256 matches
-
un coleg rămas pe hol? - s-a adresat clasei. - Da, Albert. A rămas fiindcă dorea să vă roage ceva. - Chemați-l în clasă, vă rog. A intrat șovăielnic, încercând să pară hotărât, fapt ce a amuzat-o pe d-na Iacobini: - Am înțeles că vrei să mă rogi ceva. O poți face în fața clasei, sau este cazul să ies eu pe hol? - Nu,...doream doar...să vă rog...să mă primiți la ora dumneavoastră. - Aaa...poftim te rog; ești invitatul meu
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
și să-ți pun și absență? Cum vine asta?! Că nu va fi înțeles, la asta Albert nu se gândise. În plus, realiza cu stupoare, că mintea părea să-i fie blocată. Nu putea decât să-i dea dreptate d-nei Iacobini. Era un nonsens să fii trecut cu absență când, de fapt, erai prezent, mai mult încă, doreai să fii prezent. Salvarea a venit din partea clasei. Cel puțin cei care mergeau la cor și-au unit vocile și în tot liceul
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
mergeau la cor și-au unit vocile și în tot liceul, melodios sau nu au răsunat cuvintele: - Doamnă, a fost eliminat! Efectul a fost devastator. Scaunul, mai devreme tras, și-a dovedit oportunitatea. În secundele următoare, firea energică a d-nei Iacobini și-a spus cuvântul: - Treci imediat la loc și povestește-mi totul! S-a executat pe loc, depănând întâmplările cu o sinceritate dezarmantă. A înțeles cât de boacănă o făcuse, după hohotele de râs ale ascultătorilor. Nu îi părea însă
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
povestește-mi totul! S-a executat pe loc, depănând întâmplările cu o sinceritate dezarmantă. A înțeles cât de boacănă o făcuse, după hohotele de râs ale ascultătorilor. Nu îi părea însă rău; era fericit să o vadă pe d-na Iacobini râzând cu lacrimi. - De fapt, nu am fost eliminat, ci doar exmatriculat trei zile. Dacă figurez prezent, mă va zbura din școală! - Așa a spus? - Da. De aceea, vă rog să mă treceți absent. - Nu sunt de acord cu asta
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
zdravăn la cap? - Sigur că sunt, numai așa puteam scăpa de dl. Constantin, ca diriginte. - Scăpai oricum tembelule! Știi pe cine avem acum ca diriginte? - Pe cine aveți, vrei să spui. Ei bine, pe dl. Constantin... - Ba nu! Pe doamna Iacobini! - Nu pot să cred așa ceva. Este o minciună gogonată. - Ba este cât se poate de adevărat. Îți dai seama ce ai ratat? Când s-a anunțat prin stație dirigintele anului III B a simțit că picioarele i se înmoaie. Și-
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
Slavă domnului că avea o constitutie mentală destul de robustă altfel, nu ar fi fost de mirare să se trezească într-un ospiciu. Deci Mihai avea dreptate. La clasa lor, a foștilor lui colegi de clasă, profesor diriginte era d-na Iacobini. Înclina să creadă că avea dreptate întru totul. Nu ar fi trebuit decât să facă un simplu act de prezență la examenul de corijență. O dăduse în bară pur și simplu. Totuși, până să ajungă la etajul I, în sala
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
la căratul manualelor deși el unul le avea pe cele de anul trecut. Angajamentul de a fi cel mai bun nu era câtuși de puțin formal. Odată intrat în sala bibliotecii s-a trezit față în față cu d-na Iacobini. L-a scrutat cu privirea, făcându-l să se simtă ca un dezertor: - Albert, de ce nu te-ai prezentat la corijență!? Nu a reușit să îngaime mare lucru deși era vizibil că se străduia. Nu era în stare decât să
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
interne. Se vede că ploieștenii din a cărei statistică făcuse și acesta parte, având ca reper un Camille Demolins, coordonatorul asaltului împotriva Bastiliei, Danton, Robespierre, St. Just, Marat, etc. etc. vor fi marcați (vae victis!) in corpore. Deveniți peste noapte iacobini, aceștia vor ca prin mijloacele lui 1789 să se alăture unui imens proletariat general. În Boborul febra republicanismului ce se răspândește cu iuțeala unui virus, cuprinde întregul oraș. Revoluția ia forma unui adevărat sistem de narcotizare. În această localitate, oricine
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
în această Republică a termidorienilor chitrofoniți, de-a face (se va vedea) cu o veritabilă noapte a cuțitelor lungi și a paharelor de cristal. E drept că după această fulminantă lovitură antimonarhică pusă la cale de rebeli, riguros cronometrată de iacobinul Caragiale, protagoniștii cad (afirmația aparține lui Mircea Iorgulescu), într-o totală voluptate a lipsei de răspundere. „A fost așadar rebeliunea, va scrie B. Elvin (vezi Modernitatea Clasicismului -I.L. Caragiale, 1967, Editura pentru literatură), un prilej de a reflecta că
