688 matches
-
o țară care-și asasinează muzele? Cine-ar vrea să mai trăiască într-un stat care, pentru a-și salva prezentul dubios, isi ucide cu sânge rece viitorul? Cu ce fel de războaie ne tot împuiază capetele aceste Cassandre de iarmaroc, aparate de fustele pestrițe ale unor privilegii de-a dreptul jignitoare pentru bunul simț - dacă ne gândim la performanțele lor reale? Poate războaiele duse în culise pentru privatizări oneroase, pentru împărtirtea resturilor (nu lipsite de măduvă!) ale băncilor de stat
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
reconfortantă poate fi decît aceea de a-ți imagina viața și opiniile personajelor, și de a le pune pe acestea pe o scenă imaginară pentru a le observa tot felul de ciudățenii.[...] Aș zice că toată literatura e un superb iarmaroc, dacă n-ar exista și metafizica, acest chin deșănțat pentru spiritele înalte. Scriitorul n-are niciodată privilegiul de a-l introduce pe Crăcănel în audiență la Faust, pe cînd eu, suferind de o imaginație bolnăvicioasă, pot înscena tot soiul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
sentimentală", boema, slujbele, "iubitele", colegii, prietenii. Pentru a defini "ideea de Bacău" și pe cea de "provincie", de pildă, am cercetat, în arhive, istoria locală, mișcarea populației, instituțiile administrative și culturale, bisericile, cazărmile, străzile, cinematografele, grădina publică, muzica militară, crîșmele, iarmaroacele, cimitirele, calamitățile (inundații, incendii), starea sanitară, iluminatul public etc." E, cum se vede, un program vast, de întinsă anvergură. Și lucrurile se opresc, în acest prim volum al biografiei lui Bacovia, cam pe la momentul 1928, cînd s-a petrecut căsătoria
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
de ciment pe care trona un vultur de bronz, cu aripile desfăcute, și care la sărbători purta în plisc un bec vopsit tricolor. Monumentul eroilor era împrejmuit de patru țevi de oțel alcătuind un patrulater. De ele, țăranii veniți la iarmarocul local, își legau boii, caii... Din acest punct începea ulița numită Țigănie, aici locuind majoritatea lăutarilor renumiți... Ei, și în toiul unei veri fierbinți și prăfoase, la Monument avu loc evenimentul mult comentat de generațiile următoare, întrecând până și faima
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
Popescu-Tair. Colaborator la principalele gazete din vremea războiului, Ion Pena avea gata alte două cărți - de data aceasta de poezie propriu-zisă - dintre care unul intitulat Simple nimicuri a fost de curînd regăsit în manuscris de un nepot al său. Celălalt, Iarmaroc, s-a pierdut. Cronicarul l-a răsfoit pe cel dintîi și depune mărturie ca Ion Pena era cu adevărat poet, mișcîndu-se între Arghezi cel serios și Arghezi cel ludic. La 25 august s-au împlinit 90 de ani de la nașterea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
exasperare, pe un fond de teamă justificată. Le retrăiesc cu închipuirea, într-un florilegiu de extrase din jurnalul lui Victor Felea: " Destinul nostru e o jalnică mascaradă; e scuipatul dezgustat al lui Dumnezeu la o răscruce a tuturor mișeliilor, e iarmarocul obscen al unor mârșavi negustori de conștiință." (iunie, 1974, p. 336). "Prezentul nostru nu are un acum, ci doar un va fi care nu se mai arată." (mai 1976, p. 425); "Simt planând asupra mea aceeași presiune politică din anii
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
dar cu recurs la memorie, vom interpreta altfel motivațiile enormei publicități în jurul celor ce se petrec în P.N.Ț.C.D., caracterizate doar prin aceea că se produc mai târziu decât la absolut toate celelalte partide - și cu oarecare coloratură de iarmaroc. Tonele de imundicii ce se revarsă în presa autonumită independentă asupra unui partid la urma urmei în căutare de identitate, dacă nu de roire, spun totul despre constituția morală a celor ce batjocoresc sau își iau adio de la un partid
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
Fii fur, dar unde-i ce-ți aduce Al furtișagurilor plean? La tîrfe și la crîșmi se duce! Zi din cimpoi și zi mascări Și fă ce știu boscarii-a face: Fă stihuri, vrăji, fă tumbe, sări, Fii păpușar prin iarmaroace; Dupi, stuci, popici, cînd vor să joace Înșală loazele năuce! Dar pleașca? Ia aminte-ncoace: La tîrfe și la crîșmi se duce! Te trage din mocirlă-n laturi; Cosește-n prat, dă-n brînci pe-ogor, Țesala căi, prin grajd
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
târziu în secolul al XIX-lea: gradina Bellu devenită ulterior cimitirul de azi, grădina Belvedere care începea pe Podul de Pământ - azi Calea Plevnei și se întindea până în zona Gării de Nord de azi sau pe dealul Spirii, unde se ținea târg și iarmaroc, ca să nu mai vorbim de vestitul târg al Moșilor, care începea în martie. Foarte gustată era și grădina Heliad aflată în vecinătatea Târgului de Moși, astăzi împrejurimile Halelor Obor. Grădina lui Heliad se întindea dincolo de târg iar pe întinderea ei
