34,410 matches
-
peluze cu multicolorele și parfumatele petunii și crăițe autohtone, de pe Litoral, lăsate să piară, dar înlocuite în schimb cu bieți palmieri aduși pe "bani verzi" și suferind exilul că și nefericitul Ovidiu (de pe acum tânjind la locurile natale, iar la iarnă vor simți, ca și poetul român, vântul turbat de la malul mării, unde îngheață valurile). Tot "actualitate": recent am intrebat în Italia cum de "se menține", în ciuda repetatelor "crize" de tot felul: "Familia", mi s-a spus, este "baza" - asa se
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
toarnă-mă-n bronzul insomniilor tale" (ibidem). Sau, împrumutînd temperatura scăzută a monumentelor în care se presupune turnat, consemnează o "beție rece", un "timp boreal" prin care se străvede aceeași ispită a imobilității citită pe termometru: "Îți amintești/ Era o iarnă a cuvintelor;/ gerul măreț, ca o marmură albă, naltă,/ înghețase șoaptele ca pe corali risipiți/ într-un deșert care a stat mai demult/ sub apăsarea apelor./ Gestul tău încremenise la jumătatea/ dintre întîmpinare și rămas-bun,/ ochii aveau liniștea unui sanctuar
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
Alex. Ștefănescu S-au împlinit, de curând, cinci ani de când mi-am cumpărat un Renault 19 Europa. în acești cinci ani, mașina nu s-a defectat niciodată. Vara sau iarna, pe ploaie sau pe arșiță, ori de câte ori m-am suit la volan și am întors cheia de contact, motorul a pornit imediat, ca și cum până atunci nu făcuse decât să mă aștepte, plin de zel. N-am avut, în toată această perioadă
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
Eugenia Vodă Anthony Hopkins e unul dintre acei mari (și rari) actori care pot să joace, la fel de memorabil, Regele și Valetul. De la Leul în iarnă (debutul lui în film, în '67, la 29 de ani) pînă la Rămășițele zilei, trecînd prin Tăcerea mieilor (un Oscar pentru cel mai bun actor), ajungînd pînă la Hannibal (în care Hopkins reia și continuă rolul doctorului Hannibal Lecter), descoperi
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
este dovada acestei magii. Î.: V-am întrebat de nevoia de a scăpa de unele dintre cărțile pe care le-ați adunat amintindu-mi de Italo Calvino și de ideea sa (care se află în Dacă într-o noapte de iarnă un călător): se uită la cărți ca la un soi de animal, de ființă vie care îl învăluie, amenințând să-l înghită. Niciodată nu v-ați simțit sub amenințarea acestui corp viu care este biblioteca? R.: Nu. Nu mai mult
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
Iubirea e redusă la o poftă carnală pasageră pentru un bărbat cunoscut în adolescență și la un trist concubinaj cu un altul. Se petrec și două avorturi promiscue, desfășurate fără vreo criză interioară. Mănîncă pîine goală, aproape moare de frig iarna, stă imobilă sub o plapumă veche. Și nu suportă brînza pe care i-o oferă o rudă miloasă. Un personaj sordid într-o lume sordidă. Și o indiferență, o lipsă de psihologizare încăpățînată care face cartea greu de citit și
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
M-am întrebat ce pot eu să le aduc nou, proaspăt. Am încercat o dată, de pildă, să le explic studenților de la școala noastră de teatru o nuanță de arsură. Nu aceea provocată de ceva fierbinte, ci arsura fierului cînd stă iarna în ger. Răspunsul a venit iute: nu simțiseră niciodată genul acesta de arsură pentru că nu știau cum este gerul și intensitatea lui. Altă experiență de viață, alte repere. - Cum ați făcut Academia teatrală în 1997, Silviu Purcărete și cu tine
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
mîntuită de cenzură și spre administrația culturală din ce în ce mai ruptă de cultură, iar soclul din granit roșu, adus cîndva tocmai din Suedia, a rămas pustiu, un biet vestigiu al unei epoci încheiate în grabă, știrbit, din loc în loc, fie de intemperiile iernilor succesive, fie de vreo mînă de gospodar căruia-i lipsea, din bătătura sa de prin Giulești, tocmai cîteva plăci de granit roșu de Suedia. într-un singur moment, însă în unul greu, pătruns de un patriotism demn de anvergura umilinței
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
de la Amărăști la Glăvile și retur, 10 km În total, l-am parcurs ca de obicei, pe jos. Pentru ei era o frumusețe și plăcere, dar pentru mine un chin, deoarece Îl parcursesem de sute de ori - și vară și iarnă. Deci... s-au hotărât să plece. Înapoi până la Amărăști și apoi la Drăgășani, cam 18 km pe jos. Dar bagajul se mărise și pe vremea aceea nu existau mijloace de transport. Le dădusem și noi câte ceva, printre care și o
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
pe liberalii lui Stolojan. Poate nu de la început și nu pe față, dar nici mult după ce titanul din Oltenița va începe să fluture steagul războiului anti-năstăsiot. Iar dacă acestora le adăugăm un redutabil Geoană, prevăd o toamnă grea și o iarnă și mai grea pentru fostul rândaș care, odată înscăunat, n-a avut altă obsesie decât să-l înjunghie pe tac'su...