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
din sămânța lui Caragiale, mai puteau să ducă neamul ăsta mai departe? Credeți dumneavoastră că, dacă cei care au murit la Canal sau la Cotul Donului își legitimau propria identitate la dimensiunea caragialiană, mai exista poporul român? Lecția de condus Iacobinii și Girondinii marxiști ai ateismului bolșevic, ajutați de slujbașii slugarnici ai proletariatului și de iudele vândute s-au pripășit samavolnic peste pământul străbun, peste moșia strămoșească, peste frumusețile sufletului nostru creștin și peste rânduielile lui Dumnezeu, profanându-ne soarta care
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
din 1920; cei din urmă refuză să recunoască frontiera. Carol I reușise să creeze unitatea moldo-valahă și să elaboreze reprezentarea unită a regatului. Are Carol al II-lea mijloacele de a releva o provocare unitară la scara României Mari? Liberalii iacobini centralizatori 1-au servit pe Carol I; aceeași liberali s-au opus însă nepotului său. Problema particularităților și a autonomismelor regionale din Transilvania și Basarabia, aceea a minorităților naționale, a căror doleanțe sînt luate la cunoștință de Occident imediat după
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe cât timp Curia va observa o politică analogă. Va fi timp de-a ne ocupa cu rezultatele deosebite ale conferirilor de la Viena când vom fi primit autorizările necesare de la Dieta prusiană și vom putea calcula măsura executării lor. Temerea lui Iacobini despre cele ce ar fi de s-ar schimba guvernul e o temere reciprocă. Ce nu ne poate amenința daca s-ar schimba guvernul din Vatican și s-ar sui în Scaun un papă luptător ca Piu IX? Deci din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu aceeași hotărâre în privirea fondului. Îmi pare foarte rău că papa crede cumcă prin lupte și amenințări va câștiga mai mult de la noi decât prin o prietinoasă cedare, precum ne pare rău că un prelat atât de amabil ca Iacobini are cauze de-a fi rău dispus asupră-ne, dar în privirea egalității concesiunilor, în privirea procedării pari passu, non possumus de stat al nostru e tot atât constrângător ca și cel bisericesc. Nici cu Marella nici cu Iacobini n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca Iacobini are cauze de-a fi rău dispus asupră-ne, dar în privirea egalității concesiunilor, în privirea procedării pari passu, non possumus de stat al nostru e tot atât constrângător ca și cel bisericesc. Nici cu Marella nici cu Iacobini n-am vorbit un cuvânt măcar ce-ar putea fi comentat că ne-am învoi c-o revizie sau c-o abrogare a legilor din mai; o practică pacifică, un suportabil modus vivendi pe baza unei toleranțe reciproce e tot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
platitudine, o vânătoare de posturi, o meschinărie personală care ascunde în sine decadența și discompunerea. D. E. Vacherot, membru al Institutului Franței și, după cum se știe, republican din cei mai curați, publică în "Revue des deux mondes" un studiu asupra Noilor iacobini, ale căruia cele mai multe pasaje vor dovedi ce mult seamănă politica de expediente a demagogiei franceze cu aceea a d-lui Brătianu, mutatis mutandis se-nțelege, adecă minus cultura franceză. [I] Iată dar acele pasaje: Geaba dar mâniile zgomotoase ale partidului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-are nimic teribil, dar despre care istoria nu va zice, ca despre cel vechi, că, daca actele lui erau adeseori odioase, scopul lui era mare, pentru că era vorba de-a mântui revoluțiunea și patria. Ce va zice ea despre iacobinii actuali? Că privighearea lor n-a semnalat decât primejdii imaginare; că vitejia lor n-au esterminat decât inamici cari nu făcuseră nici un act de ostilitate; că în acest război trist și stupid a fost uitat străinul care ne ochește și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lasă să-i treacă nici o ocazie pentru a-i înlocui prin amici și coreligionari. C-un cuvânt, pe când Imperiul lăsa poarta administrațiilor deschisă tuturor partidelor, înțelegînd foarte bine că acestea, servind bine statul, îi serveau Imperiului însuși, Republica, sub dominația iacobinilor noștri, o închide tuturor partidelor, nu pentru că le crede suspecte, dar pentru că-i trebuiesc posturi multe pentru numeroșii săi amici, Și iată cum această Republică nu mai este a tuturor, precum o cere frumosul ei nume, ci un fel de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate, interesul electoral care-o provoacă și o inspiră? N-are niminea cuvânt să zică că politica de azi e o politică revoluționară. Dar nu se poate numi nici conservatoare în înțelesul bun al cuvântului, pentru că turbură și agitează țara. Iacobinii noștri oportuniști sânt în stat ca-ntr-o proprietate cucerită, a căreia intrare e oprită oricui care nu e de ai lor și unde ei ar dori mai bine să se odihnească dacă n-ar avea un vecin incomod care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
