486 matches
-
în civilizația europeană, cu precădere în spațiul germanic, francez sau italian, devine un agent al modernității și un exponent autoritar al unor simboluri și instituții noi, în esență el cumulează încă, în secvențe alternative, atît vocația de zugrav și de iconar, cît și pe aceea de actor laic în plin specatacol al gratuității. Spre deosebire de artistul occidental, însă, egal cu sine indiferent dacă pictează pentru sala de expoziție sau pentru spațiul amplu al unei catedrale, pictorul român trăiește încă - și va continua
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
și Facultatea de Arte Plastice a Universității de Vest, și cu sprijinul material al M.C.C. , Primăriei Timișoara, C. L.T și C.J.T. Inițiatorul și coordonatorul proiectului este pictorul Andrei Medinski. Lucrarea prezintă într-o formulă cronologică evoluția artelor plastice: activitatea iconarilor, contribuția marilor maeștri originari din ținuturile dintre Mureș și Dunăre, eforturile merituoase ale dascălilor și studenților de la Academia de Arte Frumoase. Sunt cuprinși toți membrii Filialei Timișoara a U.A.P. I. STANCIU Dansuri l La Academia Uliczay Pentru cei care
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
Acum, începînd din luna martie, colegii noștri din Bucovina de Nord publică și o revistă lunară, SEPTENTRION LITERAR, reînnodînd, după decenii de tăcere impusă, o tradiție începută cu Junimea literară și continuată cu periodice înscrise în istoria literaturii române, precum Iconar, Bucovina literară, Făt-Frumos ș.a. Colegiul de redacție al noii reviste, apărute cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, e alcătuit din Grigore C. Bostan, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, Ștefan Hostiuc - redactor șef adjunct, Arcadie Suceveanu și Ilie Tudor Zegrea - redactor șef
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
Marcel Lupșe, deși a însoțit o remarcabilă expoziție care a inaugurat galeriile Liceului ,,Corneliu Baba" din Bistrița, este, în esență, un obiect perfect autonom. Realizat în două planuri sensibil autonome, unul care se referă, prin reproducerea cîtorva izvoade folosite de către iconarii pe sticlă, la spațiul memoriei culturale, iar celălalt la momentul de astăzi al picturii lui Lupșe, la interesul său manifest pentru un fel de memorie a lumii vegetale, pentru plantele care capătă o anume hieratică prin uscăciune și prin mumificare
Artă și parteneriat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16240_a_17565]
-
și Copiilor Ilfov, de mai bine de 6 ani. Deși aflată abia la vârsta adolescenței, ea a fost premiată la numeroase concursuri naționale de pictură și grafică. Printre acestea se numără: Olimpiada Artelor Tradiționale Sibiu, Concursul de Pictură și Desen Iconarul, IF ART etc. Artista declară: “sunt onorată de sprijinul acordat și vreau să le mulțumesc, atât celor care au inițiat acest demers, cât și celor care au achiziționat bilete la eveniment. Tocmai de aceea, pun la dispoziția organizatorilor trei dintre
Concertul T.Rex va avea scop caritabil [Corola-blog/BlogPost/99601_a_100893]
-
Iconarii de la Capela Palatului Episcopal din Galați, aceeași maeștri care au îmbrăcat în haină bizantină Așezământul Românesc de la Ierihon * Au realizat și pictura Bisericii ” Sfântul Gheorghe Nou” din București, loc unde odihnește Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu * ”Icoana bizantină e mai mult
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
se răspunde. Cineva irezistibil mă face să insist: Sunt aceiași soți Moldoveanu care au pictat Așezământul românesc de la Ierihon din Țara Sfântă?” Și nu am dat greș cu intuiția, fiindcă într-adevăr, soții Dana și Ioan Moldoveanu sunt aceeași maeștri iconari care cu aceleași mâini sfințite au îmbrăcat în frumusețe harică, între anii 2005-2008, importante obiective din Țara Sfântă: biserica, două paraclise și două catapetesme ale Așezământului Românesc de la Ierihon - Țara Sfântă, precum și Trapeza Așezământului Românesc din Ierusalim (2003). Cum despre
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
Cu timpul, cu post, cu rugăciune, cu multă răbdare, cu un program din care nu lipsește documentarea despre viața acelui Sfânt, materia, forma și culoarea s-au transfigurat în lumina harică. Și icoana Danei Moldoveanu a prins contur, iar biruința Iconarului a fost întocmai ca în minunea Sfântului Gheorghe care a doborât balaurul... Stângacea - ”mâna dreaptă” a Maestrului De atunci și până astăzi, de mai bine de treizeci de ani, Dana - deși pictează Sfinții cu mâna stângă! - a devenit ”mâna dreaptă
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
