente străvechi apăreau pe gluga ciobănească, nelipsită din portul de lucru al ciobanilor. Din costumul de vară distingem următoarele piese de bază: pălăria, cămașa, ițarii, brâul, betele, jaleatca, ilicul și opincile. În zilele de sărbătoare, flăcăii purtau cordică la pălărie cusută cu canava de diferite culori, având pe margine mărgele colorate. Flăcăii își tundeau părul de tot, iar bătrânii purtau părul lung, așa cum îl aveau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tras de 4 boi, așa cum se mai vede un exemplar la Muzeul etnografic sătesc. Femeile prelucrau firele de in și cânepă, care necesită operații succesive, obositoare și îndelungate - de la semănatul inului și cânepei până la croitul și cusutul cămășilor și a ițarilor. Stăpânirea austriacă a dat o atenție deosebită agriculturii, în sensul că a introdus culturi noi și tehnici noi de cultivare și lucrare a pământului. Aprecierea jignitoare a guvernatorului Splény că „acest popor leneș și neștiutor nu exercită nici o activitate în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Costache Cantea din Vatra îmbrăcat în acest costum pe care l-am descris mai sus. Unii țărani din Hudești mai aveau o pungă din piele de oaie care adăpostea câțiva gologani, iar când aceștia lipseau punga era umplută cu mahorcă. Ițarii-sau mai direct zis izmenele-erau din același material țesut în casă, nu prea strâmte și nu prea lungi. Cămășile și ițarii erau cusute cu acul de către femei. Copiii până la vârsta școlară purtau o cămașă mai lungă, până peste genunchi, indiferent
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o pungă din piele de oaie care adăpostea câțiva gologani, iar când aceștia lipseau punga era umplută cu mahorcă. Ițarii-sau mai direct zis izmenele-erau din același material țesut în casă, nu prea strâmte și nu prea lungi. Cămășile și ițarii erau cusute cu acul de către femei. Copiii până la vârsta școlară purtau o cămașă mai lungă, până peste genunchi, indiferent că era băiat sau fată. Iarna, țăranii hudeșteni purtau opinci din piele de porc și, mai rar din piele de vită
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cei cu putere economică mai ridicată. Cămașa de in sau din combinații tort și in sau tort și bumbac avea motive florale cu negru și roșu și uneori și cu albastru. La gât era încheiată cu nasturi mici din sticlă. Ițarii erau lungi și strâmți și de aceea făceau foarte mulți creți. Erau încinși cu același brâu roșu. Pentru colorat se foloseau culori vegetale și, mai târziu culori chimice cumpărate de la Darabani sau de la Dorohoi. Hainele din suman erau purtate și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apoi spre doagele care dădeau să plesnească. Se gândi că trebuie să-și facă vreme să le dreagă, dar nicidecum într-o zi de sărbătoare. Umplu un ulcior și își turnă apă peste față și corp, spălându-se. Își trase ițarii și cămașa de pânză pe care o încinse cu un brâu. Se așeză pe țol în genunchi și se închină la icoana din colț împodobită cu busuioc. Se rugă, stăruind, pe lângă Iisus Hristos și Fecioara Maria, să-i dea putere
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vor veni vremuri grele. Prin anul 1949 a fost silit să facă drumul pe jos, tot ca dascăl, până În Sărmaș la școala din Fundoaie. Iarna scurta drumul trecând pe gheață, iar toamna, când Mureșul mai scădea, se desculța, Își sufleca ițarii până deasupra genunchilor și așa trecea Mureșul. Apoi, la celălalt mal, se Încălța iar și continua drumul cam șase kilometri. În total, dus și Întors, parcurgea pe jos zilnic cam optsprezece kilometri. Această navetă istovitoare o făcea pentru că, fiind declarat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aibă cănaci. Șerparul și papucii (ghetele) și-i tomnea (dădea comandă) din timp la cizmarul din Toplița, că pe urmă erau foarte aglomerați. Sumanul Îl făcea croitorul din Toplița, iar pentru cușmă veneau mieii brumării care erau sacrificați din timp. Ițarii erau făcuți, pentru fiecare câte două perechi, din pânza țesută În patru ițe cu urzeală de bumbac și băteală de horoampă. Altfel, cum va ieși el la horă când va fi flăcăiandru? Dacă Îl ia Împăratul la oaste e mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trăiau cu toată ființa. Fetele Își etalau acum frumusețea cămășilor la care au lucrat o iarnă Întreagă, a prigitorilor, a poalelor cu altițe. Cu nimic mai prejos nu erau feciorii, cu șerpare și coloape, cu cămășile cu altițe și cu ițarii frumos călcați. În primele zile de Paști nu era nicăieri joc (horă). Acestea Începeau abia după săptămâna Tomii. Până atunci nu se cade să jucați, spuneau bătrânii. Timp de prea multe sărbători nu aveau acești oameni ai muntelui, mai ales
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la o scară neîntâlnită în altă parte a țării, pânza de lână tigaie (o foarte frumoasă țesătură realizată din fire toarse extrem de subțire). Cămașa cu fustă, piesă de port de origine sudbalcanică existentă în toate provinciile țării, este nelipsită aici.Ițarii sunt încrețiți pe picior, au o origine dacică și un caracter aparte prin bogăția de crețuri care le-a atras denumirea de "ițari cu 101 creți".Cămașa femeiască, din aceeași pânză, imită croitul cămășii bărbăteș ti cu mâneca din umăr
