753 matches
-
ajuns la limita ridicolului, Barbu Brezianu și-a păstrat măsura, echilibrul și înțelepciunea. Reeditarea, cu cîțiva ani în urmă, a monumentalei sale lucrări Brâncuși în România, care aduce la zi, atît din punct de vedere bibliografic, cît și documentar și iconografic, ediția din l976 a cărții, ea însăși o ediție îmbunătățită și completată a celei din l974, constituie, fără îndoială, o victorie a profesionalismului și a rațiunii în fața aberațiilor de tot felul pe marginea operei lui Brâncuși. însă dincolo de valoarea ei
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
vreme și mahalalele mizere în care ar fi fost greu de găsit urmele vreunei forme de civilizație europeană. Stelian }urlea (îngrijitorul ediției) și Emanuel Bădescu (cel care s-a ocupat de selectarea și prezentarea fotografiilor) au împărțit cronologic bogatul material iconografic. În primul volum sunt grupate fotografii realizate de artiști care au surprins primele semne de modernizare, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza și în primii ani de domnie ai lui Carol I. Într-una dintre fotografii, pe Sărindar, printre clădiri
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
propriu-zis. Cartea bogat ilustrată și, în genere de format mare, numită în franceză ,album" pare a fi răsfățata pieței, în ciuda prețului și greutății sale destul de mari. Dicționarul Robert definește, destul de vag, ,albumul" ca o ,culegere tipărită de ilustrații și documente iconografice", în timp ce pentru un specialist al Ghidului practic al ilustratorului ca Nathalie Beau ,albumul" a devenit un gen literar de sine stătător, caracterizat printr-o dublă narație, un dublu limbaj, cel al textului și cel al imaginii. Mai bine spus, ,albumul
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
Vodă în veșnicie cu o expoziție amplă: „N-am putut să las să treacă Anul Ștefan cel Mare fără a da Timișoarei prilejul de a-i vedea... urmele, în cele patruzeci de vitrine în care am expus material bibliofil și iconografic, structurat, ca de obicei, pe teme distincte. Cei interesați pot vedea cărți, monografii, studii dedicate lui Ștefan, pagini din presă referindu-se la el, scrieri în proză și în versuri avându-l drept personaj central, ilustrații cu chipul său. Am
Agenda2004-23-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282491_a_283820]
-
artă fotografică și afișe cinematografice; (9-23); Banca Ion Țiriac (vitrină): Expoziție de pictură; Casa de Cultură a Studenților: Expoziții de caricatură, Radu Stoica; artă decorativă, artă fotografică cu temă liberă, Cercul Iris; Unirea Principatelor Române oglindită în carte și documente iconografice, expoziție din colecția prof. univ. dr. Ion Iliescu (9-20). Galeria Pro Armia: Salonul de artă plastică Romul Ladea (10-16). Biblioteca Eugen Todoran, U.V.T.: Clasicii noștri, azi (9-18). Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara: Expoziție aniversară, CCIAT, între tradiție
Agenda2005-06-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283372_a_284701]
-
de Arte Plastice Timișoara (9-16); Cafeneaua Papillon (Piața Unirii): Artă fotografică și afișe cinematografice; (9-23); Casa de Cultură a Studenților: Caricatură Radu Stoica; artă decorativă, artă fotografică cu temă liberă, Cercul Iris; Unirea Principatelor Române oglindită în carte și documente iconografice, expoziție din colecția prof. univ. dr. Ion Iliescu (9-20). Spectacole Timișoara Opera Română Timișoara: Don Giovani de W.A. Mozart, 16. 02, ora 19; Gala de Operă W. A. Mozart, 18. 02, ora 19. Filarmonica „Banatul“: Recital de pian și
Agenda2005-07-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283395_a_284724]
-
XVIII - XIX și avangardele sec. XX. Că și primul volum, cel închinat picturii italiene și, probabil, ca și cel care va urma, Pictură modernă este tipărită în Italia, în condiții tehnice ireproșabile, în asociație cu aceeași Casă editorială Mondatori. Selecția iconografica și textele aparțin cercetătorilor italieni Stefano Zuffi și Francesca Castria, iar traducerea în limba română este realizată de scriitorul și italienistul Mircea Vasilescu. Cu un text minimal cantitativ și riguros aplicat la imagine, Pictură modernă este, in primul rînd, radiografia
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
că un volum de versuri cu imagini de sine stătătoare sau un catalog color ritmat de texte lirice perfect autonome. Însă dincolo de autonomia celor două limbaje, dar și dincolo de convergență lor ultima, există ceva imediat care le unește indestructibil: proiectul iconografic. Ambele artiste adopta în reprezentare o convenție figurativa, după cum în aceeași măsură se privesc reciproc, se portretizează recognoscibil sau generic și se scrutează, în același timp, pe ele însele. Se privesc, însă, cu un ochi precaut, care știe să convertească
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