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
-
loc în 26-28 august, în centrul Sibiului. De această dată, motto-ul este „File de poveste!”. Parada are loc pe 26 august, de la ora 21, punctul fierbinte fiind Podul Minciunilor. Evenimentele vor avea lor în Piața Mare. Aici va fi iarmarocul, aici vor anima atmosfera artiștii, aici sunt programate pe scenă momente artistice, între orele 14-22. „În ce privește programul, ediția din acest an notează o premieră absolută pentru eveniment și anume prezența pe scena evenimentului, în închidere, a uneia dintre cele mai
Festivalul Medieval [Corola-blog/BlogPost/99959_a_101251]
-
deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din țară se fac pomeni pentru morți, de moșii de SÂNZIENE. SÂNZIENE. În ziua de SÂNZIENE au loc bâlciuri și iarmaroace, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgurile de fete erau des întâlnite în această zi, iar printre cele mai renumite târguri care aveau loc la SÂNZIENE se numără cele de la Buzău, Focșani, Buda, din județul
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
cum primește personalități de marcă care au influențat sculptura modernă, precum Barbara Hepworth. Impresionant este și faptul că în film pot fi văzuți țărani autentici, gătiți ca de sărbătoare, în costume populare, soldați cu uniforme militare și animația ce domina iarmarocul din Târgu Jiu. Excepționalele imagini document au fost filmate între 1923 și 1939, potrivit worldscinema.org, au fost comentate, miercuri seară, de către realizatorul emisiunii "Secvențial" de la Antena 3, Adrian Ursu: "În arhivele românești de film, din păcate, există extrem de puține
Constantin Brâncuși, filmat la lucru. Imagini document din perioada 1923-1939 by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80152_a_81477]
-
parale și 150 de bucăți a 80 parale, au fost expediate la 1 martie 1859, Biroului Poștal din Fălticeni. La 21 iulie același an, șeful biroului poștal raporta, Direcției Poștelor Moldovei, că aproape toate mărcile au fost vândute cu ocazia iarmarocului de la Fălticeni, ceea ce dovedește că aici era o vie activitate economică și un important schimb de corespondență în perioada respectivă. Iarmarocul din Fălticeni era cel mai important din Moldova, ocupând un prim loc în volumul de tranzacții comerciale. Aici s-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
iulie același an, șeful biroului poștal raporta, Direcției Poștelor Moldovei, că aproape toate mărcile au fost vândute cu ocazia iarmarocului de la Fălticeni, ceea ce dovedește că aici era o vie activitate economică și un important schimb de corespondență în perioada respectivă. Iarmarocul din Fălticeni era cel mai important din Moldova, ocupând un prim loc în volumul de tranzacții comerciale. Aici s-au adus în 1855, mărfuri în valoare de peste 4.000.000 florini. Un călător scria în 1849, că iarmarocul din Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
perioada respectivă. Iarmarocul din Fălticeni era cel mai important din Moldova, ocupând un prim loc în volumul de tranzacții comerciale. Aici s-au adus în 1855, mărfuri în valoare de peste 4.000.000 florini. Un călător scria în 1849, că iarmarocul din Fălticeni este unul din cele mai însemnate bâlciuri ale Europei. Ceva mai înainte de apariția primei emisiuni de mărci poștale, Oficiul Poștal Fălticeni a fost înzestrat cu un "ștemplu", o ștampilă de zi. Avea forma rotundă, cu un dublu cerc
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din pădurile proprietatea mănăstirilor). Dar, fălticenenii ,,nu prea se înghesuiau să facă donații”. În această situație, pentru a grăbi instalarea, Direcția Centrală a Telegrafului propune la 30 mai 1856, Departamentului Lucrărilor Publice, deschiderea la Fălticeni a biroului telegrafic pentru perioada iarmarocului de Sf. Ilie, justificând astfel necesitatea: ,,Biroul acesta fiind așezat pentru un timp așa scurt, cheltuielile ar fi foarte mici. Aparatele necesare găsindu-se în rezervă și mobiliția, adică câteva mese și scaune și o kassă nepricinuind așa mare cheltuială
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Aparatele necesare găsindu-se în rezervă și mobiliția, adică câteva mese și scaune și o kassă nepricinuind așa mare cheltuială precum și localul n-ar costa mult fiindcă pe o vreme așa scurtă, un mic local ar fi de ajuns. Fiindcă iarmarocul din Fălticeni este vizitat de atât de mulți negustori străini și telegraful pentru comerț s-au făcut neapărat trebuincios. Prin urmare este speranța că venitul telegrafului prin deschiderea acestui birou sar mări considerabil. Al doilea folos ar fi acela că
