66 matches
-
care ei pretind că spun mai multe despre politica globală decât asumpțiile raționaliste rivale. Mai întâi, în măsura în care se poate spune că structurile pot modela comportamentul actorilor politici și sociali, fie ei indivizi sau state, constructiviștii susțin că structurile normative sau ideaționale sunt la fel de importante ca și structurile materiale. Acolo unde neorealiștii scot în evidență structura materială a echilibrului puterii militare, iar marxiștii susțin structura materială a economiei mondiale capitaliste, constructiviștii argumentează că sistemele de idei, credințe și valori împărtășite au și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
adversar declarat. Idei legate de identitate, logica ideologiei și structurile stabile de prietenie și adversitate au împrumutat sensuri radical diferite echilibrului material al puterii dintre Canada și Statele Unite, respectiv Cuba și Statele Unite. Constructiviștii subliniază de asemenea importanța structurilor normative și ideaționale pentru că se consideră că acestea pot modela identitățile sociale ale actorilor politici. Așa cum normele instituționalizate ale spațiului academic modelează identitatea unui om de știință, normele sistemului internațional condiționează identitatea socială a statului suveran. Spre exemplu, pe vremea absolutismului (1555-1848), normele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mișcărilor naționaliste. La fel, a fi o democrație liberală astăzi încurajează intoleranța față de regimurile autoritare și preferința pentru capitalism și piața liberă. În al treilea rând, constructiviștii consideră că agenții și structurile sunt constituiți în mod reciproc. Structurile normative și ideaționale condiționează, desigur, interesele și identitățile actorilor, însă acele structuri nu ar exista dacă nu ar fi practicile conștiente ale acelor actori. Accentul pus de Wendt pe puterea "de a surveni" a structurilor și predilecția multor constructiviști către studiul modului în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
promovează democrația liberală ca model dominant al statalității legitime și care permit intervenția în numele drepturilor omului și promovării liberului schimb, există și persistă doar din cauza practicilor continue ale statelor democratice liberale (și ale unor actori non-statali puternici). Structurile normative și ideaționale sunt considerate capabile să formeze identitățile și interesele actorilor prin trei mecanisme: imaginație, comunicare și constrângere. Cu privire la prima dintre ele, constructiviștii argumentează că structurile non-materiale afectează ceea ce actorii văd drept domeniul posibilului : modul cum cred ei că ar trebui să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
practici cât și etici. Un președinte sau un prim ministru într-o democrație liberală instituită vor imagina și vor susține numai anumite strategii pentru a-și consolida puterea, iar normele politicii democratice liberale le vor condiționa așteptările. Structurile normative și ideaționale își exercită influența și prin comunicare. Când un individ sau un stat caută să își justifice comportamentul, ei vor apela de obicei la norme stabilite de comportament legitim. Un președinte sau un prim ministru pot apela la convențiile guvernării executive
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ultimul caz, normele pot intra în conflict unele cu altele prin ceea ce prescriu, ceea ce face din disputa morală legată de importanța relativă a preceptelor normative internaționale un aspect delicat al politicii mondiale (Risse 2000). În sfârșit, chiar dacă structurile normative și ideaționale nu afectează comportamentul unui actor încadrându-i imaginația sau impunându-i un tribunal lingvistic sau moral, constructiviștii argumentează că ele pot impune constrângeri importante asupra comportamentului acelui actor. Realiștii au argumentat multă vreme că ideile funcționează doar ca justificări, ca
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
elegantă teoretic, această formă a constructivismului suferă de o deficiență majoră: limitează procesele care formează societățile internaționale la un domeniu îngustat în mod neproductiv. Se pleacă totuși de la ideea că identitățile sociale ale statelor sunt constituite de structurile normative și ideaționale ale societății internaționale, și aceste structuri sunt concepute ca produs al practicilor statului. Din această perspectivă, este imposibil de explicat modul în care se produc schimbări fundamentale, fie în natura societății internaționale, fie în natura identității statului. Punând între paranteze
