66 matches
-
ale unei asocieri "naturale" de semnificanți cu sunete (cu toate acestea "cocoșul german" cîntă /kikiriki/, în timp ce "cocoșul englez" cîntă /cock-a-doodle-doo). Mai frecventă însă decît această motivare la nivelul marginal în limbă (cf. pertinența formulării saussuriene: "Cuvîntul cîine nu mușcă") este iconicitatea la nivel sintactic, menționată de Peirce ("Aranjamentul cuvintelor în propoziție trebuie să se realizeze iconic pentru ca propoziția să poată fi înțeleasă" C.P. 4.544), dar ocultată de continuatorii lui Saussure. Totuși, cercetări recente (cf. numărul tematic consacrat iconicității limbilor naturale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mușcă") este iconicitatea la nivel sintactic, menționată de Peirce ("Aranjamentul cuvintelor în propoziție trebuie să se realizeze iconic pentru ca propoziția să poată fi înțeleasă" C.P. 4.544), dar ocultată de continuatorii lui Saussure. Totuși, cercetări recente (cf. numărul tematic consacrat iconicității limbilor naturale din "Zeitschrift für Semiotik" 2, 1990) au extins iconicitatea lingvistică clasică, verticală (semnificat/ semnificant) și la relațiile orizontale instaurate între un semnificat și alți semnificați. Astfel John Ross formulează ipoteza unei relații iconice între o distincție semantică și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în propoziție trebuie să se realizeze iconic pentru ca propoziția să poată fi înțeleasă" C.P. 4.544), dar ocultată de continuatorii lui Saussure. Totuși, cercetări recente (cf. numărul tematic consacrat iconicității limbilor naturale din "Zeitschrift für Semiotik" 2, 1990) au extins iconicitatea lingvistică clasică, verticală (semnificat/ semnificant) și la relațiile orizontale instaurate între un semnificat și alți semnificați. Astfel John Ross formulează ipoteza unei relații iconice între o distincție semantică și codificarea ei formală și anume: cu cît distincția de conținut este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
amintește că povestirea face parte din viață înainte de a se exila din viață în literatură; că se întoarce la viață pe căile multiple ale asimilării și cu prețul unor tensiuni inexpugnabile" (P. Ricoeur, 1990: 193). 6. SEMIOTICA PUBLICITĂȚII 6.1. Iconicitate și comunicare Europa celui de-al treilea mileniu nu va fi dominată nici de șefi de stat, nici de șefi militari, ci de comunicatori (faiseurs de mots, faiseurs d'images), pentru că nici un produs (de la pasta de dinți la președintele țării
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nefericire/fericire; disconfort/ confort a fost considerat pe bună dreptate mit degradat, basm pentru copii mici și mari, discurs retoric plurisemiotic. Într-adevăr, super-semnul publicitar utilizează: • imagini ale produselor, consumatorilor și chiar pro-ducătorilor, metafore vizuale și alte semne aparținînd domeniului iconicității; • simboluri lingvistice, logouri vizuale ținînd de cîmpul simbolic; • actul indicării (ostensiunea directă) asociat unui transfer semantic de excelență (vedeta din sport, muzică, cinema transferă prin contiguitate notorietatea și excelența sa asupra produsului utilizat: Claudia Schiffer și șamponul L'Oréal, Eva Hertzigova
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fait naturelles pour nous sont historiques, iar tiparul cultural modelează repertoriul nostru de gesturi și inserția socială a individului prin intermediul corpului (le corps est le premier et le plus naturel instrument de l'homme). În era audio-vizualului și a asaltului iconicității, cunoașterea și utilizarea corectă a semnelor kinezice și proxemice alături de cele verbale devine o condiție sine qua non a comunicării multimedia eficiente, a optimizării capitalului de imagine pe care și-l construiește fiecare personalitate. 9. PROXEMICA 9.1. Comunicare verbală
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în Revue roumaine de linguistique, tome XXVI, no 6 Rovența-Frumușni, Daniela 1985 "Recitindu-l pe C.S.Peirce sau pragmatica de la acțiune la interacțiune" în Revista de filosofie 6 Rovența-Frumușani, Daniela, 1995 Semiotica discursului științific, București, Editura Științifică Sebeok, Thomas, 1985 "Iconicitate" in S.Marcus (ed) Semnificație și comunicare în lumea contemporană, București, Editura Politică Sebeok, Thomas, 1987 "La doctrine des signes" în Degrès 49/50 Sebeok, Thomas, 1994 An Introduction to Semiotics, Univ.of Toronto Press Todorov, Tzvetan, 1977 Théories du
