52 matches
-
sa Ana, pentru sufletele lor și ale părinților lor și ale copiilor lor, și îl dădu spre ruga sa în biserica cea de piatră din Iași, unde este templul Inălțărei Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Isus Christos, în anul 7054, Ianuar 12(1546). Se mai crede că încă pe la 1540, sub Petru Rareș, ar fi existat o biserică pe acest loc. Biserica, așa cum o vedem astăzi, a fost zidită de Vasile Lupu voievod între anii 1650-1653 și desăvârșită de fiul să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și a apare, a dispărea și dispare p). ied, iapă, eu, ea, el, este, era, Europa ieftin, iepure, a ieși, pierde, pieri, viers; înghieț, îngheață, chem, chiamă. q). fii, fiică, alături, luni, alăturea, lunea, marțea, miercurea, joia, însă atâția. r). ianuar, februar, martie, aprilie, maiu, iunie, iulie, septembre, octombre, noembre, decembre, s). păreche, părete, rătezat; a spăria; a înveli. t). ușă, coajă; cenușă, îngrașă, cenușăreasă, încrucișător. u). același, totuși, iarăși, însă aș! aș merge. v). înec, înot, înainte; înnegrit, înnoptat, înnădit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
b. Fila 2. - Memoria la anul 1853 au fost bătaie mare în România. Muscalii cu turcii lovirea cea mai crâncenă au fost la Oltenița și la Cetate. Comuna Salcia s-au prefăcut în cenușă. Bătaia de la Radovanu. De la Calafat. 1870 ianuar 2 zile. G. Banciu paroh oriental. c. Fila 3. - «În anul 1867 au fost bătălia cu Burcuzi sau buruzi. Lovirea cea mai crâncenă au fost la Cernigoreț în Bohemia. Banci preot de lege greco răsăriteanîă» 7. Evanghelia - 1750 - a. Fila
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Huși la data de 30 august 1877, când prefectul se adresase cu numărul 7559 polițaiului: „(...) Domnul Consul Rusesu din Iașși, prin adresa No.536 Îmi comunică quă supusulu Român din Rusia Zelman sin Lupu, posedându pașaportu acestei Prefecturi de la 8 Ianuar 1874 sub No.80, a declarat la interogatoriu, că au servitu 3 ani În acestu orașu În băcănia lui Herș Blumenfeld și aici’l cunoașci nevasta lui Blumenfeldu Sura, Froim Herșcovici Tenechegiu din Strada Mari și muma lui Sura Rivca
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
știam cât de foarte bine am trăit, când am făcut armata cu el. Și la 1 Noiembrie 1907, m-am eliberat și am fost numit învățător în comuna Sasca, satul Sasca Mare unde am stat 2 luni. Și la 1 Ianuar 1908, am fost mutat la Bogata satul meu prea drag unde îs și azi. În viața mea, mi-au fost dragi pomii roditori chiar din școala normală. Mi-au fost dragi și stupii tot din școala normală, unde am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Slătioara, la apus de Bogata. Și așa s-a isprăvit cu logodna mea cu Maria Ionescu cea frumoasă. Și a fost așa cum a zis tata că el era foarte deștept și știa ce vorbește, ca om bătrân. Și la 1 Ianuar 1908, după cerere am fost transferat la Bogata unde-s și azi. Școala n-avea nici gard. Am învățat școlarii mai mari să joace Corăbiasca, jocul regiunei Bacău. Eu am învățat-o de la elevul Gâscă Gh. din județul Bacău care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nețărmurit pentru cauza viitorului comunist al patriei.“ (Nobil însemn al dăruirii. Omagiu tovarășei Elena Ceaușescu, București, Editura Eminescu, 1987) „Un nume - Nicolae Ceaușescu - pentru un timp de glorii, demn, solar, poem de gând ales, urare caldă acestei zile-nalte de ianuar!“ („Pentru un timp de glorii“, Scînteia, 26 ianuarie 1987) „Beneficiind de astfel de fundamentări teoretice, cultura epocii N. Ceaușescu se înscrie drept una dintre cele mai relevante ctitorii ale acestui timp, legitimându-se prin opere care întregesc fondul principal al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
desfăceau lumini pe care, ca o torță, le înălță Partidul.“ („Se făureau istorii“, Orizont, 28 octombrie 1976) „Ni-e inima fierbinte ca barele de-oțel când trec incandescente, iar gândul ni-i la El. Un abur e pământul, deși ne-aflăm-n ianuar, când îi privim portretul iradiind a jar. Curg râurile molcom, se iscă o văpaie, oricând din balsamul zilei desprind pe chipul Lui nemuritoare semne săpate în statui și le adun cum raze pătrund biruitoare în patria cea nouă scăldată-n
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
anticariat oarecare. Pe coperta nu mai groasă decît o foaie obișnuită, păstrînd sobrietatea roș-neagră a presei dintre războaie - cel mai probabil neimpusă, cum ne putem grăbi să credem, de o dificultate tehnică, găsim "1925. Anul XVII", pauză cît fruntea foii, "Ianuar No. 1". Singurul indiciu, fiindcă, altminteri, nimic din cuprinsul înșirat la vedere nu trădează început de an și neașezare. Pe aceeași copertă încape adresa ieșeană a redacției, și precizări administrative: apare lunar cu cel puțin 160 de pagini, iar abonamentul
