120 matches
-
trei versuri. Prima strofă are o rimă împerecheată (1:17). Cea de-a treia strofă are în schimb doar o rimă cu structură simetrică. (aaa bb ccc) În afară de rimele vocale, poezia conține multe aliterații. Întreaga baladă este format din tetrametri iambici cu doar o fracțiune la 3:39 (troheu catalectic-pentametric). În Dead Lovers' Sarabande al proiectului muzical Sopor Aeternus din Frankfurt piesa care folosește textul poeziei lui Poe are o poziție centrală.
Adormita () [Corola-website/Science/334262_a_335591]
-
și sonetele scrise de autori mai târzii că John Milton, Thomas Gray, William Wordsworth și Elizabeth Barrett Browning. Cu toate acestea, acesti poeți ignoră de obicei structura logică a sonetului. Poeții englezi folosesc și un alt picior metric, un pentametru iambic care e un echivalent aproximativ al hendecasilabului folosit de obicei pentru sonetele petrarchiene în limbile romanice cum ar fi italiană, franceza, spaniolă sau română. Un alt important reprezentant al sonetului italian este Michelangelo Buonarotti: cu o formă uneori mai puțin
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
definitoriu pentru poezia bacoviană - ci împietrirea, presiunea fiind prea mare, eul liric se pietrifică necondiționat.<br> Poezia “Plumb” este o poezie simbolistă, nu numai prin corespondente din lumea minerală ci și prin muzicalitatea versurilor realizate cu ajutorul cezurei.<br> Versul este iambic în exclusivitate, iar tonul este elegiac. Prin repetiția obsedantă a cuvântului cheie, poezia devine o elegie asemănătoare cu bocetele populare.<br> Structura poeziei este armonioasă, prima strofă se repetă în afară de versul al doilea, astfel încât versul 1 este în relație cu
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]
-
doric și eolic. Dialectul ionic este vorbit în Ionia, în Ciclade, pe insula Eubea și în coloniile ionice. În acest dialect sunt scrise epopeile homerice, poemele lui Hesiod, operele poetice ale acelora care i-au imitat, poezia elegiacă și cea iambică, opera istorică a lui Herodot și scrierile despre <medicină ale lui Hippocrate. Strâns înrudit cu dialectul ionic este dialectul atic, ai cărui scriitori principali sunt tragicii Eschil, Sofocle și Euripide, comicul Aristofan, istoricii Tucidide și Xenophon,filosoful Platon, oratorii Lysias
Limba greacă () [Corola-website/Science/296850_a_298179]
-
o măsură-n toate: tu, drumul drept îl țineși nu călca hotarul pus între rău și bine" Cartea Epodelor ("Epodon liber", din limba greacă: ""epódos"" = refren), denumită de Horațiu "Iambi", deși numai o parte din poezii sunt scrise în ritm iambic, restul în dactile, cuprinde 17 poeme lirico-satirice cu referire la evenimentele și problemele politice ale epocii, după modelul poetului grec Archilochos din Paros. Horațiu a scris patru cărți de ode, intitulate "" Carmina"", care cuprind 104 poeme pe teme civice, mitologico-religioase
Quintus Horatius Flaccus () [Corola-website/Science/299749_a_301078]
-
-și prezenta gândurile. Un sonet este format din paisprezece versuri, care, în forma shakespeariană pot fi împărțite în trei catrene eroice și un cuplet eroic, în care schema rimei este ABAB CDCD EFEF GG. Versurile sunt eroice deoarece folosesc pentametrul iambic, adică o serie de cinci iambi, în care fiecare iamb este urmat de o silabă. Forma sonetului a existat de secole, iar atunci când este combinată cu o dicție arhaică, naratorul încearcă să arate frumusețea formelor vechi ca un contrast structural
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
argint purtate de cai, la „dong, ding-dong” al clopotelor de aur și de fier, la scârțâitul „whee-aaah” al clopotelor de aramă. Seriile sunt întotdeauna patru, urmate de trei, începând întotdeauna și sfârșindu-se cu o silabă subliniată. Modificările metrice de la iambic în trei linii cu repetatele „clopote”, aducând cititorul în ritmul lor. Cea mai mare parte a poemului este un tetrametru trohaic. Clopotele despre care el scrie sunt considerate a fi cele pe care le-a auzit de la turnul clopotniță al
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]
-
feldmareșalul rus Burkhard Christoph von Munnich la 19 august 1739. Această victorie este amintită îndeosebi prin poezia "Odă la luarea Hotinului de la turci", compusă de tânărul Mihail Lomonosov . Această odă deține un loc în istoria literaturii ruse: versurile sale sonore iambice sunt adesea considerate ca un punct de început al poeziei rusești moderne. Astăzi cetatea este muzeu și constituie o mărturie a puterii și întinderii Moldovei din evul mediu. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Hotin era vorbitoare de ucraineană
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