nădejde, reținem numele gălățeanului Constantin Dumitrescu Gherghe, Toader Ioan, Angela Teodorescu, Oana Ispas, Marius Cățoiu - soții Moldoveanu au îmbrăcat în haină bizantină câteva zeci de paraclise, trapeze, biserici pline de Sfinți și de slava lui Dumnezeu. Numele celor doi soți - iconari luminează cu lumina Duhului Sfânt din așezăminte din Țara Sfântă - Ierihon și Ierusalim - și până în ”Grădina Maicii Domnului”, la ctitoria brâncovenească a Bisericii ” Sfântul Gheorghe Nou” București; de la Paraclisul Schitului ”Darvari” București la Mănăstirea ”Crasna”, județul Prahova și până în Moldova
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
de Sus. Cu bucuria că și la Galați avem o fărâmă din cerul soților Moldoveanu, nu ne rămâne decât să facem o reverență în fața valorii, a valorii veșnice, pentru că aceasta este și rămâne măsura cu care lucrează cei doi iscusiți iconari. Maria Stanciu / UZPR Foto: V. Caburgan Arhiva familiei Moldoveanu
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
mult după ce troița însemnase creștinește răspântia. Încadrată de un gărduț din șipci de brad, troița uimea trecătorul cu picturile ei păstrate de-a lungul timpului intacte, vii și proaspete, ca și când ieri ar fi fost migălite de mâna meșteră a neștiutului iconar! Doamne, ce frumoasă era! Cum se ridica zveltă spre tării, deschizând cale rugilor către Domnul! < > devenise un reper pentru localnici: acolo drumul se despica în trei: spre satul vecin, spre vii, spre islazuri. Acolo era loc de taină în zilele
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
Muzeul Național al Țăranului Român (MTR) organizează în perioada 27 august - 16 septembrie 2012, la Sala Foaier, expoziția Portret/Atelier, în cadrul căreia Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri de anul acesta propune trei studii de caz: Adriana Boerescu, Angela Ludosanu și Nicu Muntean. Bucureștenii sunt așteptați la vernisajul expoziției Portret/Atelier, al cărui curator este Lila Passima, luni 27 august, la ora 17.00
MTR organizează expoziţia Portret/Atelier () [Corola-journal/Journalistic/81390_a_82715]
-
studii de caz: Adriana Boerescu, Angela Ludosanu și Nicu Muntean. Bucureștenii sunt așteptați la vernisajul expoziției Portret/Atelier, al cărui curator este Lila Passima, luni 27 august, la ora 17.00, la Sala Foaier, unde este prezentat traseul interesant al iconarilor invitați, atât din unghiul meștesugului, cât și din perspectiva contextului în care ei s-au format și au lucrat. De la studii de artă, la descoperiri și dezvoltări autodidacte, de la tentația picturii occidentale, la descoperirea autenticității trăite a icoanei ortodoxe, drumul
MTR organizează expoziţia Portret/Atelier () [Corola-journal/Journalistic/81390_a_82715]
-
format și au lucrat. De la studii de artă, la descoperiri și dezvoltări autodidacte, de la tentația picturii occidentale, la descoperirea autenticității trăite a icoanei ortodoxe, drumul lor dezvăluie căutări și reconstituiri personale ale meșteșugului Icoanei. Ca și în seriile precedente, portretul iconarului va fi dublat de atelierul său, într-o construcție expozițională mai apropiată demersului eseului și al experimentului. Finisajul expoziției - desfășurat în cadrul Zilelor Muzeului Țăranului - va fi însoțit de lansarea celor trei caiete Portret/ Atelier și de un concert de muzică
MTR organizează expoziţia Portret/Atelier () [Corola-journal/Journalistic/81390_a_82715]
-
singurătatea unei vieți trăite în credință, izolare și simplitate. De Ziua Crucii, Muzeul Țăranului Român nu uită să prăznuiască într-un mod special, așa cum face în fiecare an. Dacă pe întreg parcusul zilei, oaspeții se pot delecta la târgul Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, la ceas de seară, la studioul Horia Bernea cinefilii pot urmări Erupția (1957), de Liviu Ciulei, și Undeva la Palilula (2012), de Silviu Purcărete, la Noaptea Albă a Filmului Românesc. Citește în continuare Programul integral al
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
Preludiu dirijat de Voicu Enăchescu ora 21.00, Studioul Horia Bernea Undercloud - festival de teatru independent (de orice) Spectacolul de închidere: 7 blesteme... cerute, făcute și legate Vineri, 14 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri ora 15.30, Cărturești MNȚR Clubul Filantropia Lansarea revistei Secolul 21, nr. 1-6/ 2012, Școala sociologică de la București - Monografiști, echipieri. Număr realizat de Sanda Golopenția, Profesor Emerit, Brown University - SUA Lansarea cărții Rapsodia epistolară. Scrisori primite
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
Albă a Filmului Românesc, Studioul Horia Bernea 21:00 Erupția (1957), de Liviu Ciulei, 108 min. 22:45 Undeva la Palilula (2012), de Silviu Purcărete, 145 min. Sâmbătă, 15 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc Pădureanca, de Nicolae Mărgineanu ora 21.00, curtea interioară Concert Taraful de la Mârșa Duminică, 16 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