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semantic analiza componențială, iar în plan sintactic analiza distribuțională. ANALOGIE (din gr. "analogos" = proporțional). Se referă la lucruri ce prezintă un anumit grad de similaritate (situații analoge, imagini analoge etc.). Analogia este esențială în semiotica vizuală (în definirea gradelor de iconicitate în raport cu referentul reprezentat) și în semiotica lingvistică (în cazul instaurării și interpretării izotopiilor). ARBITRAR În teoria lui Ferdinand de Saussure arbitrarul caracterizează raportul nemotivat instaurat între semnificatul și semnificantul ce constituie semnul lingvistic (faptul că același obiect al lumii reale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Trăsăturile caracteristice ale limbajului ..................................... 75 4. CHARLES SANDERS PEIRCE ȘI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 78 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei ........ 78 4.2. Semn și/sau referent ................................................................... 84 4.3. Taxinomia peirciană .................................................................. 86 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare ....................................... 95 4.4.1 Iconicitate ................................................................................. 95 4.4.2. Indicialitate ............................................................................. 97 4.4.3. Simbolizare ............................................................................. 99 PARTEA A DOUA. SEMIOTICI REGIONALE ........................... 103 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII ..................................................... 105 5.1. Revalorizarea modernă a narațiunii ........................................ 105 5.2. Text/vs/discurs
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
SANDERS PEIRCE ȘI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 78 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei ........ 78 4.2. Semn și/sau referent ................................................................... 84 4.3. Taxinomia peirciană .................................................................. 86 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare ....................................... 95 4.4.1 Iconicitate ................................................................................. 95 4.4.2. Indicialitate ............................................................................. 97 4.4.3. Simbolizare ............................................................................. 99 PARTEA A DOUA. SEMIOTICI REGIONALE ........................... 103 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII ..................................................... 105 5.1. Revalorizarea modernă a narațiunii ........................................ 105 5.2. Text/vs/discurs. Tipuri textuale structurale ..............................108 5.3. Narativul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
povestirii ....................................... 115 5.6. A.J.Greimas și modelul actanțial ............................................. 118 5.7. A.J. Greimas și schema narativă .............................................. 122 5.8. Modelul gramatical al lui T. Todorov ............................. 125 5.9. Modelarea narativității ............................................................. 129 6. SEMIOTICA PUBLICITĂȚII ................................................... 135 6.1. Iconicitate și comunicare ......................................................... 135 6.2. Publicitate și comunicare ......................................................... 138 6.3. Publicitate/vs/relații publice .................................................... 141 6.4. Strategia publicitară ................................................................. 144 6.5. Principalele funcții ale comunicării de masă și publicității ... 146 6.6. Sintaxa discursului publicitar ................................................. 148 6.7
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