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
în funcții. Vânătoarea de vrăjitoare a și început: vitrinele magazinelor Fondului plastic au fost golite aproape în întregime, la fel galeriile de artă, consignațiile, de tot ce ar fi putut să miroasă a artă decadentă, occidentală. Ne vom întoarce la ițarii strămoșești, la saloanele romantice ale anilor 50, dar nu și la meniurile acelor timpuri. Printre primii sacrificați dintre intelectuali, eseistul Octavian Paler, scos de la conducerea ziarului România literară, pe care-l făcuse cel mai citit dintre cele ce apar în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să vorbim câte și mai câte, de-ale noastre. Pârâul Rusului fiind la capătul din jos al ogoarelor, avea apa limpede și-un debit mare, gata să dea peste maluri. Ce-i veni tatei în gând, dezbrăcă, repede cămașa și ițarii și se pomeni în pârâu. Vreau să prind câțiva raci și-o să avem un prânz tare delicios! spune tata. Mie mi-era frică să intru în apă și rămânând pe iarbă, am primit o sarcină importantă: Adună câteva vreascuri, frunze
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la Șendriceni, în frumoasele lor costume naționale. Mama fiind o gospodină desăvârșită le cosea niște cămăși cu "pui lați", domnești, cu bumbac negru, ca la intelectualii de vază. Aveau bundițe de postav cu aceleași motive aplicate, în ton cu cămașa. Ițarii țesuți în patru ițe, în ozoare, albi cum e borangicul. Erau mereu îngrijiți, curați și cu câte o carte subsuoară. Au profesat o viață la Școala elementară din centrul Costișei, domnul Aurel a fost mulți ani director de școală, apoi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
regal, care nu avea nici un rol efectiv în stat, dar înmulțea numărul purtătorilor de uniforme, de saltimbanci și de irozi. Lui Nicolae Iorga îi aluneca șapca pe chelie pînă la urechi și barbă; Ion Mihalache a trebuit să-și lase ițarii acasă la Topoloveni și toți ceilalți surtucele și pălăriile. Gheorghe Tătărăscu a purtat și uniforma rușinii. Eram în biroul său din strada Polonă cu Inculeț și alți cîțiva prieteni, cînd am aflat că a primit să plece ca ambasador la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
lături; 10 loc mai adânc din albia unei ape curgătoare; 11 a ciorsăi-a tăia greu cu o unealtă cu tăiș uzat; 12 partea de dinainte a opincii, strânsă cu o curelușă; 13 cureaua cu care se leagă în jurul mijlocului ițarii, pantalonii; 14 agitat, smuls; 15 vătășel, funcționar inferior la primărie; 16 mare, umflată, groasă; 17 stupi creați pentru apicultorii care nu au timp să se ocupe de albine, bazându-se pe reducerea la minim a lucrărilor de sezon; 18 crăcănate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzeșești și portul reflectă această situație intermediară: unele elemente ale vestimentației sunt păstrate de la starea boierească, ca și felul de a se purta (apucăturile!); încălțămintea din piele, cizmele, apoi bocancii, în locul universalelor opinci, apoi, în locul ițarilor și „cioarecilor”, au purtat pantaloni din aba, stofă de lână dată la piuă, la fel, în loc de bundiță, un ilică din aceeași „stofă”. Răzeșul are „oroare” de opincă, de cojocă de oaie, de tot ce consideră că i-ar scădea prestigiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
covoare, lăicere, velințe, preșuri. Aristița Știrbu-Driță lasă mărturie, în legătură cu îmbrăcămintea că, în cea mai mare parte, se lucra în casă, din in, cânepă, lână. Hainele se coseau tot de mână, până târziu. La fel, bluzele, cămășile femeiești și bărbătești, fustele, ițarii, izmenele. Din piei din oi și din miel se făceau cojoace și căciuli; opincile se făceau din piele de porc. Erau croitori de sumane, cojocari, căciulari etc. Femeile coseau bluze, fuste, cămăși cu pui, flori în cruce sau pe fir
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
elicopter. Copiii au fost transportați la spital cu ambulanțe, potrivit aceleiași surse. O comisie de anchetă din Rusia, care a demarat cercetările, a deschis o anchetă pentru încălcarea regulilor de manipulare a materialelor explozive, a produselor inflamabile și pirotehnce, potrivit Ițar - Tass.
Experiment chimic încheiat tragic la Moscova: un profesor şi cinci elevi răniţi () [Corola-journal/Journalistic/60367_a_61692]
-
mâl înfiptă. Nici nourii, în crugul abătut, Nu-și fac declicul spre zăpezi de-a gata, Căci Moș Crăciun nu vine ca-n trecut: Când sub cojoc nu-l bănuiam pe Tata. . . . . . . . . . . Doar blugii, azi, mi-i trag peste țurloi (Ițarii, calzi, bucolica și-o-ncheie!) Redă-mi, o, Doamne, satul, înapoi, Din ghearele acestor vremi yankee!
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
destul de plin. Multe acțiuni se desfasoara și pe canale bilaterale, și în cadrul Consiliului de Parteneriat Euroatlantic, iar să nu fii membru în NATO nu împiedică o cooperare eficientă în contracararea amenințărilor comune pentru toți", a mai spus Lavrov, citat de IȚAR TASS. Ministrul rus de externe a criticat și suspendarea construcției gazoductului South Stream anunțată duminică de Bulgaria, care ar fi fost influențată de țări care doresc să "mineze dialogul energetic între Rusia și UE"."Recent am auzit la Bruxelles că
SERGHEI LAVROV, despre extinderea NATO spre Est by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54082_a_55407]