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Al doilea folos ar fi acela că, Fălticeniul văzând de ce trebuință este biroul telegrafic, mai degrabă ar împlini suma care este necesară spre deschiderea unui birou telegrafic stabil acolo.” Ca urmare, la Fălticeni, telegraful a început să funcționeze de pe timpul iarmarocului din anul 1856. Pentru înființarea unui birou telegrafic erau necesari 15.000 lei. Suma trebuia acoperită din subvenția târgului și la nevoie completată din încasările telegrafului. La Fălticeni, până la sfârșitul lunii iulie 1856, s-au strâns 220 galbeni din subvenții
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o scenă derizorie. Actorul, scriindu-și propriul rol, improvizând mereu, ca în commedia dell'arte, nu face decât să își creeze destinul și apoi să și-l asume. Heidegger observă că lucrurile se petrec în filozofie ca într-un imens iarmaroc. Același lucru se poate spune despre poezia lui Emil Botta. În această ordine de idei, nu întâmplător ni se va părea faptul că personificarea este, poate, cea mai frecventă figură de stil din lirica marelui "Comedianț". Personajele dețin taina unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de exprimat, o ridicare deasupra lumii care obnubilează, prin taina răului, memoria confortabilului, o imagine care marchează rezolut un univers expresionist și sumbru, fără pedagogia iertării, fără șansa mântuirii, o confuzie absolută, un carusel mental, o lume văzută ca un iarmaroc excentric unde totul este posibil. Exorcizarea ar duce la pustiire, la nimicirea forței care stă la pândă în confruntarea tensionată cu iluzia. Însă transgresarea acesteia rămâne un deziderat, o speranță fragilă, al cărei contur poate fi ghicit uneori, la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Când găsea câte ceva interesant își nota într-un carnet și copia pasajele de reținut în memoria calculatorului. Seara, când cerul era senin, urca la "observator" și se uita la stele ca un copil care privește prin ocheanul acela fermecat de la iarmaroace. Era fascinant, imaginându-și tot felul de scenarii despre o stea sau alta. Luneta nu era una performantă, modernă, dar, oricum, îl aducea mai aproape de lumea aceea necunoscută, mirifică și, după ceva vreme petrecută admirând covorul acela smălțuit, adormea liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de lângă Iași. În 1790, satele Buda, Heci, Lespezi erau menționate în documente ca sate din ținutul Sucevei. În 1803, satul Lespezi era înglobat în satul Brăteni. La 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace, datorită faptului că Lespezi era un centru important pentru schimbul de produse rurale (Academia R.S.R., manuscris 4126, fila 71-73). La 1 iunie 1825, un grup de negustori evrei și armeni au obținut de la domnitorul Ioniță-Sandu Sturdza (1822-1828) un hrisov prin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
RĂZBOI MONDIAL Așezat la o intersecție de drumuri, la un vad al Siretului, târgul Lespezi era un debușeu al târgurilor din Botoșani, Hârlău, Fălticeni, Tg. Neamț, unde se vindeau vite, felurite mărfuri autohtone și străine. Târgul săptămânal (de vineri) și iarmarocul anual (de Sf. Ilie), era nu numai un loc de desfacere de mărfuri, dar și un popas înainte de a porni pe drumurile Moldovei de la 1800. Proprietarii localității Lespezi câștigau prin închirierea caselor acestor drumeți. Iarmarocul anual de Sf. Ilie oferea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Târgul săptămânal (de vineri) și iarmarocul anual (de Sf. Ilie), era nu numai un loc de desfacere de mărfuri, dar și un popas înainte de a porni pe drumurile Moldovei de la 1800. Proprietarii localității Lespezi câștigau prin închirierea caselor acestor drumeți. Iarmarocul anual de Sf. Ilie oferea un tablou deosebit, ca și astăzi, prin mulțimea de oameni adunați din împrejurimi și chiar din depărtări. În afară de schimbul de mărfuri aveau și încă mai au loc adevărate spectacole populare cu muzică, dans sau numere
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
construcția căii ferate Burdujeni-Roman (1869) și a podului de fier forjat peste Siret, la Lespezi (1895), în locul unde era un pod de bărci. Comerțul s-a dezvoltat datorită agriculturii moderne și a industriei, dar și a târgului săptămânal și a iarmarocului anual, încurajate de domnitorul Mihai Vodă Șuțu (1819-1821) și Mihai Vodă Sturdza (1834-1849). La 1864, Heci era sat în comuna Heciul, iar de la 1871 a intrat în componența comunei Lespezi, alături de Berezlogi, Botești, Brăteni, Crivești, Gura Bădiliței și Hârtoapele. La
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]