174 matches
-
nasturii să se apropie la mai puțin de o palmă. O palmă de-a mea, că e mai lată, nu de-a lui Raul, care are mâna fină! Deh! Munca fizică și sportul, ambele practicate până aproape de pensionare. Cât despre ițari, nici nu mai vorbesc. M-am prezentat la interviul pentru Radio Iași în ținuta mea: pantaloni și o bluză mai grosuță, pentru că afară era destul de rece, iar locul stabilit era în mijlocul grădinii, unde se filmaseră anterior fetele în costume specifice
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Câtă grație! Cămășile și ițarii le erau albe ca neaua și se păstrau așa până la dezlegarea Călușului. Care era secretul straielor? Erau țesute, cusute și brodate de fecioare, apoi înălbite la ger. Pe deasupra cămășii se încingeau cu bete, iar peste ițari trăgeau ciorapi din lână albă, apoi se încălțau cu opinci. Ceea ce le sporea farmecul erau clopoțeii care se legau deasupra gleznelor și a căror muzică, în timpul dansului, înfiora inimile celor prezenți. Ceva magic se petrecea și...părea că înșiși strămoșii
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
femeile băteau laptele în putinee. Iar argeaua răsuna de cele șase războaie la care lucrau femei din sat. Chelarul limpezea vinul din butiile din pivnița răcoroasă, fără să se atingă, nici măcar cu un strop de licoare. În pătule, oamenii, în ițari albi din cânepă albită la râu, reașezau drugile de porumb pentru a nu putrezi. * Bucătărie. Erau zile când Alexandru nu mai ieșea din grădinița cu flori din fața conacului. Admira cu nesaț trandafirii. Într-o după-amiază, dorind să rupă un trandafir
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
de vrei să vii s-auzi cum zornăie prin poduri, vântul cum apa se lovește de stafii când curge pe pereți cuvântul, să.mi spui de bate gongul în turla nopții, de sărbătorile sunt cum le știu, de lumea în ițari își poartă sorții și îngenunchează moartea în pustiu, de se mai spun în școli iar rugăciuni, de mama mai așteaptă în prag spre seară, de acasă au înflorit ai tatei pruni, de cumva peste noi vreun înger se pogoară, repetă
TIMPUL de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1490733938.html [Corola-blog/BlogPost/377329_a_378658]
-
dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un țăran din Corjați, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.” Badea Cârțan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie”. Închei citatul. În bibliografia
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1432026554.html [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
le-a cusut, cu mâna ei, Pe poale, sub fotă mai jos. A mers desculță-n lan, pe câmp, Și-a împletit într-un brâu lat, Spice de grâu și albăstrele. Peste mijloc l-a așezat! Cămașă-n platcă și ițari, Pentru țăran făcu tot ea, Și pieptăraș cusut cu lână Dar parcă mai lipsea ceva...... Căci ,în picioare, nu aveau, Decât obiele de -ncălțat, Și-atunci, țăranul priceput, De opinci ,el s-a apucat. Și chimir lat, din piele groasă
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494771533.html [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]
-
și uneltele celor care, ocazional, tăbăceau pieile, croiau cojoacele sau aveau piuă de făcut pănură pentru sumane. Tata, când a venit după mama la Udești purta costum național, cu bundiță și pălărie sau căciulă brumărie. Întrebat de ce a renunțat la ițari, chimir și celelalte ne-a spus că nu se mai fabricau. Mama era din familia Camilarilor, cu oameni fruntași, veniți aici din Maramureș, O necăjeam că e abalfabetă, și ne miram cum poate avea un văr scriitor, membru de nu
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1489051623.html [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
ciobănesc, aciuit pe lângă el de mic. Ducea în spinare o traistă în care îndesase un dolman și două azime cât roata carului. Nu uitase nici pe celălalt tovarăș, fluierul, înfipt în brâul negru ce-i strângea mijlocul. Avea portul ungurenesc: ițari albi, cămașa lungă până la genunchi, strânsă în betele negre, era încălțat cu opinci noi să-i țină la drum, iar pe cap purta un clop ungurenesc ce îi apăra creștetul de soare sau nori. Pornise într-o luni și ținea
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1427011196.html [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
