126 matches
-
căldură îmi hibernează șerpii sub piele” - din poezia Ispita. Și multe altele, asemănătoare. X Premiul III - Poezie: Sibechii Vlad din localitatea Boroaia, județul Suceava. Doctorand în Filologie. Citate din poeziile premiate: „motoarele create de noi sunt sfărâmate în interiorul paginii printre iambii suitori și chinuitoarele obsesii” -din poezia „suntem stăpânii propriului timp” X „toate în orașul acesta au o legătură de la mustața profului de mate la pălăria agățată în cuier. poetul albastru iubește o trompetă care seamănă după câteva pahare cu kim
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1477313963.html [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
desăvârșită (sic!) transpunere în versuri a vorbelor (în proză) ale fiului lui David. Amplul poem respectă cotele biblice. Satisfacția și lamentația, înălțarea și căderea, optimismul și deznădejdea contrapunctează versul epic sub cezura metrului endecasilab, care este pus în alertă de iamb, sub sentința tragică a fatalistului „Havel Havalim” (Deșertăciune a deșertăciunilor, în orig. ebraic - n. n.). Ecclesiastul lui Eugen Dorcescu reduce tragismul biblic la mâhnirea românească, făcând loc astral licărului de speranță. Frământările, marile întrebări ale Omului, alergarea după vânt și vânarea
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
în stâng Dezordinea ordonată Își face efectul, iată : Ce era rău, azi e bine Ce era moral - rușine Bine-a zis un regizor „Stop, planetă ...eu cobor !” EMINESCU (acrostih) Era pe când nu s-a zărit ... Mai am un singur dor ... Iambul ... Nu voi sicriu bogat ... E ceasul cel de taină ... Sara pe deal ... Ce te legeni, codrule ... Unde ești, copilărie? ... OMAGIU ETERN De Laurențiu Moise Cu palma ta mi-am atins eu fruntea, când zâmbeam în incandescența nopții. Atunci când nuferii, doagoarea
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI OMAGIALE LUI MIHAI EMINESCU, DATĂ ÎN CARE SE ÎMPLINESC 166 DE ANI DE LA NAȘTEREA INEGALABILULUI POET NAȚIONAL de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1453029217.html [Corola-blog/BlogPost/342953_a_344282]
-
dădu drumul la tot felul de expresii hiperbolizate, răcnind din fundul bojocilor ditirambe foarte puțin măgulitoare pentru Maestru, iar acesta excedat de sonorul complet nepotrivit cu taina poeziei îi dădu un foarte prozaic picior, deloc metric, în părțile nepoetice, niște iambi și trohei de mă-sa cu tot neamul ei, plus un brânci pe ușă, însă dobitoaca rămasă în transă continuă să ragă pe hol, spre amuzamentul colocatarilor ieșiți, ca de obicei, indiferent de oră, în pragul ușilor. În casă, Maestrul
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
gândaci... Sau ca într-un vers de Blaga, Mai psihotic, pesimist, Plouă de ne stoarce vlaga, Plouă-afurisit de trist... Cel mai rău, însă, mai bine Plouă cu venin și borș, Ca-ntr-un vers spurcat de... mine, Cu trohei și iambi întorși... Referință Bibliografică: Ca-ntr-un vers bacovian / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CA-NTR-UN VERS BACOVIAN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Ca_ntr_un_vers_bacovian_romeo_tarhon_1394115841.html [Corola-blog/BlogPost/360278_a_361607]
-
semnat de un scriitor stabilit departe, peste mări și țări, tocmai remarcam modulațiile sentimentului de dor transmis în versuri cu schimbări de ritm de la o strofă la alta, de la un vers la altul sau chiar în metrica aceluiași vers, de la iamb la coriamb, de la troheu la anapest, cu un suflu liric când tandru, când vibrant și intensitate unduitoare de la un gând la altul: cufundată în lectură și emoții estetice, primesc vizita nepotului meu, venit cu ideea de a argumenta împreună apartenența
UNIVERSUL... LA DREPT VORBIND de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488276215.html [Corola-blog/BlogPost/383511_a_384840]
-
a te gândi la Eminescu nu e un semn că te-ai gândit la Baudelaire, într-o ipostază fluida, de corespondență luciferica a stărilor, a cauzelor și efectelor lirismului, poate ale versului. Ochiul cititor se solidarizează cu versul, cu coloanele iambului, cadențându-se pentru primirea armoniilor de substanță, cantului străbătător abisurilor, dar și pentru primirea pierderii de sine consimțite, a căutării în întâlnire, sursa de ecouri. Reincarnarea eului liric se abandonează, cititorul, modest deodată, caută un alt cititor: dualitatea cheamă o
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/Eveniment--Comemorari/george_anca_1497600283.html [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
