66 matches
-
care vizează genuri de discurs, iar nu texte singulare. În consecință, analiza trebuie să fie totdeauna particularizată. V. paratext, pastișă. GENETTE 1979; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN I ICONICITATE. Caracterul de a fi imaginea a ceva este numit iconicitate, însă această denumire se referă de obicei la icon, la un termen al semioticii instituit în 1909 de Ch. S. Peirce. Potrivit acestui filozof, există trei tipuri de semne - iconi, indici și simboluri-, dintre care iconii se află într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în cazul unor cuvinte compuse sau derivate, căci motivarea "relativă" care se admite uneori în asemenea situații este una care ține de sistemul înglobant (sistemul lexical), iar nu de relația nemijlocită dintre expresie și conținut. V. actualizare, arbitrar al semnului, iconicitate, semn, simbol. SAUSSURE 1916; BLOOMFIELD 1933; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. RN MULTILINGVISM. Situația în care două sau mai multe limbi sînt folosite de un individ sau de un grup uman
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de exemplu, redă evenimentele în ordine ascendentă, construind astfel subiectul individual și social. Timpul povestirii avînd această structură ascendentă, evenimentele referențiale vizate sînt de ordinul experienței sau al ficțiunii. De aceea, se afirmă că textualitatea narativă este o textualitate a iconicității prin motivare. Desigur, această ordine progresivă poate deveni locul unor anacronii (mai rar, proleptică, prin anticipare, și, mai des, analeptică, prin întoarcerea în trecut), dar acestea nu au decît manifestare locală și anticipează ascendența. La nivel interfrastic, unitățile narațiunii apar
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
multe fenomene identificabile la nivelul enunțului: trecerea de la limbaj la metalimbaj, substituirea de nume, construcții determinative insolite etc. Tipul fenomenelor simbolice atestate este caracterizant pentru tipul de discurs analizat, întrucît există o repartizare a tipurilor simbolice pentru tipurile discursive. V. iconicitate, motivare, reprezentare, semn. SAUSSURE 1916; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN SINCOPĂ DISCURSIVĂ. Una dintre dificultățile de a realiza o taxinomie a discursurilor și de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exprimare vizuală care reunește numele unor colaboratori importanți ai Școlii din Paris. Félix Thürlemann,Giulia și Lucia Corrain prezintă rezultatele primelor ateliere de semiotică vizuală,Groupe MU, Göran Sonesson, Jean Fisetteși JeanFrançois Bordron reconstruiesc patru întâlniri ale seminarului virtual despre iconicitate. Odile Le Guern, Paolo Fabbri și Anne Beyaert-Geslin studiază câteva aspecte narative din picturile lui Jorg Immendorf, Paul Klee și Henri Matisse. În Réalisme ou artifice ? Une analyse de La fuite en Égypted’Adam ElsheimerLucia Corrain prezintă modul în care pot
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
interdicția, ci obligația de a spune...) Caracterul fascist al limbajului se vădește în lumea noastră mai agresiv ca oricând prin proliferarea scăpată de sub control a publicității. Plecând de la aceste premise, poate fi preluată fără rezerve ideea lui Pierce, potrivit căreia iconicitatea nu se reduce la dimensiunea sa vizuală. În esență, în logica textului lui Pierce termenii de icoană și iconicitate desemnează de o manieră precisă stadiile semnului ca produse ale unui proces de convenționalizare (cu un anumit parcurs istoric) și, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
prin proliferarea scăpată de sub control a publicității. Plecând de la aceste premise, poate fi preluată fără rezerve ideea lui Pierce, potrivit căreia iconicitatea nu se reduce la dimensiunea sa vizuală. În esență, în logica textului lui Pierce termenii de icoană și iconicitate desemnează de o manieră precisă stadiile semnului ca produse ale unui proces de convenționalizare (cu un anumit parcurs istoric) și, pe de altă parte ca un proces prezent de semnificare. Privind astfel chestiunea se poate aprecia faptul că semnul lingvistic
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
limbaj” (alți autori observă că mai potrivit ar fi termenul de „acte de discurs”) scot în evidență importanța trăsăturilor iconice în interiorul procesului cotidian de comunicare. De asemenea, contextul unui enunț și spațiul comunicațional este azi într-o mare măsură iconicizat. Iconicitatea care marchează în mod tradițional semnul vizual refulează cu forță în orizontul semnului lingvistic. Înțelegând discursul ca un sistem de relații între părți angajate într-o relație de comunicare (cf. Allan Sekula), putem să admitem că ceea ce suntem și ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