de colonel al armatei Românme, însăși Regina Maria. Și atacul a fost oprit din ordinele sale, iar cei care erau în refacere, auzind că regina este în pericol să fie capturată de nemți au atacat la baionetă în cămașă și ițari, oameni buni. De aceea poate din 1924 până în 1938, până când a trăit Regina, al doilea batalion, în deschiderea paradei regale, de 10 mai, defila în cămăși albe și ițari, tocmai membrii acestuia, exact cum au dat atacul de la Mărășești. Mulți
GANDURI DE FINAL DE AN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_de_final_de_an_pompiliu_comsa_1384704927.html [Corola-blog/BlogPost/342049_a_343378]
-
fie capturată de nemți au atacat la baionetă în cămașă și ițari, oameni buni. De aceea poate din 1924 până în 1938, până când a trăit Regina, al doilea batalion, în deschiderea paradei regale, de 10 mai, defila în cămăși albe și ițari, tocmai membrii acestuia, exact cum au dat atacul de la Mărășești. Mulți continuă și astăzi s-o numească ''Unica regină a României Unite''. Spre comparație, derbedeul Carol al II-lea a dus o curvă la bară. Nu comentăm ceva despre Regele
GANDURI DE FINAL DE AN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_de_final_de_an_pompiliu_comsa_1384704927.html [Corola-blog/BlogPost/342049_a_343378]
-
ocară? De ce-au murit bunicii voștri Stimați români, stimați prelați? Să șadem noi, buccii ca proștii Privind cum suntem crunt furați? Al nostru somn, tăcere-amară Va naște-n generații lene, Ce-or cam uita ce-i aia țară Schimbând ițari cu-a lor ismene. Va naște slugi cu cap plecat Crezând că-așa ne șade bine, Văzând la noi, cum apăsat Cerșim în lacrimi colț de pâine. N-or ști ce-i falnic tricolor Și nici hotar de apărat, Vor
ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Poeme/Rasfrangere/ciprian_antoche_1486320406.html [Corola-blog/BlogPost/356101_a_357430]
-
prin Bosfor și trece în Pontul Euxin, stabilindu-se la Tomis. Acum începe marea lui decepție. Clima aici e foarte aspră, iarna un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1405402534.html [Corola-blog/BlogPost/349285_a_350614]
-
mereu atacă, tot într-un desfrâu, că nu-i mai cuprinde brăcinaru-n brâu. Înzorzonați în uniforme roșii, galbene, violet, portocalii au ajuns la tribune gândacii colorați cu agramaticale platforme, din care nu ști să alegi, că au spurcat vestmintele neamului: ițari, zăvelci, bundițe, ii. Au sfâșiat societatea în bucăți; unele mai mici, altele mai mari, după cum au fost de puternici în teritoriu baronii locali. Uniformele lor de gândaci au fost colorate pe regiuni în tablouri abstracte, foarte dibaci, că numai la
GÂNDACII COLORAŢI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1402034572.html [Corola-blog/BlogPost/370223_a_371552]
-
din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu flori, catrință, papuci vechi și cele pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir (fir), ițari (pantaloni albi, țesuți în război), curea din piele cu mărgele ca zgărdanul de pe colop, pantofi sau opinci. Astăzi costumele mai sunt purtate de membrii ansamblurilor folclorice, de bătrânii satului când merg la colindat și la biserică a doua zi de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de la mânecă, curea cu mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Coșer”, “Hangul”; din zona de nord a țării: “Hora de la Cimișlia”, “Suita din Deleni”, “Hora cu bătăi”, “Ostropățul”, “Suite bulgărești”, “Suite țigănești”. Costumul femeiesc este compus din: ie, fustă, cătrință, brâu, bondiță, pantofi, opinci, iar costumul bărbătesc din: cămașă, fustanelă, ițari, brâu, bondiță, căciulă de cârlan, cizme, opinci. Ansamblul “Busuioc moldovenesc”, din satul Ialpujeni, este coordonat de Pânzar Larisa, a fost înființat în 1995, este compus din 20 de membri, dintre care unii au vârste între 7-9 ani și alții până la
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
repertoriu autentic folcloric, tradiții și obiceiuri: botez, cununie, tradiții și obiceiuri de iarnă: “Căiuții”, “Steaua”, “Ursul” și colinde, cântece pascale, sărbători familiale. Costumul femeiesc se compune din: opinci, cătrință, fustă, bondiță, broboadă și costumul bărbătesc din: opinci, ciorapi de lână, ițari, cămașă cu poale, căciulă, pălărie. Ansamblul “Mărunțica”, din raionul Basarabeasca, sat Carabeatovka, este mixt, coordonat de Ion Drăcilă, înființat în 1980, are în jur de 80 de membri de la 10 la 32 de ani, are în repertoriu folclor din toată