pedant să-l rostească, când o să simtă clasa îndeajuns de încălzită și de pregătită. Ceea ce urmează intenționez să enunț încet și cu grijă: poemele din perioada târzie a lui Seymour sunt alcătuite din șase versuri, într-un metru mai curând iambic și, în parte din afecțiune pentru vechii maeștri japonezi, în parte din înclinația lui poetică naturală de a pătrunde în zone atractive și restrictive, s-a cramponat de treizeci și patru de silabe, adică numărul dublu de silabe față de un haiku clasic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
se distinge încă din debutul preludiului: motivul ostinato al „pașilor”, cu o puternică încărcătură psihologică; melodia, o melopee tânguitoare cu un evident caracter modal - eolian pe re; pedala sonoră, stabilind disonanțe sau relaxări armonice în raport cu evoluțiile celorlalte două planuri. Ritmul iambic al motivului ostinato, metafora „pașilor” stăpâniți de ezitare, apare proiectat ca o formulă expresivă încărcată de accepțiuni estetice, calitate semnalată cu elocvență de indicația suplimentară care o însoțește Ce rythme doit avoir la valeur sonore d'un fond de paysage
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
compilații de maxime aflate în largă circulație încă de pe la 1880. Publicarea în serial a poemului epic Venus și Adonis constituie probabil prima traducere în limba română a poemului de tinerețe al lui Shakespeare, transpus cu fidelitate relativă, fără păstrarea pentametrului iambic din versul original. Il.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287152_a_288481]
-
De Pythiae Oraculis. Să notăm dintru Început că Plutarh nu pretinde că În epoca sa ar exista numai oracole În proză, iar În cele anterioare numai oracole În versuri. El Însuși citează un oracol din zilele sale transpus În trimetri iambici (404 a) și insistă asupra coexistenței celor două forme În răspunsurile din vechime. Lucru, de altfel, ușor de constatat, dacă parcurgem culegerea de oracole delfice a lui Parke și Wormell 1 sau, mai recent, cea a lui J. Fontenrose 2
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
A dat versiuni notabile din poeți ruși (A. S. Pușkin, A. A. Blok) și bulgari (Hristo Botev, N. I. Vapțarov, Elisaveta Bagreana, Pencio Slaveikov și numeroși clasici și contemporani incluși în două cuprinzătoare antologii), a transpus, de asemenea, poemul epic în versuri iambice Albigenzii de Nikolaus Lenau. SCRIERI:Vioara roșie, București, 1948; Balada tovarășului căzut împărțind „Scânteia” în ilegalitate, cu desene de Ligia Macovei, București, 1949; Holde, București, 1949; Vișinul lui Vania, București, 1951; Versuri, București, 1952; Lauda patriei, București, 1955; Vară fierbinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
și Elegia), este o laudă adusă Domnului, iar în final conține unele paralele între Vechiul și Noul Testament în privința istoriei mîntuirii. Mult mai interesant din punct de vedere poetic este al doilea, alcătuit dintr-o serie de strofe scrise în dimetri iambici, după exemplul imnurilor ambroziene; e un acrostih format din douăzeci și trei de strofe, ale căror prime litere sînt în ordine alfabetică. Acest imn, denumit adesea prin citarea primului vers (A solis ortus cardine), s-a bucurat de mare succes
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
îi desemna la Bizanț pe slujbașii (subordonați, administratorului palatului imperial, praepositus sacri cubiculi) ce aveau sarcina de a asigura ordinea și liniștea în palat. Unul dintre aceștia, Pavel, a compus două poeme în hexametri, fiecare cu o introducere în metru iambic, dedicate descrierii Sfintei Sofia și, respectiv, amvonului acestei biserici restaurate prin grija lui Iustinian după cutremurul din 557. Primul, cuprinzînd 1.029 de versuri, a fost citit în public probabil la 6 ianuarie 563, iar celălalt (304 versuri) puțin mai
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de gândire Din cadrul dezbaterii procesului creativ transpare un set consistent de întrebări recurente referitoare la stilul de gândire al creatorului. Sunt toate tipurile de gândire creativă vizuale? Unde se încadrează compozițiile muzicale? Wordsworth putea cu adevărat gândi în rimă pentametrică iambică? Matematicienii gândesc în ecuații? Dacă procesul de gândire este un proces inconștient, el se desfășoară într-un mod specific sau gândirea e „amodală”, asemenea percepției amodale descrise de Michotte, Thinès și Crabbé (1964)? Este adevărat că Aristotel a afirmat că
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe abscisă numărul silabelor, iar pe ordonată, procentele. Desigur, versuri care să prezinte o asemenea regularitate nu sunt frecvente, pentru simplul motiv că sânt extrem de monotone. In majoritatea poeziilor există o împletire contrapunctică între modelul metric și realizare, în pentametrul iambic, de pildă, numărul cazurilor în care accentul cade pe prima silabă poate fi destul de mare, costituind un fenomen binecunoscut, desemnat sub numele de "incipit trohaic", sau sub acela de "accent fluctuant", sau de "substituție". Graficul accentelor poate avea o linie