un dialog firesc, purtat cînd în coduri asemănătoare, cînd în perspective diferite, așa cum decurge el din însăși ordonarea lucrărilor și din încadrarea lor în timp. Construită după criterii oarecum exterioare, logice și didactice în aceeași măsură, adică după criterii tematice, iconografice și cronologice, expoziția s-a închegat cu o foarte mare acuratețe, în ciuda cantității și a diversității materialului vizual. Portretul, peisajul, scena de gen, natură moartă, compoziția și compoziția abstractă, cu nenumăratele lor nuanțe și particularități, au constituit terenul ferm pe
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
și nu sînt rare aceste momente, revolta lui este fundamentală. El se manifestă atunci devastator, iar lucrările care dezvăluie acest fapt arată cu totul altfel decît celelalte, atît din punct de vedere narativ, cît și din punct de vedere plastic. Iconografic, scenele de revoltă nu pot fi decît scene de grup, iar ca modalitate de tratare ele sînt opuse atît ideii de ceremonial, cît și suspendării previzibile într-o încremenire hieratică. Revolta nu este însă niciodată la Corneliu Baba o stare
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
protestant, Albrecht Dürer, „omul minunat” cum îl numea Luther. Este vorba de gravura cunoscută azi sub numele Der heilige Hieronymus im Gehäus (Sf. Ieronim în chilia sa, 1514), care îl înfățișează pe sfântul traducător al Bibliei înconjurat de clasicele simboluri iconografice. Numai că Dürer strecoară aici, în colțul din dreapta sus al gravurii, un obiect insolit care strică tot echilibrul simbolic al compoziției. Este vorba de un dovleac uriaș care atârnă deasupra capului sfântului traducător. Obiectul este unic în tratarea temei Chilia
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]
-
Expoziția de tapiserie și obiecte a Georgiei Lavric, gîndită, în linii mari, ca o retrospectivă, a adus în imensele săli ale Parlamentului cam toate motivele și tehnicile pe care artista le-a impus în ultimele decenii. Din punct de vedere iconografic și stilistic, spațiul său de interes este cel bizantin și postbizantin, cu hieratismul, tematica și schemele compoziționale specifice. Dar artă Georgiei Lavric nu este nicidecum un exercițiu de pietate pură, oricît de multe ar fi temele creștinismului răsăritean care se
Trei ipostaze ale autenticitătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18185_a_19510]
-
Baia Mare din motive previzibile, de ordin financiar) -, cele trei artiste se regăsesc, prin lumea lor simbolică și prin repertoriul lor de forme, în același univers și în același spațiu expresiv. Profund diferite ca gîndire și ca stilistică individuală, ca registru iconografic și ca aspirație dincolo de nivelul opac și imediat al formei, împreună ele construiesc un sistem vizual cu trei momente perfect complementare și cu o logică infailibilă a discursului global. Din acest punct de vedere, expoziția celor trei graficiene, care s-
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
devine, astfel, din ce în ce mai vizibilă, forma plastică mai puternic antropomorfizată, ținta doctrinară tot mai limpede. Numai că o asemenea seducție în fața corporalității are un mare grad de ambiguitate, ea nefiind nici complet gratuită sub raportul intențiilor, nici explicit subordonată unui program iconografic de tip eclezial. Iar această ambiguitate, care este chiar una a naturii figurativului, dar și una a gîndirii din spatele formei, se adîncește și mai mult prin drenajul memoriei orientale și prin contaminarea vizibilă cu hieratica bizantină. Din punerea simultană în
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
activ), de pe la jumătatea secolului al XIX-lea pînă în zilele noastre". Se reface, altfel zicînd, portretul robot al evreului imaginar și evaluarea deosebirilor față de portretul evreului real. Se apelează, pentru asta, la referințe folclorice, din literatura cultă, etnografice și chiar iconografice (cartea e plină cu ilustrații cu rostul lor precis în economia cărții) pentru a distinge deosebirea, adesea discrepantă, dintre clișeul portretului evreului imaginar și al celui real. Dar înainte de asta, autorul face o utilă incursiune în istoricul ideii de toleranță
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
observa din prima clipă. Plasată în contextul interesului contemporan pentru formele simbolico-artistice religioase, producția de icoane are, în sine, dar și în ambientul expozițional propriu-zis, un statut destul de bizar. Ea este pe jumătate un act gratuit și laicizat, un stereotip iconografic și atît, asimilat mai degrabă creației plastice în general, pe jumătate o încercare ingenuă (dar și nițel interesată) de comunicare cu lumea neîntinată a reprezentărilor religioase. În afara unei specializări stricte și a unui program spiritual sever, așa cum era altădată producția
Iconodulie și festivism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16215_a_17540]
-
număr festiv, dintre cele cu care sîntem așa de bine obișnuiți, colecții de eseuri exegetice mai mult sau mai puțin conjuncturale. Poza bancnotei de 1.000 de lei, cu chipul poetului, așezată sub titlu, într-o cam prea sofisticată antifrază iconografică, atrage totuși atenția că grupajul tematic e așezat pe nisipurile mișcătoare ale prezentului: un superlativ financiar la momentul primei emisiuni, bancnota care glorifica amintirea poetului, ca prim simbol identitar, a ajuns iute �monedă calpă", pe care-o irosești într-o