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Stratan, în vârstă de 12 ani, a interpretat cântecele: “Așa-i jocul pe la noi”, “ Sunt o fată frumușică”. Costumul bărbătesc este alcătuit din pantofi, opinci, cătrință, ie, brâu, fustanelă, bondiță, marame scurte și lungi, iar cel bărbătesc din: cizme, pantofi, ițari, brâu, cămașă, bondiță, căciulă, pălărie. Ansamblul “Mugurelul”, din Ucraina este coordonat de Ion Popescu, Comunitatea Românilor din Ucraina, europarlamentar. Ansamblul a fost înființat în 2004, are 60 de membri, constituiți pe trei grupe de vârste: 7-10 ani, 18-20 ani, peste
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Iliuță Maria, originară din Cernăuți. Membrii ansamblului poartă costume din care unele sunt vechi de peste 100 de ani. Costumul fetelor se compune din: cătrincioare, cămeșoi, bondiță ornamentată cu flori de câmp, brâu, ciorapi împletiți, opinci, iar cel al băieților: cămeșoi, ițari, bondiță, brâu lat, cușmă de miel, ciorapi, opinci. Județul Prahova a fost reprezentat la festival de Ansamblul “Perinița” al Consilului Județean Prahova și de Ansamblul “Floare de cireș”, din Bănești. Ansamblul “Perinița” a fost înființat în anul 1978 de către folcloristul
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
fete și băieți, de diferite profesii. Au interpretat dansuri și cântece populare din întreaga țară. Fetele poartă părul în coc, cu coroniță de flori, cămașă, ilic brodat cu motive florale, ciucuri, fotă, poale, pantofi. Băieții: ie, ilic brodat, cu ciucuri, ițari din postav, chimir lat din piele, brodat cu motive florale, cizme. Pe lângă dansatori, a fost reprezentat la festival de soliștii vocali: Cătălin Anghel și Bogdan Șeitan. Ansamblul “Floare de cireș” de la Bănești, județul Prahova, coordonator Mihaela Tudose, coregraf Cristi și
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
s-a trezit a doua zi, dimineața, în jurul lui erau strânși o mulțime de gură-cască: polițiști, pompieri, măturători, precupețe... Presă din Romă a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columna: cu plete, cu cămașă și cușma, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Badea Cârțan a făcut senzație la Romă, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie, iar Duiliu Zamfirescu, secretarul
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Badea_cartan.html [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
deci și câmpulungean, este traista. Aceasta este țesută din păr ori bumbac, decorată în vrâste. Costumul popular bărbătesc este, de departe, mai simplu ca cel femeiesc., începând de la croială și terminând cu decorul. Piesele specifice componente sunt: cămașă albă și ițari, bundiță și cojoc ori suman. Cămașa este lungă până la genunchi, cu ciupag și cu mânecă largă, confecționată dintr-o singură bucată de pânză de in sau din bumbac. Pentru asigurarea lejerității în mișcare, este lucrată cu doi clini laterali, ceea ce
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
să fie recondiționată, să strălucească auriul mai ceva decât va fi fost vreodată. Numai că în locul vreunei doamne de Pompadour și al celor de la Curte câteva țațe își vântură fotele în preajma unor boieri de viță nouă, până mai deunăzi în ițari. Nu le este însă de ajuns. Deși certați cu bucuriile vieții culturale, cu plăcerea de a citi o carte, de a asculta un concert sau viziona o expoziție de artă - înlocuite oricând cu un meci de fotbal, frecventarea ruletei sau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/boieri-de-vita-noua/ [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
slobodă. - Am s-o caut ... Amu zic și eu ca omul. Voi încerca. Încercarea moarte n-are! Zise Ioan făcându-și o țigare dintr-o bucată de ziar mototolită în jeb și tutun scos dintr-o tabacheră veche, ținută în ițari. După ce a tras un fum în piept, după care îl expiră afară, Ioan a spart liniștea așternută între ei. - Voi căuta s-o fac fericită, deoarece fericirea este armonia dintre ceea ce gândește omul, ceea ce spune și ceea ce face ... E bună
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1409889105.html [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
din starea de confort. prespun adică; dacă ai chelie și n-ai barbă, poate ți-ar fi dat prouca să ți lași barbă 2 luni sau mustăți Dali sau să porți zi de zi un costum popular românesc, cu brâu , ițari, opinci și tot ce trebuie, frumos... Interesantă idee, în mod normal nu m-aș tunde, deloc, dar pentru o cauză nobilă, mă mai gândesc. Felicitări fetelor care au luat o astfel de decizie! Impresionant! O lecție dura, dar bună ! de ce
Scurt pentru o cauză by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82571_a_83896]