al meșterilor cruceri ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc Pădureanca, de Nicolae Mărgineanu ora 21.00, curtea interioară Concert Taraful de la Mârșa Duminică, 16 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri Spectacole pentru copii, curtea interioară 14.00 Una este luna. Spectacol de teatru realizat de Tropăiele, grupa de copiii de la Atelierul de creativitate, coordonată de Beatrice Iordan 15.00 Puck - spectacol muzical susținut de trupa Elementalii
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
în circuitul poștal emisiunea de timbre „Sfintele Paști”. În acest an, ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie), purtătorul de biruință, se sărbătorește în aceeași zi cu Sfintele Paști. Mărcile poștale ale emisiunii reproduc minunate icoane pe sticlă realizate de iconari în secolul al XIX-lea, în Țara Bârsei, Făgăraș și Sibiu, și care fac parte din colecția centenară a Muzeului Țăranului Român. Emisiunea este formată din cinci timbre cu aceeași valoare nominală (0,50 bani); ea se comercializează sub forma
Agenda2006-11-06-general 6 () [Corola-journal/Journalistic/284853_a_286182]
-
pofta de a privi dincolo de epoca proprie s-a sleit. Cum ultimele două cauze sunt străine literaturii, efortul unui istoric literar e de reveni la autonomia criteriului estetic atunci cînd judecă secvențe din opera unor antecesori ca cei din gruparea „Iconar“. Acesta e cazul lui Mircea A. Diaconu din Studii bucovinene, intenția criticului sucevean mergînd spre o analiză a operei „iconarilor“ din care imprecațiile ideologice să lipsească. Și cum opera nu apare din neant, ci din spiritul unei epoci, Mircea A
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
literar e de reveni la autonomia criteriului estetic atunci cînd judecă secvențe din opera unor antecesori ca cei din gruparea „Iconar“. Acesta e cazul lui Mircea A. Diaconu din Studii bucovinene, intenția criticului sucevean mergînd spre o analiză a operei „iconarilor“ din care imprecațiile ideologice să lipsească. Și cum opera nu apare din neant, ci din spiritul unei epoci, Mircea A. Diaconu așază biografia „iconarilor“ în context, descriindu-le optica, idealurile și scăderile. Prima ciudățenie e că gruparea își trage numele
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
lui Mircea A. Diaconu din Studii bucovinene, intenția criticului sucevean mergînd spre o analiză a operei „iconarilor“ din care imprecațiile ideologice să lipsească. Și cum opera nu apare din neant, ci din spiritul unei epoci, Mircea A. Diaconu așază biografia „iconarilor“ în context, descriindu-le optica, idealurile și scăderile. Prima ciudățenie e că gruparea își trage numele de la o revistă a cărei viața efemeră, durînd numai trei ani (1935-1938), nu ar fi trebuit să se imprime în destinul onomastic al membrilor
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
distinctă. Apoi, raritatea cuvîntului aduce cu o hieroglifă strîngînd sub bolta fonetică un accent spiritual pe care Mircea Streinul, Traian Chelariu și Iulian Vesper, ca să nu pomenim decît figurile emblematice ale grupului din Cernăuți, și l-au asumat cu bună-știință. „Iconar” e sigla de recunoaștere a unor talente care s-au adunat din nevoia unei transfigurări, așa cum reiese din recenzia pe care „Însemnări sociologice”, revista condusă de Traian Brăileanu, o publică la apariția primului număr al „Iconarului”: „Cuvîntul «iconar» e ales
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
au asumat cu bună-știință. „Iconar” e sigla de recunoaștere a unor talente care s-au adunat din nevoia unei transfigurări, așa cum reiese din recenzia pe care „Însemnări sociologice”, revista condusă de Traian Brăileanu, o publică la apariția primului număr al „Iconarului”: „Cuvîntul «iconar» e ales să devină lozincă și simbol de activitate, însemnînd afirmarea unei concepții de artă în care întoarcerea către icoanele sufletului se lămurește din nădejdi spirituale“ (p. 92). Fraza e romantică prin elan și vagă prin conținut, „icoanele
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
cu bună-știință. „Iconar” e sigla de recunoaștere a unor talente care s-au adunat din nevoia unei transfigurări, așa cum reiese din recenzia pe care „Însemnări sociologice”, revista condusă de Traian Brăileanu, o publică la apariția primului număr al „Iconarului”: „Cuvîntul «iconar» e ales să devină lozincă și simbol de activitate, însemnînd afirmarea unei concepții de artă în care întoarcerea către icoanele sufletului se lămurește din nădejdi spirituale“ (p. 92). Fraza e romantică prin elan și vagă prin conținut, „icoanele sufletului“ fiind
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]