489 matches
-
metafizică, transcendentă ori speculativă -, asemenea idei se ivesc în regimul unor opțiuni supreme, de unde semnul "tragic" al epopeii... Interesante rămân, dincolo de aceste paralelisme, afinitatea electivă a două moduri de gândire, concomitentă unor căutări spirituale, vizionarismul acut și accentul dramatic al idealității narative. Hyperionul poeziei române este creatorul unui limbaj poetic unitar, de armonie și figurație coerentă, bazat pe un fel de popularitate expresivă accesibil până la romanță și filosofic cu transparență. Cum a turnat Eminescu "limba veche și înțeleaptă" în adevărați "faguri
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
regenerator al naturii, foarte apropiat de cel cosmic: "Codrule cu râuri line/ Vremea trece, vremea vine,/ Tu din tânăr precum ești/ Tot mereu întinerești". (...) La Macedonski vremea este partea componentă a unui spațiu poetic care exprimă o altă formă de idealitatea impenetrabilă, dar și timpul ce influențează natura, ca la Eminescu: "E vremea rozelor ce mor,/ Mor în grădini, și mor și-n mine -/ Și-au fost atât de viață pline/ Și azi se sting așa ușor". (Rondelul rozelor ce mor
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
degrabă reminiscența, eventual conștiința, poate nemărturisită, topită, implantată în orice abisală aducere-aminte, a pierderii Edenului, atunci, la începuturi, cu tot ce implică o asemenea teribilă dramă în orizontul existenței individuale. Un Paradis nedefinit, însă, poate chiar inexistent, o stare de Idealitate, o Aspirație, o Proiecție a eului, o sete, o dorință de Perfecțiune și de Eternitate, în efemeritatea grosieră, funciar imperfectă a lumii. Mai mult, nefiind vorba, neapărat, de viziunea biblică binecunoscută (care nu o preocupă decât, poate, cultural, și episodic
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
grădiniță a copilului, plimbarea cu familia în parc, cu prietena și prietenii, întoarcerea acasă cu un buchet de flori, pescuitul pe marginea unei ape, privirea unui tablou, etc. Poezia își dezvăluie existența și menirea în viața socială omului, este inventarierea idealităților, iar poetul nu face decât, prin inspirație, transpirație și talent să o aducă în semiotic, în paradisul cuvintelor. Poezia nu este numai muzică și nici numai o suită de imagini. Nu este însă nici o simplă suită muzicală de gânduri. Este
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
cursul ei fenomenal,/ Din cenușa cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu transcendentul era organic implementat în operă, ținând de placa turnantă a unui mod vizionar implacabil, la Macedonski - a cărui idealitate nu e deloc metafizică, transcendentă ori speculativă -, asemenea idei se ivesc în regimul unor opțiuni supreme, de unde semnul "tragic"al epopeii... Interesante rămân, dincolo de aceste paralelisme, afinitatea electivă a două moduri de gândire, concomitentă unor căutări spirituale, vizionarismul acut și
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
metafizică, transcendentă ori speculativă -, asemenea idei se ivesc în regimul unor opțiuni supreme, de unde semnul "tragic"al epopeii... Interesante rămân, dincolo de aceste paralelisme, afinitatea electivă a două moduri de gândire, concomitentă unor căutări spirituale, vizionarismul acut și accentul dramatic al idealității narative. Hyperionul poeziei române este creatorul unui limbaj poetic unitar, de armonie și figurație coerentă, bazat pe un fel de popularitate expresivă accesibil până la romanță și filosofic cu transparență. Cum a turnat Eminescu "limba veche și înțeleaptă"în adevărați "faguri
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
regenerator al naturii, foarte apropiat de cel cosmic: "Codrule cu râuri line/ Vremea trece, vremea vine,/ Tu din tânăr precum ești/ Tot mereu întinerești". (...) La Macedonski vremea este partea componentă a unui spațiu poetic care exprimă o altă formă de idealitatea impenetrabilă, dar și timpul ce influențează natura, ca la Eminescu: "E vremea rozelor ce mor,/ Mor în grădini, și mor și-n mine -/ Și-au fost atât de viață pline/ Și azi se sting așa ușor". (Rondelul rozelor ce mor
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
Șiugariu își alcătuiește, cu un deplin simț al construcției, volumul său de versuri“; Mihai Niculescu în „Universul literar”: „Reținem din această poezie, ca din lectura întregei cărți, vibrația unui elan sufletesc de o puritate cum rareori am întâlnit, dornic de idealitate și de tot ce depășește mărginirea impusă condiției noastre pământești“; Aurel Marin în Gazeta Transilvaniei: „Poesie de atmosferă, de suavități ca și de fericite ecouri folclorice, Paradisul peregrinar este lumea cu minunile ei nedeslușite, văzute cu un ochi avid de
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1422769149.html [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