provoca și impunea, în veacul francez, supraponderala sintagmă artist-cetățean. Numai și din măruntul considerent că geniul n-ar fi suportat fariseismul. Chiar dacă noxe ale Revoluției l-au abătut de la monarhismul său funciar și l-au intoxicat cu sangvinarele teze ale iacobinilor. Cele care, prin întîrziată contaminare, aveau să declanșeze morbul revoluției universale. Al celei rusești, oricum. De la a cărei nocivitate s-a hrănit corcitura bolșevică autohtonă, stopîndu-i țării, timp de jumătate de secol, evoluția organică. Prea lungă, nu? această divagație diacronică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
genunchi se numea În Franța culotte și că el se opunea pantalon-ului, ivit pe scena modei la sfârșitul veacului al XVIII-lea. Dincolo de faptul că noul veșmânt, pantalonul, cuprinde Întreg piciorul, Înghițind mai multă stofă și sporind truda croitorilor, iacobinii fac din el un costum național. Cu avânt revoluționar, ei Îi socotesc „adevărați patrioți” doar pe cei care umblă sans culotte, așadar În pantaloni cu bretele și cu o scurtă vestă: la carmagnole. Oficial, ținuta e recunoscută ca Însemn al
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
umbra sa, [Galați], f.a.; Pasărea măiastră, Vălenii de Munte, 1909; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909. Traduceri: Al. Dumas, Castelul brâncovenesc [Strigoiul Carpaților, fragm.], în Castelul brâncovenesc, Carnavalul Veneției și Visul vieței omenești de Michel-Angel, București, 1852, Iacobinii și girondinii, București, 1855, Isaac Lachedem, I-IV, București, 1855-1856, Cei patruzeci și cinci, I-III, București, 1856-1857, Contele de Monte Cristo, I-VIII, București, 1857-1858, Marie Stuart, București, 1858, Marchiza de Brinvilliers, București, 1858; Byron, [Poezii], în Potpuri literar
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
sale (deși sînt sau tocmai fiindcă sînt parțiale), analizele lui Cochin merg mai departe. Forța ideilor din 1789, scria el, stă în metodă și nu în sistem... Vrem să spunem că noi vom arăta că metoda dă naștere doctrinei... Psihologia iacobinilor nu va mai avea ultimul cuvînt în enigma revoluționară: acesta va aparține sociologiei regimului democratic."37 Ecou la avertismentele lui Auguste Comte: "Cu cît filosofii devin mai complecși și mai particulari, cu atît este mai dificil să faci diferența între
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a militarilor instruiți față de analfabeți. Putem remarca de asemenea, și e o observație destul de curioasă a lui Michelet (într-o însemnare din capitolul III, cartea a IX-a din Istoria Revoluției), că spre deosebire de girondini, care "acționau mai ales prin presă", iacobinii "foloseau cu precădere comunicarea verbală, circulația orală de la om la om și de la club la club, cuvinte care pot fi totdeauna interpretate, ba chiar dezmințite". Captînd în folosul lor rămășițele oralității ecleziastice, acești mari preoți, spune anticlericul nostru, utilizau "semiobscuritatea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Republica nu trebuia să învețe femeile să scrie, și de-a lungul secolului al XIX-lea corporația Cărții era închisă pentru ele în mod statutar. Teamă de a vedea murdăria contaminînd curățenia, imperiul grupului atingînd originalitatea individului? În oralitatea populară, iacobinul adulmecă organicul, arhaismul, instinctualul, suspecta apropiere a ascunzișurilor comunitare. De aici provine acest conflict intim la iacobinul Stendhal, împărțit între Franța republicană a prietenilor săi ideologi și Italia monarhică a actrițelor și cîntărețelor de operă, între matematică și temperamentele puternice
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Cărții era închisă pentru ele în mod statutar. Teamă de a vedea murdăria contaminînd curățenia, imperiul grupului atingînd originalitatea individului? În oralitatea populară, iacobinul adulmecă organicul, arhaismul, instinctualul, suspecta apropiere a ascunzișurilor comunitare. De aici provine acest conflict intim la iacobinul Stendhal, împărțit între Franța republicană a prietenilor săi ideologi și Italia monarhică a actrițelor și cîntărețelor de operă, între matematică și temperamentele puternice, între virtute, care aparține scrisului, și virtù, care ține de partea orală. Beyle evocă cu dezgust, în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]