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cal al epicii (epopeea, nuvela, romanul) și liricii. Pe vremea lui Aristotel și la vechii greci, epopeea era interpretată în public sau, în orice caz, recitată : epopeea homerică era o poezie recitată de un rapsod ca Ion. Poezia elegiacă si iambică era acompaniată de flaut, poezia melică, de liră. Astăzi, în general, noi citim poeziile și romanele în gând, pentru noi înșine. *14 Dar drama continuă să fie, așa cum era și la greci, o artă mixtă, precumpănitor literară, fără îndoială, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
aici trecem din domeniu! terminologiei în cel al criteriilor de definire a genului. Putem oare vorbi de "versul octosilabic" sau de "versul dipodic" ca genuri? suntem înclinați să răspundem afirmativ, si prin aceasta înțelegem să spunem că, în raport cu norma pentametrului iambic care domină în Anglia, poemele octosilabice din secolul- ai XVIII-lea sau poemele dipode de la începutul secolului al XX-lea pot fi considerate poeme de un gen deosebit atât în ceea ce privește tonul cât și etosul *19, și că nu este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
oare consideră că epopeea, drama" și poezia lirică ("milă") sunt genurile literare fundamentale, se ocupă și de trăsăturile oare le deosebesc și de modul în care fiecare dintre 'aceste trăsături corespunde scopului estetic al genului: drama e scrisă în vers iambic, deoarece acest vers este cel mai apropiat de vorbirea obișnuită, în timp ce epopeea cere hexametrul dactilic care nu se 1 aseamănă de loc cu aceasta: Dacă cineva s-ar gândi să întreprindă o imitație narativă într-un alt soi de măsură
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
poet dinainte de Homer, nu se pomenește, măcar că poeți trebuie să fi existat mulți. De la Homer încoace însă nu lipsesc, cum ar fi Margites al acestuia și altele la fel, în care își face apariția și metrul adecvat, până astăzi numit iambic, după deprinderea de a-și arunca unul altuia înțepături astfel compuse (s.n.). În felul acesta, dintre cei vechi, unii ajungeau autori de poeme eroice, alții de poeme satirice"102. Dacă, referindu-se la subiectul comic al parodiilor unui Hegemon Thasianul
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
altul mai așezat și mai amplu decât cel eroic ceea ce-i și îngăduie să facă loc cu cea mai mare ușurință cuvintelor rare și metaforelor -, așa cum și imitația de formă narativă e mai maiestuoasă decât celelalte feluri de poezie. Metrul iambic, în schimb, și tetrametrul trohaic exprimă mișcarea, din care pricină unul e potrivit pentru danț, iar altul pentru acțiune. Cu atât mai nelalocul lui ar fi cine s-ar apuca să amestece toate soiurile acestea de versuri, ca Hairemon"103
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cea lungă (peste 12 silabe) impun o cadență ritmică gravă, solemnă, liturgică etc. Aceste versuri sunt marcate de o pauză ritmică (cezură) care le segmentează în două emistihuri, de obicei egale (de exemplu, alexandrinul - versul din 12 silabe, cu ritm iambic - are două emistihuri de câte 6 silabe). Măsura variabilă a versurilor din poezia modernă semnalează grafic impulsurile emoționale, de intensitate și durată diferite, sau fluxul intermitent al ideilor. Rima, element clasic de versificație, rezidă în consonanța sunetelor finale a două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care se inspiră este sugerată prin dubla opoziție: totalitate/fragment (trunchi/coastă), prin cipiul fe minin (considerat de I. Barbu superior)/principiul masculin (Eva/Adam). Ideea poe zieicântec ce echivalează cu actul demiurgic este accentuată prin versificația bazată pe ritm iambic și rimă îmbrățișată, pe armonii imitative (versul 6) și pe tehnica modernă a ingambamentului. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Consider că poetul matematician dezvoltă tema
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de iubire. Semnificațiile majore ale acestui mit - „îngropate“ în straturile de adâncime ale textului - conferă Luceafărului eminescian dimensiunea unui poem filozofic complex, în care epicul, liricul și dramaticul se împletesc. ÎNCHEIERE Desăvârșit prin formă (versuri de 78 silabe, cu ritm iambic și rimă încrucișată) și prin viziunea poetică în care sunt închise tulburătoare înțelesuri, poemul eminescian oglindește în sine, dincolo de toposuri specifice imaginarului poetic romantic, „lumea însăși a poeziei ca tristețe cosmică și ca sărbătoare a verbului“ (Petru Creția). - Varianta 1
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]