uzual un catren, cu rime de tip a-b-a-b (încrucișată), a-a-b-b (împerecheată) sau a-b-b-a (îmbrățișată), prima fiind uneori mai apreciată decât celelalte. Sunt preferate versurile scurte, de maxim 10-12 silabe, drept care se pretează mai bine tipurile de ritm cu picior bisilabic, iambul și troheul. La un vers scurt, dactilul, amfibrahul sau anapestul dau o primă senzație de aritmie. Versurile trebuie să aibă aceeași lungime, excepție făcând cazul în care ultimul vers este mai scurt, cel mult jumătate din celelalte. Iată un exemplu
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1410855598.html [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. - Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metaforă. Alegoria. Inversiunea. - Strofa și versul. Rimă (monorima, rimă împerecheata, încrucișata, îmbrățișată). Măsură. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). - Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretica). - Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. - Specii literare: basmul popular, schița, nuvelă, românul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia. B. Practică rațională și funcțională a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. - Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metaforă. Alegoria. Inversiunea. - Strofa și versul. Rimă (monorima, rimă împerecheata, încrucișata, îmbrățișată). Măsură. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). - Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretica). - Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. - Specii literare: basmul popular, schița, nuvelă, românul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia. B. Practică rațională și funcțională a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). ● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică). ● Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. ● Specii literare: basmul popular, schița, nuvela, romanul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia. B. Practica rațională și funcțională a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). ● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică). ● Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. ● Specii literare: basmul popular, schița, nuvela, romanul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia. B. Practica rațională și funcțională a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
contribuie la realizarea unei neliniști metafizice. Frecvența consoanelor “m, b, v, l” , a diftongului “au” și a triftongului “eau” sugerează foarte bine plânsetul, ca ecou al atmosferei insuportabile, realizând o muzicalitate interioară a versului. La nivelul prozodic se constată folosirea iambului. Sentimentul dominant este de oboseală, de trecere inevitabilă spre moarte. Se remarcă maxima concentrare a discursului poetic. Poezia exprimă, în numai cele două catrene ale ei, o stare sufletească de o copleșitoare singurătate. Atmosfera este de o dezolare totală iar
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]
-
peste toate e stăpâna!" Ori că în varianta A-2276: "Înrădăcinat în pieptu-i tot mai mare și mai mare A lui ramuri lungi întinde peste țări și pește mare..." Tot în perioada petrecută la Florești-Filiași / Oltenia, sunt concepute și poeziile: "Iambul" (un sonet, „ars poetica“, elogiu iambului, măsurii în plinătatea de fagure de-albine, toamna: «De mult mă lupt cătând în vers măsură, / Ce plină e că toamnă mierea-n faguri, / Ca s-o aștern frumos în lungi șiraguri, / Ce fără
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
în varianta A-2276: "Înrădăcinat în pieptu-i tot mai mare și mai mare A lui ramuri lungi întinde peste țări și pește mare..." Tot în perioada petrecută la Florești-Filiași / Oltenia, sunt concepute și poeziile: "Iambul" (un sonet, „ars poetica“, elogiu iambului, măsurii în plinătatea de fagure de-albine, toamna: «De mult mă lupt cătând în vers măsură, / Ce plină e că toamnă mierea-n faguri, / Ca s-o aștern frumos în lungi șiraguri, / Ce fără piedici trec sunând cezura.»), "Vre o
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
nu constituia o speculație matematică, ci se desprindea din metrica versului, si astfel piciorul metric al acestuia genera gruparea ritmica ce putea fi alcătuită din 2,4,8 timp ("piric, spondeu, dactil, anapest" etc.)sau din 3,6,9 timpi ("iamb, troheu, tribrah" etc.) Instrumentele de bază erau "lira, chitară" și "aulosul", care dezvoltându-se au creat o adevarată epoca a artei interpretative, cunoscută sub denumirea de "chitarodie" și "aulodie". "Chitară" era un instrument de acompaniament al vocilor ale cărui sunete
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