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Din această perspectivă, este imposibil de explicat modul în care se produc schimbări fundamentale, fie în natura societății internaționale, fie în natura identității statului. Punând între paranteze tot ceea ce este intern, Wendt exclude prin decret teoretic majoritatea forțelor normative și ideaționale care ar putea provoca o astfel de schimbare. Constructivismul la nivel de unitate este opusul constructivismului sistemic. În loc să se concentreze asupra domeniului extern, internațional, constructiviștii de acest tip se concentrează asupra legăturii dintre normele sociale și legale și identitățile și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care subliniază rolul ideilor în schimbare despre ordinea și securitatea internațională (Kratochwil 1993 ; Koslowski și Kratochwil 1995). Deși mai puțin parcimonioasă și elegantă decât constructivismul sistemic, cercetarea holistă are meritul de a fi capabilă să explice evoluția structurilor normative și ideaționale ale sistemului internațional actual, ca și identitățile sociale pe care ele le-au generat. Cu cât această formă de constructivism devine mai preocupată de transformări tectonice majore, cu atât tinde să devină mai structuralistă, iar agentul uman tinde să fie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de a sesiza constrângerile și oportunitățile ce condiționează acțiunea politică emancipatoare (1992a:92-4). Nicăieri nu este susținută cu mai multă energie și rigoare cea de-a doua dintre aceste sarcini decât în cadrul constructivismului. Explorarea evoluției și impactului bazelor normative și ideaționale ale societății internaționale este capitalul constructivismului, iar dialogul dintre constructiviști și cei angajați în proiectul mai filozofic de critică și elaborare normativă este calea cea mai potrivită spre o veritabilă cunoaștere praxiologică. Totuși, constructivismul este divizat între cei ce rămân
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
academic al Relațiilor Internaționale, un astfel de discurs în cadrul domeniului a fost mult timp văzut drept idealism naiv și chiar periculos. Calculele materiale, precum puterea militară și bogăția, au fost considerate drept forțele motivante din spatele acțiunii politice internaționale, iar factorii ideaționali au fost minimalizați ca oferind doar justificări sau ghiduri instrumentale pentru acțiunea strategică. Prin cercetare empirică susținută, constructiviștii au demascat sărăcia explicativă a unui astfel de scepticism materialist. Ei au arătat cum evoluează normele internaționale, cum ideile și valorile ajung
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
181, 186, 191, 193, 198, 201, 214, 225, 260 stat state eșuate, 77 state suverane, 26, 101, 119, 121, 123, 247, 269 statocentrism, 199 statul-națiune, 80, 98, 99, 128, 166 strategii textuale, 186 structuralism, 49, 59 structuraționiști, 216 structuri structuri ideaționale, 215, 216, 217, 219, 220, 223 structuri normative, 207, 215, 216, 217, 219, 220 structuri sociale, 88, 147, 156, 159, 168 studii internaționale, 69 subiectivitate, 190, 193, 194, 197, 201, 204, 211, 212, 243, 249 subzistență, 84, 112, 237 suprastructură
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
stereotipului format subiectul va manifesta tendința de a plasa cartonașele la locul unde se găsea litera respectivă la proba anterioară. Metoda sortării, deși o prezentăm în cadrul metodelor de studiere a învățării senzorio-motorii sau perceptiv-motorii, implică în mare măsură și elemente ideaționale. În general în probele sau testele de substituție se cere subiectului să substituie unele simboluri în locul altora. În probele de situație legăturile asociative se consideră treptat. La început subiectul se uită mereu la cheie (rândul mai scurt de deasupra), dar
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
mai tenace și potent dintre cele două. Cu greu poate cineva subestima ideea națională ca având o forță transformativă care a modelat istoric fața socio-politică a lumii. Într-adevăr, doar comunismul a rivalizat doctrina naționalismului în privința titlului de principal propulsor ideațional al istoriei moderne. Împreună, naționalismul și comunismul alcătuiesc dubla spirală ideologică ce a înfășurat istoria ultimelor două secole (the double ideological helix). Totuși, chiar dacă în partea secundă a secolului al XX-lea comunismul avea să ia locul, pentru scurt timp
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
axat cu preponderență pe ceea ce am numit "ariergarda consensului societal" reprezentat de literatura didactică, lucrarea de față manifestându-și interesul predilect nu atât pentru istoria ideilor elitiste produse în laboratoarele intelectuale ale revistelor culturale în care se experimentează noi formule ideaționale, cât mai ales pentru ideile standardizate și difuzate masiv în corpul social prin intermediul sistemului educațional. Am răscolit mai ales în adâncurile aluviunilor depuse pe fundul albiei, fără a ignora cu desăvârșire și analiza curentelor de idei responsabile de acest proces
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modelul calităților necesare educatorului/cadrului didactic pentru proiectarea și realizarea unor activități eficiente prin valorificarea capacităților sale de înnoire permanentă a acțiunilor specifice angajate la nivelul sistemului și al procesului de învățământ. Capacitatea de a gândi abstract, flexibilitatea gândirii, fluența ideațională, o inteligență generală superioară,sensibilitatea la probleme, legată de un mai pronunțat spirit de observație și de o mai bună receptivitate sau „deschidere la experiență”, curiozitate, încredere în sine, dispoziția de a-și asuma scopuri îndepărtate și autoimpuse, perseverență în
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
cont de faptul că, creativitatea nu se manifestă doar în muzică, artă și scris, ci în toate domeniile circulare în știință, dar și în studiile sociale. Metodele cele mai des folosite pentru măsurarea creativității la copii sunt bazate pe fluența ideațională. Probele referitoare la fluența ideațională cer din partea copiilor generarea a cât mai multe răspunsuri la un anumit stimul, într-un mod asemănător brainstorming-ului. În general fluența ideațională este considerată o calitate critică a procesului creativ. Răspunsurile copiilor pot fi