iubirii”) Natura asistă, la fel ca în miturile fundamentale, la nunta celor doi, care ia proporții cosmice. Elementele acvatice - marea, limpezimile sfinte - simbolizează permanenta regenerare spirituală. Trimiterea biblică la momentul traversării Mării Roșii de către poporul evreu este evidentă și denotă idealitatea, perfecțiunea. Elementele acvatice predomină și în poezia naturii, la Petru Lascău. „Pădurile ude de ploile verii/ jilavele temple cu umbrele verzi/ te cheamă în taină visarea să-ți pierzi/ o pecete de vânt pe aripa serii.” („Pădurile„) Metafora „pe aripa
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_iubirea_devine_mesagerul_cerului_versuri_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
insurgențele formale, Lucia Olaru Nenati optează pentru tipare prozodice cvasitradiționale, atent distilate însă, și prilejuindu-i performanțe poetice de invidiat. Trăiri rafinat romantice și un misterios fior eminescian nu lipsesc, conferind atât înălțimea cât și adâncimea acestei poezii. Poeta decantează idealități rezultate dintr-o interpretare personală a lumii și apelând la simboluri coloristice și nu numai. Toate trebuie să întrețină sentimentul unei feminități neinhibate. Discurs fluid, luminos și curgător într-o albie de sonorități și armonii aproape edenice. Lucia Olaru Nenati
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
limite. O aducere la suprafață a esențialului uman, pe care foarte rar simte nevoia să-l abstractizeze. Lucia Olaru Nenati are uriașa capacitate de a construi viziuni profunde, explorând cu instrumente sigure teritoriile indicibile ale visului. În volumele mai noi, idealitatea de altădată intră adesea în coliziune cu o realitate vulgară și contondentă, război din care totuși poezia iese în câștig: ea dobândește, venind din acutizarea sensibilității poetice, o forță nouă, gata să înfrunte primejdii. Deși abordările devin directe, autoarea respinge
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
Grâul a crescut înalt”). Alt semn că poeta încearcă reglaje fine spre pragmatism ontologic este îndemnul „să nu treci plutind peste lucruri” („Învățăturile înaltei umbre către fiica ei, lumina”). Drumul (drumurile) spre real semnifică deci un amestec între materie și idealitate, „cu praf și cu stele” („Drumul spre lume”). Placheta „Floarea-ntre pietre” (1979), perpetuează o stare de vis, nu neapărat onirică, în care curge pasta aceleiași feminități: „Femeie ca o ploaie preacurată/ Netulbure-n nimic a ei tulpină/ Prin limpede durere
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
Pillat balada „Aci sosi pe vremuri”. Un poem absolut tulburător, unic în poezia contemporană, cu ritm de sarabandă și menuet, fermecător, plin de adrenalină dar și de melancolie eminesciană, de visare și nostalgie, de speranță și tulburare, de erotism și idealitate, într-un echilibru încântător. Cu o adevărată demonstrație de virtuozitate, poeta ne avertizează încă o dată că nu se teme de tiparul formelor clasice, sfidând parcă rețetele literare la zi: „De-aș învăța neprețuitul semn/ Prin care să mă schimb într-
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
relevă gândirea analitică și viziunea cosmogonică a autoarei asupra lumii, ceea ce se reflectă fericit și în demersul său teoretic referitor la studiul picturii naționale". „Eleonora Barbas, depildă, trece din concretul motivului în spațiul unei personale metafizici unde toposul are substanța idealității. Tușa fermă, onctuoasă conferă culorii rolul principal alături de tensiunea implicării emoționale. Aluziile la fervoarea de tip Van Gogh semnifică forța imaginativă și pasiune.” 1. Ciobanu C., Sinteza teoriei și practicii în creația Eleonorei Brigalda, În: La librete de la creation au
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
se succed și se intersectează, va fi depășită repede și se poate observa cu ușurință că nu gestul instinctiv și nici glosele pe marginea unor lumi imaginare îl interesau cu adevărat pe artist. Ele sînt doar forme de contact cu idealitatea, mici tentative de ieșire din real, inclusiv din "realul" imaginației, și de a intra în culturalul acreditat și, de aici, direct în sfera imponderabilă a spiritualului. Marin Gherasim părăsește, așadar, simbolismul pentru a recupera simbolicul, părăsește o lume convulsivă, patetică
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
de Infinit a omenirii. Aici intervine din nou simbolistica unei stări existențiale limitative, care mărturisește zbuciumul încercat de orice artist autentic: libertatea de creație poate fi încătușată de arcul regulilor, putând să apară o evidentă discrepanță între starea de perfectă idealitate a avîntului în necunoscutul actului artistic și prăbușirea într-o existență banală, marginalizată. Pentru orice personaj care a „văzut” idei este practic imposibil să mai trăiască la standarde comune...Motto-ul acestei compoziții poate fi căutat în conținutul poeziei simboliste
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