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
în text, așa cum ni s-ar putea înfățișa o floare presată între pagini de carte. Trecîndu-l în regimul imaginarului, s-ar zice că poetul încearcă a salva acea "esență divină" a multiplicității amorurilor "descompuse" pe care o cînta Baudelaire: "vîntul iernii intră ușor pe sub ușă/ îți învelești picioarele în pled/ fulguirile penumbre îți apasă pleoapele/ degetul rămîne în cartea închisă/ ce păsări vin dinspre sud? ce tigri/ vin dinspre nord? cineva bate clapele/ pianului îmbătrînit în pod visezi și nu visezi
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
în reflex, manifestîndu-se într-o înclinație către expresia laconică. Lehamitea conștiinței se oglindește în versul "economic", concentrat: "fetița cu chibrituri/ suflă în punga cu aurolac// ah ce rușine exclamă limuzina/ care gonește prin zăpadă/ spre antilopele bordelului" (Fapt divers). Ori: "iarnă grea geroasă/ cîteva vrăbii se adună/ la ușa înghețată// împart cu ele/ ultimele firimituri ale pensiei" (Notiță șianuarieț). Ori: "între glorie și nimic/ exersează orchestra șoarecilor// oricum iarna mea este suportabilă" (Cadril). Suportabilă sau nu, este dramatica "iarnă a nemulțumirii
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
exclamă limuzina/ care gonește prin zăpadă/ spre antilopele bordelului" (Fapt divers). Ori: "iarnă grea geroasă/ cîteva vrăbii se adună/ la ușa înghețată// împart cu ele/ ultimele firimituri ale pensiei" (Notiță șianuarieț). Ori: "între glorie și nimic/ exersează orchestra șoarecilor// oricum iarna mea este suportabilă" (Cadril). Suportabilă sau nu, este dramatica "iarnă a nemulțumirii noastre", atît de generalizată. Petre Stoica - Vizita maestrului de vînătoare, București, Ed. Vinea, 2002, 42 pag., f.p.
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
divers). Ori: "iarnă grea geroasă/ cîteva vrăbii se adună/ la ușa înghețată// împart cu ele/ ultimele firimituri ale pensiei" (Notiță șianuarieț). Ori: "între glorie și nimic/ exersează orchestra șoarecilor// oricum iarna mea este suportabilă" (Cadril). Suportabilă sau nu, este dramatica "iarnă a nemulțumirii noastre", atît de generalizată. Petre Stoica - Vizita maestrului de vînătoare, București, Ed. Vinea, 2002, 42 pag., f.p.
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
munți de suferință neagră o Doamne ascultă-mă * O ascultă-mă până la capăt nu mai vreau să suport singur dezgustul și lumea aceasta ajută-mă sunt mort ca mărul mă rostogolesc la vale și trebuie să mă sufoc sub lemnul iernii o Dumnezeul meu nu mai știu încotro mă poartă drumul nu mai știu ce-i bine și ce-i rău pe câmpuri Doamne Dumnezeul meu oasele-mi sunt neputincioase și sărace cuvântul arde în tristețe pentru tine. * * * Neliniștea domnește în
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
cu pătrățele ni se umpleau cu pulberea moale. Cea mai frumoasă și mai veche amintire din fișierul cu gesturi pierdute este însă dintr-o dimineață de grație cînd, în loc să mă duc la grădiniță, am rămas acasă cu două plăpumărese. Era iarnă, și masa din mijlocul camerei era în întregime acoperită de apele ondulate ale mătăsii vișinii. Femeile își vedeau de treaba lor, tăiau, potriveau și coseau cu gesturi uriașe viitoarea plapumă, în timp ce eu îmi vedeam de treaba mea. Urmăream cu ochii
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
alune într-un colț al terasei. Dar niciodată nu mai mulțumise în felul acesta, niciodată nu se dăduse atîta peste cap și nu se jucase cu atîta gingășie în fața ferestrei pline de flori de gheață. Era o zi obișnuită de iarnă, femeile sporovăiau domol, pe masă prindea formă viitoarea noastră plapumă vișinie, iar eu primeam în numele familiei, cu solemnitatea vîrstei cînd totul e luat foarte serios, mulțumirile unui animal al pădurii. Și totuși eram în mijlocul unui mare oraș.