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
dincolo de orice geografie reală. Și, în fine, cea de-a treia componentă, deja enunțată într-una din expozițiile anterioare, privește lumea elenistică, imaginea pompeiană, cu alte cuvinte acel repertoriu de semne - și artista merge uneori pînă la citat, la prelevare iconografică și simbolică explicită, - al unei clasicități în pragul disoluției, preluată din mers de o lume creștină aflată și ea tot într-un prag, însă în acela al nașterii. Această disponibilitate simultană pentru privirea directă și pentru memoria resuscitată, pentru lumea
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
chipul lui Barbu Lăutaru. LUDWIG ANGERER, ofițer farmacist austriac, a locuit în perioada Războiului Crimeei, în timpul ocupației austriece, la București, unde a executat o serie de fotografii, care sunt, poate, cele mai vechi imagini ale Capitalei, ajunse astăzi neprețuite documente iconografice. ALEXANDRU BELLU BELLIO, boier de viță veche, urmaș al lui Ștefan Bellu și a Elizei Știrbei (fiica domnitorului Barbu Știrbei), a realizat imagini pitorești din viața de la țară. Cele mai vechi ateliere fotografice, după datele cunoscute până în prezent, sunt încă
Agenda2003-7-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280706_a_282035]
-
generice și forme de inter-medialitate cu privire la unele povești. Elvira Luengo Gascon și Catherine d’Humières, pe de o parte, Dominique Peyrache-Leborgne și François Fièvre (cu un doctorat `n ilustrațiile victoriene pentru poveștile fraților Grimm) au analizat diverse reconfigurări și receptări iconografice, luînd ca obiect „iconotextul”. Discuțiile au fost animate și de prezența lui Frederic Calas și, mai ales, a Natachei Rimasson-Fertin (cu un doctorat despre Grimm și Afanasiev), ultima traducătoare în franceză a corpusului integral grimmian, într-o foarte apreciată ediție
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
a se opri apoi la numeroasele tipuri de rescrieri pentru copii, care au ca punct de plecare texte din acest corpus. Cu o mare finețe, cercetătoarele scrutează tipologia reformulărilor, identificând „ficțiuni transfuge”, „deturnări parodice”, „reapropieri” etc., analizînd mai apoi relecturile iconografice, transpozițiile teatrale dar și interferențele Perrault/Grimm din ultimele decenii. Autoarele încearcă, de asemenea, cu un ochi proaspăt dar sintetic, să găsească rațiunile simbolice, stilistice, pedagogice sau sociopolitice care au condus la selecția din ediția mare a anumitor povești ca
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
lui Dan Faur s-a bucurat de ilustrații făcute de mari graficieni ai vremii, ca Ligia Macovei, Val Munteanu, Done Stan, Angi Petrescu-Tipărescu, Livia Rusz, Iacob Dezideriu, Vasile Olac, Adriana Mihăilescu etc., care au dat prin ilustrațiile lor adevărate lecturi iconografice celebrelor texte. După 1990 au apărut multe traduceri grăbite și neglijente, ilustrate neatrăgător, la edituri noi, unele efemere, uneori după traduceri franțuzești, alteori englezești, cu distorsiuni și bruiaje culturale, cu supărătoare interferențe Grimm/ Perrault (pe coperta unui volumul intitulat Povești
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
Anna: - De fapt, drumul la bilă a fost dat de Iisus omenirii, întru credință, iubire, adevăr, nu Sfântul Arhanghel Mihail. În unele icoane cu Mântuitorul, în mâna Sa stângă ținea nu Cartea Sfântă ci o sferă. Poate că acea simbolistică iconografică scotea în evidență natura sa divină alături de aura divină din jurul capului. Icoanele ortodoxe cunoscute de mine de mică însă, în imaginea Lui Iisus pun Cartea Sfântă în mâna stângă a Sa." În cuvântul introductiv, despre carte, scriitoarea Carmen Popescu zice
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
vechi de secole. Identitatea lor spirituală este în concurență sângeroasă cu geografia. Două milenii de istorie, patrimoniu, creație teologică, vetre monahale și spiritualitate profundă acoperă viața creștinilor orientali. Ei au dat patristicii răsăritene nume de referință, au generat frumuseți liturgice, iconografice și poetice de prim ordin. Ortodoxia ar fi fost săracă fără acești creștini. Sfinții Ioan Damaschin, Efrem și Isaac Sirul, Chiril al Ierusalimului, Roman Melodul sunt personalități fără de care credința noastră ar fi arătat altfel. Creștinii de astăzi din această
Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
-
Așezământului Românesc de la Ierihon - Țara Sfântă, precum și Trapeza Așezământului Românesc din Ierusalim (2003). Cum despre vechea pictură a capelei din incinta Palatului Episcopal din Galați nu s-au găsit cine știe ce informații, am dorit să aflăm cum s-a alcătuit programul iconografic? ”Am refăcut programul iconografic cu sprijinul și binecuvântarea Arhiereului locului - Înalt Prea Sfințitul Părinte Casian. Am avut în vedere erminia bizantină referitoare la pictarea bisericilor ortodoxe și am ținut cont de cele două hramuri, primul - Întâmpinarea Domnului și - al doilea
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]