studiul lui James A.W. Heffernan definiția ekphrasis-ului nu se mai încadrează strict în limitele hermeneuticii literare și înseamnă reprezentarea verbală a unei reprezentări vizuale 22. Conceptul de reprezentare devine astfel unul central pentru a distinge între pictorialism, ekphrasis și iconicitate. Esențial pentru tehnica ekphrastică este calitatea de a avea un coeficient dublu de reprezentativitate: ceea ce se redă prin cuvinte trebuie să se poată reprezenta în sine, spre deosebire de pictorialism și iconicitate, cazuri în care textul poate reprezenta imaginea unui obiect sau
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
astfel unul central pentru a distinge între pictorialism, ekphrasis și iconicitate. Esențial pentru tehnica ekphrastică este calitatea de a avea un coeficient dublu de reprezentativitate: ceea ce se redă prin cuvinte trebuie să se poată reprezenta în sine, spre deosebire de pictorialism și iconicitate, cazuri în care textul poate reprezenta imaginea unui obiect sau a unei ființe din realitate 23. Ekphrasis-ul rezistă în timp ca mod literar de reprezentare tocmai datorită acestei substanțe competiționale care îl caracterizează - recurgând la tehnica ekphrastică textul impune o
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Zamfir, reprezintă un fals impediment în calea cunoașterii poetului. Lumea cărților a obliterat [în sensul etimologic al verbului, însoțit de nuanțările de aspect și durată: a estompat de-a lungul vremii sau a acoperit asemenea unei ștampile care face neinteligibilă iconicitatea timbrului de pe o carte poștală] realitatea nemijlocită. Și noi nu mai ieșim din "Biblioteca lui Babel" (Compagnon: 1998, 112). Semnul devine suveran, indiferent de sistemul semiotic abordat, fie că suntem între hipotext și hipertext literar sau în afara spațiului livresc. Intertextul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o situație asemănătoare o prezintă cuvântul fractal. în ambele cazuri, forma cuvântului explică semnificația sa; arbitrarul semnului lingvistic, la care se referea Ferdinand de Saussure, nu mai funcționează aici: ne aflăm în prezența unor cuvinte a căror relație de analogie (iconicitate) cu propria lor semnificație este evidentă. Sunt cuvinte create la date aproape precise, de autori cunoscuți. Scepticismul tradițional Ca la orice noutate, nu au lipsit reacțiile, uneori violente, ale celor care s-au ambiționat să vadă numai riscurile. Terenul era
Internetul între două extreme by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9784_a_11109]
-
urmă: totul e relativ; nu există o realitate esențială; mijloacele ,clasice" ale cunoașterii s-au epuizat. Fără nici o îndoială, nu numai că Albert Einstein este cel mai popular om de știință din toate timpurile, dar și un simbol cultural universal. "Iconicitatea" simbolului Einstein e dată și de percepția că spiritul său de geniu trăia într-o lume aparte, ca un singuratic al timpurilor moderne. Cum el însuși s-a putut face responsabil pentru această imagine, construită și prin declararea sau publicarea
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
scriere picturală, „calitățile iconice care leagă formele vizuale de semnificațiile lor tind a fi atenuate", adică au devenit treptat simbolice, „din pricina ajustării generale a formelor vizuale la alt sistem sociocultural subiacent, pentru care cel dintîi constituie un cod de comunicare”. „Iconicitatea e ... o chestiune de grad", iar „simbolizarea ... este supozabilă ca o chestiune de grad (calitativ) continuu" , este saltul către un plan ontic superior, trecerea la „raționalitatea semnificantă” . Simbolul este deci o punte de la treapta ontică inferioară la cea superioară, iar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
Greimas & J. Courtés, 1979: 222). 3.4. Trăsături caracteristice ale limbajului În cele ce urmează vom discuta trăsăturile fundamentale ale limbajului formulate explicit (Hockett apud J. Lyons, 1977) și/sau implicit (supra F. de Saussure). i) Arbitrarul în opoziție cu iconicitatea (cf. infra semnele iconice); ii) Dualitatea (ceea ce Hockett numește dualitate este cunoscut în lingvistica franceză sub numele de dubla articulare a limbajului André Martinet, Éléments de linguistique générale, Paris, A. Colin, 1960). Limbile naturale sînt articulate, adică structurate de două
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