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
Lucerna, și mă mângâiam că de aici înainte brățara mea de argint mă va consola de distrugerea verighetei - o priveam pe braț cu uimire; argintul se transforma în aur. M-am trezit apoi brusc; uitasem brățara pe braț și soarele iernii, soare sec și rece, poleia toată camera cu aurul ei. Citesc cartea lui Pacepa, în franceză, acolo scrie că cei doi Ceaușescu erau un cuplu de fasciști cărora nu le păsa de alții, trăind izolați de realitate, făcând să sufere
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
lucru atât de rar în luna aceasta a întunericului gri. M-am dus imediat la fereastră, am învățat asta aici, toți suedezii se așază cu fața la soare, când o rază cât de mică apare în dreptul lor. M-am uitat în soarele iernii ca într-un gălbenuș stins și am văzut culori stinse și semne. Un alfabet. Scrierea soarelui. Am spus litere și cifre și după mișcarea pupilelor s-au schimbat semnele și culorile. Numele favorabile străluceau cu linii puternic irizate în ocru
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Marin Gherasim îi va avea ca invitați pe Florin Mitroi și pe Darie Dup, ai vrea să participi și să scrii ceva pentru Catalog, mă întreabă Doina Mândru, prin telefon, în timp ce eu mă plimb pe străzile, nefiresc însorite în plină iarnă, ale orașului Râmnicu-Vâlcea. Tema este sacrificiul, jertfa, Marin a ales-o, îmi mai spune ea, da, îmi confirmă și Marin Gherasim, în atelierul său din Pangratti, cîteva luni mai tîrziu, în timp ce aliniază lucrările pe lîngă pereți, locul sugerează și chiar
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
întrebările sale și prin răspunsurile pe care le provoca. Iată, de exemplu, ce propuneau copiii, în cadrul experimentului Micul ecran ne prezintă programul, ca titlu pentru emisiunile TV: "Lupul pădurilor" - Emisiune în cinstea P.C.R., "Monumentul morții" - Emisiune pentru comuniști ora 11, "Iarna nepieritoare" - Emisiune P.C.R. ora 9. Abuzurile regimului totalitar capătă în răspunsurile copiilor forme caricaturale, chiar dacă nuanțele, situate undeva între comic și hilar, încep astăzi să se estompeze : "Ministrul e un om care a învățat zece clase și s-a dus
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
cu efect repulsiv. De obicei, acest registru apelează la un atac corporal frontal, scopul fiind anihilarea existențială a celui incriminat, extincția acestuia. Felul în care i s-a oferit un sicriu gol lui Corneliu Coposu, în cadrul manifestațiilor pro Putere din iarna lui 1990, reprezintă un exemplu tipic pentru registrul funebru. în sfîrșit, ultimul registru, al nouălea, este cel xenofob și rasist. în România, acuza la adresa veneticilor a făcut carieră de-a lungul vremurilor în chip mai mult sau mai puțin motivat
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
al cărui specific n-a contenit să intereseze lumea. Unele par simple pretexte de meditație, cum e cea cu papuci dinainte sau una, la fel de modestă și abia dezvăluindu-și conturul sub o vegetație așa de opulentă, pe când alta, surprinsă pesemne iarna, e vegheată de un trunchi desfrunzit și melancolic. denotă, ca toată pictura lui, o aplecare spre esențial, o regândire a lumii, a realului în ansamblu. Ușile se pretau de minune la o lectură plastică precum aceea propusă în albumul de
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
Foarță, conectat de astă dată la bicentenarul lui Hugo, din care și traduce Vînătoarea burgravului. Caloriferul dlui Marcel Tolcea te umple de voie bună. Lucru mare, fiind vorba de colosala factură la căldură pe care românul o plătește începînd din iarna care a trecut! Și, dacă tot a venit în discuție căldura, să cităm și spiritualul final al interviului acordat emisiunii A cincea roată de pe canalul Analog (și preluat în revistă) de dl. Mircea Daneliuc, cunoscutul regizor și prozator: "Păi, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
în această privință. O criză în care promisiunile frumoase se bat cap în cap cu sumele exorbitante pe care omul obișnuit trebuie să le plătească pentru căldura din casă și pentru apa de la robinet. O căldură care, și în această iarnă blîndă, a venit pe sponci, cît despre apa de la robinet, aceasta curge mai din belșug pe străzile din București, dar și din alte orașe ale patriei, în izvoarele provocate de țevăria spartă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]