sunt certi denique fines,Quos ultra citraque nequit consistere rectum"" "E o măsură-n toate: tu, drumul drept îl țineși nu călca hotarul pus între rău și bine" Cartea Epodelor ("Epodon liber", din limba greacă: ""epódos"" = refren), denumită de Horațiu "Iambi", deși numai o parte din poezii sunt scrise în ritm iambic, restul în dactile, cuprinde 17 poeme lirico-satirice cu referire la evenimentele și problemele politice ale epocii, după modelul poetului grec Archilochos din Paros. Horațiu a scris patru cărți de
Quintus Horatius Flaccus () [Corola-website/Science/299749_a_301078]
-
marele poet al Evului Mediu, Geoffrey Chaucer (1343-1400): Wyatt a introdus și adaptat sonetul (gen de poezie care cere rigoare din punct de vedere metric și al limbajului) limbii engleze, iar Howard l-a perfecționat și a introdus versul liber, iambul nerimat cu cinci picioare, care urma să devină cea mai importantă unealtă a dramei engleze. În timpul Renașterii, poezia descriptivă a fost cel mai dominant gen literar, dar s-a scris și în proză. Cele mai lulte lucrări de acest fel
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
format din paisprezece versuri, care, în forma shakespeariană pot fi împărțite în trei catrene eroice și un cuplet eroic, în care schema rimei este ABAB CDCD EFEF GG. Versurile sunt eroice deoarece folosesc pentametrul iambic, adică o serie de cinci iambi, în care fiecare iamb este urmat de o silabă. Forma sonetului a existat de secole, iar atunci când este combinată cu o dicție arhaică, naratorul încearcă să arate frumusețea formelor vechi ca un contrast structural față de urâțenia realităților științifice. În ciuda mesajului
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
care, în forma shakespeariană pot fi împărțite în trei catrene eroice și un cuplet eroic, în care schema rimei este ABAB CDCD EFEF GG. Versurile sunt eroice deoarece folosesc pentametrul iambic, adică o serie de cinci iambi, în care fiecare iamb este urmat de o silabă. Forma sonetului a existat de secole, iar atunci când este combinată cu o dicție arhaică, naratorul încearcă să arate frumusețea formelor vechi ca un contrast structural față de urâțenia realităților științifice. În ciuda mesajului aparent al sonetului, unele
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
nu constituia o speculație matematică, ci se desprindea din metrica versului, și astfel piciorul metric al acestuia genera gruparea ritmica ce putea fi alcătuită din 2,4,8 timp (piric, spondeu, dactil, anapest etc.)sau din 3,6,9 timpi (iamb, troheu, tribrah etc.). . Adjectivul "liric" apare pentru prima dată în secolul al XV-lea, în legătură cu poezia greacă antică și păstrează o relație de lungă durată cu muzica ce încă mai există în expresia "artă lirică". Atașat totodată la unele forme
Genul liric () [Corola-website/Science/299148_a_300477]
-
șovăială a decodării prozodice: în „La Sinaia-n mănăstire" nu putem decide cu precizie dacă avem a face cu doi peoni III sau cu patru trohei; la fel „Melancolia adorărei" ar fi compusă din doi peoni IV sau din patru iambi. Altădată, șovăiala aproape că dispare, dar muzica insinuantă a versului are sorginte asemănătoare: „Și flautul magic vorbi; tremurată, O notă stîngace sălta peste clape Ca vocile stinse-n murmur de ape Și-ncet simfonia căzu întristată" (Cînd vioarele tăcură, II
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
satul Bergkarlas, unde am fost pictat în roșu de trandafir. Mulți m-au călărit. Multe căruțe am tras. Cel mai mult am stat sub birou gândindu-mă la copiii care s-au înecat. Limba Nu numai scriitorul clasic, suitor pe iambii versului, nu numai modernistul stârnitor de polemici literare... dar și nervii mării, dar chiar și valurile scriu versuri. În mod elegiac sau furtunos descriu ele malul pe care-l au în față, către care se vor sparge. Bineînțeles există povestiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și a localiza răzbelul. "Curierul financiar" pare a lua răspunderea acestei știri, dar cine ne răspunde de "Curierul financiar"? [4 mai 1877] SHAKESPEARE Între multele nenorociri ce la va fi 'ntîmpinat vestita lebădă din Avon putem număra și traducerea în iambi de cinci picioare pe care D. Adolf Stern, literat din București, au aplicat-o melancolicului Hamlet. Cine va traduce însă păsăreasca d-lui Stern pe românește - asta-i întrebarea. [4 mai 1877] {EminescuOpIX 374} RUBLELE DE ARGINT În urma unui incident
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
celui roșu, ale cărnii de vită și de oaie, ale rasolului și ale fripturii, ale cărnii de iepure, de gâscă, de porc, de găină și de clapon, ale pateului de ficat, etc.; un Banchet poetic procedează identic dar vorbind despre iambi, anapest, spondeu, picior tribahic; un Banchet sobru permite personajelor sale să se întâlnească într-o Grădină și să petreacă fără pâine și vin, dar cu apă și salată fără nici un fel de ingredient; un Banchet al povestitorilor care, așa cum o
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]