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
cu pomenitele informații, într-o împărțire de-o eleganță și utilitate, pe minim de spațiu, care ar face invidioasă orice tiparniță de azi, urmează pagina pereche, de calendar popular. Obiceiuri bogate se-nșiră la fiecare întîi de lună. De întîi ianuar sînt datini avînd a face cu soarta, cu vederea viitorului în fel și fel de semne, fiindcă cerul e deschis de Sân-Vasiiu și pămîntenii pot trece, măcar cu gîndul, în neștiutele legi de dincolo. La Mărtinii de érna, de întîi
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
sa Ana, pentru sufletele lor și ale părinților lor și ale copiilor lor, și îl dădu spre ruga sa în biserica cea de piatră din Iași unde este templul Înălțării Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Cristos, în anul 7054, ianuar 12 (1546)”. Biserica, așa cum o vedem astăzi, este opera lui Vasile Lupu voievod, dintre anii 1650-1653, desăvârșită de fiul său Ștefăniță Lupu voievod. De ce n-aș aminti și remarca țarului Rusie, Petru cel Mare, care la invitația lui Dimitrie Cantemir
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în care s-a întâmplat nu știu ce. O altă problemă este legată de genul numeralului asociat câtorva zile din lună. Se spune sistematic - și doar de vreo doi-trei ani încoace - „două ianuarie“, „douăsprezece martie“, „douăzeci și două august“. De ce nu „două ianuarii“, „douăsprezece martii“, „douăzeci și două augusturi“? Culmea e că am întâlnit și un absolvent de Litere care m-a asigurat că asta e forma corectă, iar argumentul lui final a fost „Păi, n-ai auzit că așa se spune și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
spus, amice. Știam eu cu cine pornesc la drum!... --Mai încet cu laudele, că îmi strici freza - m-a prevenit gândul de veghe, râzând. --Ca să nu uităm de Arcari, ascultă cum scrie Ioan Costin hatman, în lipsa vel logofătului: “20 ianuar 7209 <1701>. Costantin Duca vodă pentru Loiz neguțitoriul de aici, de Iaș, ce arată un zapis și cu iscălitura Savii starostii de neguțitori de aici de Iași... pentru vânzare de case de pe Podul Vechiu, în Arcari”. --Cam fără cap și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Franța în secolul al XVI-lea (în 1564, sub Carol al IX-lea), în Rusia la începutul secolului al XVIII-lea (sub Petru cel Mare) etc. Astfel, după cum a arătat Petru Caraman, bună parte dintre „trăsăturile specifice ale Calendelor lui Ianuar au fost moștenite de sărbătoarea Crăciunului, datorită faptului că aceasta, timp de mai mult de un mileniu - iar în popor, în multe părți, chiar până astăzi -, a fost considerată ca un an nou” (50, p. 73). în momentul-cheie al anului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
2009) „Grigore Vieru a fost un unionist, ca nimeni al tul, murind cu credința că Basarabia cea înstrăinată și urgisită va reveni curând la trupul țării.” Daniel Corbu In memoriam, Grigore Vieru sau Poezia cu strigăt existențial, Convorbiri literare, Iași, ianuari e 2009, p.52 MAMA Ba culege tufele - Cu bobițe coapte Ba ne spală rufele Trează de cu noapte. Ba‐ n câmpu‐ lăicerului Țese la flori calde. Toată roua cerului Pe măicuța cade. MÂINELE MAMEI Când m‐am născut, Pe
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pe la serbări, simpozioane ori sesiuni de comunicări științifice (În oraș, În zilele libere ori prin concedii nu le mai Îmbrăcam deloc). Și, cu toate acestea, degradarea lor a devenit tot mai pronunțată. Într-una din zile (zilele geroase ale unui ianuar neîmblânzit), Valeriu Atodiresei, prietenul meu vechi (căruia i se spunea din cauza gușii adorabile și a fălcilor zglobii“Cărnosul”), mi-a spus pe un ton confesiv, păstrând Însă o oarecare duritate: “Auzi, tu de ce mai porți hainele astea atât de ponosite
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și abonaților săi, pe bază de cupoane, printre câștigători erau notate și două nume din părțile „Țării de Josʺ: A. Grigoriu str. M.Gârlea, Bârlad (cupon 5487) și V. Pârcălabu, comuna Valea Siliștei, Vaslui (cupon 7138), ziarul „Curentulʺ din 14 ianuar ie 1 931. Școala Normală din Bârlad (1900) Cu 77 de ani în urmă George Tutoveanu despre prețul pâinii „Întreaga societate românească de azi, de la primul ministru și pânʹ la cel mai din urmă (om) ar treb ui să vadă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ductului pancreatic) cu care membrii acestui grup și-au început cercetările; 10. concepe metoda de preparare a extractului de pancreas bovin (metoda Paulescu) care va fi preluată de același grup din Toronto. Acest extract va fi purificat de către Collip în ianuari e 122, devenind astfel administrabil la om; 11. descoperă pancreina (insulina) ca principiu antidiabetic esențial, secretată de pancreas (cheia tratamentului diabetului la om) și precizează rolul fundamental al acesteia în metabolismul glucidic, proteic și lipidic; 12. brevetarea în aprilie 122