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
nu se manifestă doar în muzică, artă și scris, ci în toate domeniile circulare în știință, dar și în studiile sociale. Metodele cele mai des folosite pentru măsurarea creativității la copii sunt bazate pe fluența ideațională. Probele referitoare la fluența ideațională cer din partea copiilor generarea a cât mai multe răspunsuri la un anumit stimul, într-un mod asemănător brainstorming-ului. În general fluența ideațională este considerată o calitate critică a procesului creativ. Răspunsurile copiilor pot fi populare sau originale atestând potențialul
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
mai des folosite pentru măsurarea creativității la copii sunt bazate pe fluența ideațională. Probele referitoare la fluența ideațională cer din partea copiilor generarea a cât mai multe răspunsuri la un anumit stimul, într-un mod asemănător brainstorming-ului. În general fluența ideațională este considerată o calitate critică a procesului creativ. Răspunsurile copiilor pot fi populare sau originale atestând potențialul creativ. În cazul copiilor mici, creativitatea ar trebui să se axeze pe proces: generarea de idei. Acceptarea ideilor multiple de către adulți într-o
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
conduc la această dihotomie se înscrie binomul libertate negativă (freedom from) libertate pozitivă (freedom to); vezi Richardson (1997). În aceeași direcție scrie, de pildă, și Andrew Moravcsik, care prezintă trei variante majore ale unei teorii liberale în Relațiile Internaționale: liberalismul ideațional, idealismul comercial și idealismul republican (Moravcsik, 1997). Celălat pilon al contestării istoriografiei convenționale a disciplinei este constituit din expunerea limitelor conceptualizării confruntării idealimrealism sub forma unei dezbateri. Este evident că, în măsura în care școala idealistă nu constituise o școală în adevăratul sens
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
o formă selectivă; * gândire logică, critică, sistematizată și divergentă, care oferă posibilitatea analizei unei probleme din mai multe perspective, găsind mai multe soluții și adoptând-o pe cea mai eficientă; * capacitate de comunicare manifestată în: fluența vorbirii, fluența asociativă, fluența ideațională, fluența expresivă, încărcătură emoțională; * spirit de observație, curiozitate științifică; * atenție concentrată și distributivă în următoarele direcții: conținutul comunicării, forma prezentării conținutului educativ, ritmul vorbirii adecvat auditorului și reacția auditorului la mesajul didactic prezentat; * dicție: pronunțarea corectă și clară a cuvintelor
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
cont de faptul că, creativitatea nu se manifestă doar în muzică, artă și scris, ci în toate domeniile circulare în știință, dar și în studiile sociale. Metodele cele mai des folosite pentru măsurarea creativității la copii sunt bazate pe fluența ideațională. Probele referitoare la fluența ideațională cer din partea copiilor generarea a cât mai multe răspunsuri la un anumit stimul, într-un mod asemănător brainstorming-ului. În general fluența ideațională este considerată o calitate critică a procesului creativ. Răspunsurile copiilor pot fi
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
nu se manifestă doar în muzică, artă și scris, ci în toate domeniile circulare în știință, dar și în studiile sociale. Metodele cele mai des folosite pentru măsurarea creativității la copii sunt bazate pe fluența ideațională. Probele referitoare la fluența ideațională cer din partea copiilor generarea a cât mai multe răspunsuri la un anumit stimul, într-un mod asemănător brainstorming-ului. În general fluența ideațională este considerată o calitate critică a procesului creativ. Răspunsurile copiilor pot fi populare sau originale atestând potențialul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
mai des folosite pentru măsurarea creativității la copii sunt bazate pe fluența ideațională. Probele referitoare la fluența ideațională cer din partea copiilor generarea a cât mai multe răspunsuri la un anumit stimul, într-un mod asemănător brainstorming-ului. În general fluența ideațională este considerată o calitate critică a procesului creativ. Răspunsurile copiilor pot fi populare sau originale atestând potențialul creativ. În cazul copiilor mici, creativitatea ar trebui să se axeze pe proces: generarea de idei. Acceptarea ideilor multiple de către adulți într-o
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de instruire și educaționale; • memorie manifestă în rapiditatea întipăririi și stocării informațiilor, în recunoașterea și reproducerea acestora într-o formă selectivă; • capacitatea de comunicare manifestată în: o fluența vorbirii (bogăția vocabularului); o fluența asociativă (asociația rapidă a ideilor); o fluența ideațională sau curgerea logică a ideilor; o fluența expresivă sau vorbire cu atribute estetice; o încărcătură emoțională (mesaj ectosemantic). • gândire logică, sistematizată și divergentă, care oferă posibilitatea analizei unei probleme din mai multe unghiuri, găsind mai multe soluții de rezolvare și
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]