urmă mod ea permite degajarea structurii și a modului de funcționare, vizînd pe de o parte posibilitatea (sistemul semnelor) și pe de altă parte realitatea (procesul textului care le inserează) și necesitatea (normele care le generează și articulează). 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare 4.4.1. Iconicitate. Față de "verbocentrismul" epocilor trecute, trebuie să admitem că lumea contemporană se situează în bună parte sub semnul imaginii (care domină diverse practici sociale cum ar fi publicitatea, propaganda, mass-media în general). În fața creșterii exponențiale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și a modului de funcționare, vizînd pe de o parte posibilitatea (sistemul semnelor) și pe de altă parte realitatea (procesul textului care le inserează) și necesitatea (normele care le generează și articulează). 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare 4.4.1. Iconicitate. Față de "verbocentrismul" epocilor trecute, trebuie să admitem că lumea contemporană se situează în bună parte sub semnul imaginii (care domină diverse practici sociale cum ar fi publicitatea, propaganda, mass-media în general). În fața creșterii exponențiale a informației, transmiterea cunoștințelor recurge la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al codificări unei experiențe perceptive, necesită un proces de învățare; adesea vedem într-un obiect ceea ce sîntem învățați să vedem. Deși intricarea nivelelor (indicial, iconic, simbolic) a fost deseori subliniată (C.S. Peirce, T. Sebeok, J. Lyons etc.), natura graduală a iconicității (C. Morris, 1964: 191, Iconicity is a matter of degree) nu a fost utilizată ca parametru diferențial pentru o taxinomie a semnelor. Singura tentativă de a utiliza o scară de iconicitate cu douăsprezece nivele îi aparține lui A. Moles (1972
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Peirce, T. Sebeok, J. Lyons etc.), natura graduală a iconicității (C. Morris, 1964: 191, Iconicity is a matter of degree) nu a fost utilizată ca parametru diferențial pentru o taxinomie a semnelor. Singura tentativă de a utiliza o scară de iconicitate cu douăsprezece nivele îi aparține lui A. Moles (1972), care în teoria informațională a schemei încearcă să unifice acest concept fundamental al civilizației noastre, capabil să ofere o reproducere simplificată și o codificare abstractă a universului. Pentru unificarea diverselor aspecte
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1972), care în teoria informațională a schemei încearcă să unifice acest concept fundamental al civilizației noastre, capabil să ofere o reproducere simplificată și o codificare abstractă a universului. Pentru unificarea diverselor aspecte ale schematizării, el face apel la cuplul abstractizare/iconicitate, iconicitatea reprezentînd cantitatea de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care în teoria informațională a schemei încearcă să unifice acest concept fundamental al civilizației noastre, capabil să ofere o reproducere simplificată și o codificare abstractă a universului. Pentru unificarea diverselor aspecte ale schematizării, el face apel la cuplul abstractizare/iconicitate, iconicitatea reprezentînd cantitatea de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe această
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fundamental al civilizației noastre, capabil să ofere o reproducere simplificată și o codificare abstractă a universului. Pentru unificarea diverselor aspecte ale schematizării, el face apel la cuplul abstractizare/iconicitate, iconicitatea reprezentînd cantitatea de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe această bază semnele iconice caracteristice discursului științific. Grad de iconicitate Clasă (în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
codificare abstractă a universului. Pentru unificarea diverselor aspecte ale schematizării, el face apel la cuplul abstractizare/iconicitate, iconicitatea reprezentînd cantitatea de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe această bază semnele iconice caracteristice discursului științific. Grad de iconicitate Clasă (în termeni peircieni) Tip subcategorizare Definiție (exemple) 10 fotografie analogon bazat pe o
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
schematizării, el face apel la cuplul abstractizare/iconicitate, iconicitatea reprezentînd cantitatea de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe această bază semnele iconice caracteristice discursului științific. Grad de iconicitate Clasă (în termeni peircieni) Tip subcategorizare Definiție (exemple) 10 fotografie analogon bazat pe o reprezentare proiectivă care păstrează corespondențele de perspectivă 9 IMAGINE
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe această bază semnele iconice caracteristice discursului științific. Grad de iconicitate Clasă (în termeni peircieni) Tip subcategorizare Definiție (exemple) 10 fotografie analogon bazat pe o reprezentare proiectivă care păstrează corespondențele de perspectivă 9 IMAGINE (qualisemn iconic) desen tehnic în perspectivă reprezentare a elementelor și di-mensiunilor obiectului printr-o singură imagine spațială
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]