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Saturn, ca zeitate a rodniciei pământului și de Juvenaliile, sărbătoarea tinerilor sau copiilor. Ianus, cel cu două fețe, una spre trecut și alta spre viitor, unul din cei mai vechi zei romani, moștenit de la etrusci, era venerat cu ocazia calendelor ianuarii care celebrau noul an agrar, timp în care se făceau urări de sănătate și belșug, se prevestea viitorul, se practica aratul și semănatul simbolic.41 Primele 12 zile ale lui ianuarie erau prevestitoare pentru întregul an, fiecare zi identificându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
singură medalie a Unirii Principatelor cu efigia lui Cuza (probabil argint, 51mm și plumb, 35mm), după cum urmează: „Avers: Bustul Domitorului Cuza în uniformă acoperită pe jumătate de o mantie îmblănită, profil ¾, spre dreapta. Dedesubt, pe două rânduri precizarea: 1859, 24 IANUAR. Inscripția circulară consemnează: ALEKSANDRU IOAN I PRINȚUL MOLDO-ROMANU. Revers: Mărcile Moldovei și Valahiei întrunite, acoperite de coroană, încadrate de cununi de lauri. Dedesubt, în cinci rânduri: PRIN UNIRE VORU AJUNGE LA FERICIRE” . Ilustrăm medalia în figurile 59 av și 59rv
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
PRINȚUL MOLDO-ROMANU”; inscripția de pe avers nu mai continuă cu „PRIN UNIRE VORU AG(J)UNGE LA FERICIRE”, ci cu „UNIREA DA POTERE”, reprezentarea alegorică de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin nota interpretărilor, putem presupune că cea de a doua medalie este realizată în anul 1862, sau imediat după acesta, în ciuda milesimului, cât și a altor elemente din legendă, iar prima imediat după 24 ianuarie 1859. Oricare ar
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
economistul List, găsește în mss. și articole probe directe. Același (Despre Aglae Eminescu, sora preotului, Cernăuți, 1943) oferă date precise și documente despre Aglae: născ. 7 mai 1852, la Ipotești, logodită cu Drogli în 1870, căsătorită cu el la 7 ianuar 1871, văduvă la 10-11/22 noiembrie 1887, trecută la catolicism la 13 febr. 1890, recăsătorită cu Gareiss v. Döllitzsturm, cinci zile mai târziu, moartă la 30 iulie 1900. Copii:* Victoria - 21 martie/12 aprilie 1872 † 24 aprilie/15 mai 1874
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
singură medalie a Unirii Principatelor cu efigia lui Cuza (probabil argint, 51mm și plumb, 35mm), după cum urmează: „Avers: Bustul Domitorului Cuza în uniformă acoperită pe jumătate de o mantie îmblănita, profil ¾, spre dreapta. Dedesubt, pe două rânduri precizarea: 1859, 24 IANUAR. Inscripția circulară consemnează: ALEKSANDRU IOAN I PRINȚUL MOLDO-ROMANU. Revers: Mărcile Moldovei și Valahiei întrunite, acoperite de coroană, încadrate de cununi de lauri. Dedesubt, în cinci rânduri: PRIN UNIRE VORU AJUNGE LA FERICIRE”{\cîte 73}. Ilustram medalia în figurile 59 av
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
PRINȚUL MOLDO-ROMANU”; inscripția de pe avers nu mai continua cu „PRIN UNIRE VORU AG(J)UNGE LA FERICIRE”, ci cu „UNIREA DA POTERE”, reprezentarea alegorica de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin notă interpretărilor, putem presupune că cea de a două medalie este realizată în anul 1862, sau imediat dupa acesta, în ciuda milesimului, cât și a altor elemente din legendă, iar prima imediat dupa 24 ianuarie 1859. Oricare ar
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
peisajul liric contemporan, cu versurile intitulate Dincolo de cuvinte (1967). Cultivând o poezie abstrasă din sfera dogmatismului care, în pofida unei ușoare liberalizări, încă mai bântuia epoca, C. și-a conturat un profil liric distinct prin volumele succesive Determinări (1970), Codice (1974), Ianuarii (1976), reunite, împreună cu Decor penitent, în volumul Împărăția de seară (1979), încununat cu Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române. Poeziile ulterioare au fost incluse în volumele Trecerea (1981) și Dogma (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București), întreaga creație poetică, inclusiv ciclul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]