către structurile macrodiscursive justifica triunghiul multidisciplinar discurs societate cunoaștere, care se află, de fapt, la baza oricărei ideologii. Înscrisă la răscrucea "pictorială" și "pragmatică" a cunoașterii, semnificației și limbajului, Semiotici textuale participa la înțelegerea și modelarea lumii "în linii simple (iconicitate) sau în forme complicate (indexicalitate și simbolicitate)"p.144), actualizînd o interdisciplinaritate focalizata aptă să surprindă aspectele strategice (sociale și psihologice) ale comunicării sociale. Daniela ROVENȚA-FRUMUȘANI Pledoarie pentru semiotica sau "semio-ce" De ce oameni că voi nu pot să ia lucrurile
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
referențiale sau nivelul structurii mentale independent de sintaxa și fonologie. Structurile conceptuale sau spațiile mentale sunt, potrivit lui Jackendoff (2007), în mare parte autonome de limbă, dar epistemologic anterioare acesteia. Astfel, putem explica de ce un singur obiect (non)verbal va depăși iconicitatea sau nivelul metaformei, sugerând o anumita indexicalitate/ nivelul meta-metaformei sau simbolicitate/ nivelul metasimbolului. Explicăm fluxul de la obiect prin semn către producția de semne prin analiza spațiilor mentale pe care obiectul "țeapă", de exemplu, ar trebui să le activeze pentru spațiul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
le activeze pentru spațiul cultural românesc: Rețeaua dinamică a domeniilor conceptuale care sunt activate cuprinde trei spații mentale, iar la intersecția acestora se conturează un spațiu implicit: * spațiul senzorial. Printr-o asociere bazată pe inferența sau primitate, se ajunge la iconicitate sau nivelul metaformei. Trăsături precum "metal" și "ascuțit" activează simțul tactil; * spațiul social. "Țeapă" trimite către două domenii: pe de o parte, "instrument de tortură", o instanță de secunditate care ne conduce prin indexicalitate către nivelul meta-metaformei al luptei; pe
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
implicație. Lexicalizările ideologice se pot obține prin strategia negației și a opozițiilor binare. * stilul și retorica: valorile expresive ale unui discurs se regăsesc în alegerile stilistice și retorice ale enunțătorului/ producătorului, care încearcă să construiască structura realului plecând fie de la iconicitatea obiectelor (non)verbale, fie de la indexicalitatea sau simbolicitatea acestora. I.2.c.2. De la acțiune la pasiune După cum am observat, semiotica discursului acțional proiectează pe fata invizibilă a cubului rubik discursiv conceptul de "putere" care poate avea, pe de o
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în strânsă legătură cu economia (du Gay 2006): identitate, reprezentare, reglementări, consum și producție. ÎI.1 . Identitate textuala corporatistă După cum am menționat în I.3., conceptele de "imagine" și "putere" sunt interdependențe. Puterea imaginilor se află tocmai în curgerea de la iconicitate către indexicalitate sau simbolicitate. Imaginea corporatistă nu face excepție de la acest "baleiaj" semiotic, fiind "suma totală a semnelor care implică identitatea organizațională" (Christensen, Askegaard 2001: 304). Deși Curtin și Gaither (2005) echivalează imaginea cu identitatea corporatistă datorită constructelor complexe de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
un alt sistem semiotic social, modalitatea, ai cărui indicatori principali sunt culoarea (saturația), contextualizarea sau perspectiva. Interacțiunea între cele două realități din interiorul și exteriorul ramei/ cadrului transforma un text vizual într-un discurs care se axează pe captarea subiectului (iconicitatea realității privitorului) prin fotografie (indicialitatea formalismului) de către fotograf (simbolicitatea expresionismului). ÎI.2.b. Promovarea culturii vizuale Burberry Această formă de "prizonierat" în "turnură pictorială" pe care o trăim în secolul al XXI-lea implică, potrivit lui Schirato și Webb (2007: 66
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a v-ați ascunselea" este construit conceptual pe un calcul axiologic (Adam, Bonhomme [1997] 2005: 284), unde un rol important îl joacă indicii elogiului respectivei mărci de parfum. Orice decodare a imaginii unei reclame ar trebui să înceapă cu problema iconicității, si anume a depistării sistemului semiotic al participanților reprezentați. Grupul µ asociază semnele iconice cu înțelesul vizual figurativ, iar semnele plastice cu înțelesul nonfigurativ, acesta referindu-se la culoare, forma și textura. Spre deosebire de Roland Barthes (1964), pentru care culoarea aparține
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