tratat ca un autor. Ceri unui poet cântece pentru nevoile tale sufletești dar nu te îndrăgostești de el ca persoană. Nu! nu am filosofia tânărului de 29 ani. Dar sunt încredințat că spre deosebire de noi care căutăm iubire ideală femeile caută idealitate fără iubire (romane, viitori sinucigași) și iubire fără idealitate (ofițeri, ingineri, etc.). Deși tu nu ești printre acestea nu te mira că tinerii se tem de „idealitate". Oricât ne-am înșela pe noi înșine idealitatea își are marginile ei. O
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
nevoile tale sufletești dar nu te îndrăgostești de el ca persoană. Nu! nu am filosofia tânărului de 29 ani. Dar sunt încredințat că spre deosebire de noi care căutăm iubire ideală femeile caută idealitate fără iubire (romane, viitori sinucigași) și iubire fără idealitate (ofițeri, ingineri, etc.). Deși tu nu ești printre acestea nu te mira că tinerii se tem de „idealitate". Oricât ne-am înșela pe noi înșine idealitatea își are marginile ei. O femeie îți place fiindcă e frumoasă, fiindcă e inteligentă
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
ani. Dar sunt încredințat că spre deosebire de noi care căutăm iubire ideală femeile caută idealitate fără iubire (romane, viitori sinucigași) și iubire fără idealitate (ofițeri, ingineri, etc.). Deși tu nu ești printre acestea nu te mira că tinerii se tem de „idealitate". Oricât ne-am înșela pe noi înșine idealitatea își are marginile ei. O femeie îți place fiindcă e frumoasă, fiindcă e inteligentă, fiindcă simți că i te poți încredința sufletește. Când începi s-o iubești se naște implacabil simțul proprietății
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
căutăm iubire ideală femeile caută idealitate fără iubire (romane, viitori sinucigași) și iubire fără idealitate (ofițeri, ingineri, etc.). Deși tu nu ești printre acestea nu te mira că tinerii se tem de „idealitate". Oricât ne-am înșela pe noi înșine idealitatea își are marginile ei. O femeie îți place fiindcă e frumoasă, fiindcă e inteligentă, fiindcă simți că i te poți încredința sufletește. Când începi s-o iubești se naște implacabil simțul proprietății. Ai nevoia să-i controlezi gândurile, s-o
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
Gazul real este o expresie prin care în termodinamică se precizează explicit că modelul matematic se referă la gaze a căror comportare nu poate fi descrisă satisfăcător de legile gazului ideal. Abaterea de la idealitate se datorează acțiunii forțelor intermoleculare și volumului propriu al moleculelor, elemente neglijate sau presupuse neglijabile de modelul gazului ideal. Abaterea de la comportamentul gazului ideal se poate exprima cantitativ prin coeficientul denumit factor de compresibilitate. Modelele matematice (ecuațiile de stare) ale
Gaz real () [Corola-website/Science/319969_a_321298]
-
se poate exprima cantitativ prin coeficientul denumit factor de compresibilitate. Modelele matematice (ecuațiile de stare) ale acestor gaze iau în considerare, de la caz la caz: Coeficientul virial secund e dat funcție de potențialul forțelor intermoleculare de formula Abaterea de la starea de idealitate e descrisă de factorul de compresibilitate sau echivalent de coeficientul de fugacitate. Fugacitatea este o presiune modificată cu coeficientul de fugacitate. Factorul de compresibilitate este legat de coeficientul de fugacitate prin formula:
Gaz real () [Corola-website/Science/319969_a_321298]
-
toate sistemele susceptibile de a avea un contact termic, este definită până la un factor constant și este temperatura absolută. Să clarificăm grafic ce înseamnă aceasta, alegând pe U drep entropie empirică: dacă pentru un fluid oarecare (fără nici o ipoteză de "idealitate") determinăm (""experimental"") funcțiile "U=U(V,U,V)" care corespund adiabatelor, putem găsi numeric (când fascicolul de adiabate este suficient de dens,vezi Fig.2) aproximații ale funcției "∂U/∂U", care este factorul integrand. . Dacă acum "∂U/∂U (U,V
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
pentru sculptor datoria de a reprezenta simbol național care este Eminescu diferea de responsabilitatea asumată la celelalte lucrări, căci pentru “poetul luceafăr” el trebuia să se conformeze cu imaginea pe care o are un poporul Întreg despre poetul romantic În idealitatea lui. Oricum aceasta rămâne lucrarea cea mai cunoscută a lui Nicăpetre. Nae Ionescu (18901940), profesorul de logică și filozofie la Universitatea din București, care a modelat o Întreagă pleiadă de gânditori din perioada interbelică, șia găsit și el locul cuvenit
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
ființei umane către dezmărginire”. Participarea umană la cosmic este posibilă numai prin eliberarea „din condiția sa de contur”, dar ea nu se produce decât la nivelul sentimentelor. Mai mult decât În alte studii consacrate acestei probleme, George Popa recurge la idealitatea Cătălinei, reinterpretând de fapt dichotomia formă/fond propusă de Eminescu În cazul acesteia. Din sublimările lui George Popa rezultă că fata de Împărat este promisă prin frumusețea ei „prealuminii astrale”și că această ființă aleasă este frumusețe unică Între pământene
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]