presupune o combinație armonioasă între o instanță de semioza (Sebeok [1994] 2002: 25) prin capacitatea biologică de a înțelege senzorial semnele din mediu și o instanță de reprezentare prin utilizarea deliberată a semnelor pentru a modela lumea în linii simple (iconicitate) sau în forme complicate (indexicalitate și simbolicitate). Pășind în această "rețea semiotica" (semiotic web Sebeok 1975), nu trebuie să ne simțim "prizonierii" unei terminologii variate, ci dimpotrivă, trebuie să știm să fabricăm propria rețea de (de)codare. Cele patru sisteme
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
se ipostaziază, cu fiecare încarnare, în lumea profană a multiplicității și a absenței predeterminării. Chiar dacă entitatea sau imaginea avatarică online cunoaște unele aspecte ale spiritualității (unele avataruri aspiră la condiția ominscienței și a omnipotenței, a nemuririiă, secularizarea avatarului în domeniul iconicității este marca creativității onomastice și identitare. Un avatar poate să împrumute identitatea unui vampir, al unei zeități africane sau al unui animal ori să hibridizeze trăsături ale acestora în crearea unei ființe imaginare. Dacă imaginea cyborgului poate fi înscrisă în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se continuă în cyberfeminism. Aceasta devine, așadar, un amalgam teoretic al discursurilor feministe cu discursurile tehnoculturii, dar și o practică ideologică, social-politică. Mutația cea mai importantă a acestei direcții o constituie însă abordarea postgender, o abordare legitimată prin apelul la iconicitatea cyborgului. Depășirea categoriei de gen devine posibilă prin referința la procesele de cyborgizare umană, astfel încât noțiuni precum „masculin” sau „feminin” devin inoperabile în noua contextualizare culturală electronică. Putem vorbi, astfel, în cadrul acestui ultim tip de cyberfeminism de o direcție postfeministă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sub aspectul său rebel și critic sau sub latura sa evazionistă și complice cu dinamica puterii cibernetice. În ciuda tradiției feministe de a demonstra că tehnologia este codată în termeni patriarhali și în ciuda referințelor sexualiste ale cyberpunkului, cerința teoreticienei este ca iconicitatea cyborgului să nu fie doar „o altă jucărie pentru băieți”. Ironia este evidentă în acest punct, iar soluția propusă în cadrul direcționării imaginarului cyborgic este una cu două sensuri. Într-un sens, viziunea cyborgului se pretează a fi utilizată pentru a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
finalul baladei, gestul voievodului de a-i condamna pe meșteri prin dărâmarea schelelor semnifică intenția de a fi considerat ctitor al unei opere unice prin măreție și frumusețe. În Patul lui Procust, relevanța mitemului s-ar susține prin intermediul efectului de iconicitate. Charles Sanders Peirce consideră că iconul conține, în principal, două funcții: simbolizarea și imitarea/asemănarea. Conform teoriei lui Peirce, iconul există numai în gândire și are un caracter fulgurant. Filosoful Ed. Husserl comentează ultima caracteristică astfel: percepția momentană a iconului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Zamfir, reprezintă un fals impediment în calea cunoașterii poetului. Lumea cărților a obliterat [în sensul etimologic al verbului, însoțit de nuanțările de aspect și durată: a estompat de-a lungul vremii sau a acoperit asemenea unei ștampile care face neinteligibilă iconicitatea timbrului de pe o carte poștală] realitatea nemijlocită. Și noi nu mai ieșim din "Biblioteca lui Babel" (Compagnon: 1998, 112). Semnul devine suveran, indiferent de sistemul semiotic abordat, fie că suntem între hipotext și hipertext literar sau în afara spațiului livresc. Intertextul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
exprimare vizuală care reunește numele unor colaboratori importanți ai Școlii din Paris. Félix Thürlemann,Giulia și Lucia Corrain prezintă rezultatele primelor ateliere de semiotică vizuală,Groupe MU, Göran Sonesson, Jean Fisetteși JeanFrançois Bordron reconstruiesc patru întâlniri ale seminarului virtual despre iconicitate. Odile Le Guern, Paolo Fabbri și Anne Beyaert-Geslin studiază câteva aspecte narative din picturile lui Jorg Immendorf, Paul Klee și Henri Matisse. În Réalisme ou artifice ? Une analyse de La fuite en Égypted’Adam ElsheimerLucia Corrain prezintă modul în care pot
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]