103 matches
-
au fost tipologizate astfel : 1) eurema de acumulare și comprehensiune a informației (memorie, gândire, limbaj); 2) eurema asociativ - comportamentală (ineligență, imaginație); 3) eurema energetico - stimulatorie (curiozitate, interes, motivație, voință, curaj, pasiune); 4) eurema critică (gândire analitică, conștiință valorizatoare); 5) eurema ideativ - perceptivă (componente ideative și perceptive); 6) eurema de obiectualizare a imaginii ( elemente ideativ - perceptive și motorii). Capacitate general-umană, creativitatea este determinată și condiționată de caracteristicile personalității: inteligență, imaginație, motivație, fluiditate, flexibilitate, etc. Personalitatea, definită ca organizare unitară a însușirilor psihofizice
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
astfel : 1) eurema de acumulare și comprehensiune a informației (memorie, gândire, limbaj); 2) eurema asociativ - comportamentală (ineligență, imaginație); 3) eurema energetico - stimulatorie (curiozitate, interes, motivație, voință, curaj, pasiune); 4) eurema critică (gândire analitică, conștiință valorizatoare); 5) eurema ideativ - perceptivă (componente ideative și perceptive); 6) eurema de obiectualizare a imaginii ( elemente ideativ - perceptive și motorii). Capacitate general-umană, creativitatea este determinată și condiționată de caracteristicile personalității: inteligență, imaginație, motivație, fluiditate, flexibilitate, etc. Personalitatea, definită ca organizare unitară a însușirilor psihofizice, cognitive, afective și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
gândire, limbaj); 2) eurema asociativ - comportamentală (ineligență, imaginație); 3) eurema energetico - stimulatorie (curiozitate, interes, motivație, voință, curaj, pasiune); 4) eurema critică (gândire analitică, conștiință valorizatoare); 5) eurema ideativ - perceptivă (componente ideative și perceptive); 6) eurema de obiectualizare a imaginii ( elemente ideativ - perceptive și motorii). Capacitate general-umană, creativitatea este determinată și condiționată de caracteristicile personalității: inteligență, imaginație, motivație, fluiditate, flexibilitate, etc. Personalitatea, definită ca organizare unitară a însușirilor psihofizice, cognitive, afective și motivaționale influiențează definitoriu comportamentul creator. Ea poate fi modelată prin
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
structurarea imaginii corpului este un "element esențial al devenirii psihice" și o condiție a "deschiderii spre timp". Françoise Dolto merge mai departe și susține că dacă nu apare cuvântul, imaginea corpului nu structurează simbolismul subiectului, făcând din acesta un "debil ideativ relațional". Imaginea corpului ar fi organizată după trei modalități: cea statică, permițând copilului să se simtă într-o narcisiacă și spațio-temporală; cea funcțională, stenică, vizând împlinirea dorinței; imaginea erogenă, corespunzând dorinței spre o altă ființă umană și deschizând calea spre
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
lui Noica am spune că "ipoteza vine după lucruri", "întrebarea, după răspuns"204. Într-o manieră sintetică și, ca mai întotdeauna, foarte plastică, Noica restabilește astfel raportul dintre ceea ce Blaga numea "aria problemei" ("totalitatea datelor obiective") și "zarea interioară" ("conținutul ideativ al întrebării, conținut ce nu-l găsim printre datele obiective ale problemei, și care prefigurează până la un punct însuși răspunsul" s.n.)205, concepte asupra cărora vom reveni în capitolul IV. (Aici Noica reformulează de fapt un gând al lui Pascal
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
adesea prin inhibiție (apragmatism sexual). Modificările de caracter sunt cele care apar mai pregnant pentru anturaj comportând fie accentuarea progresivă a tendințelor spre izolare și onirism steril, poziție care, în fond, traduce pe plan fizic agresivitatea și opoziția din planul ideativ, fie adoptarea unor posturi de originalitate caricaturală. în sfârșit printre tulburările de caracter preschizofrenice, Ey individualizează și heboidofrenia "lui" Kahlbaum (1885): subiecți tineri la care se instalează un comportament de opoziționism față de familie și societate în ochii cărora ei pot
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihomotorie, extrovertire, fugă de idei. Bolnavul are o instabilitate emoțională este iritabil și apragmatic. Agitația sa este dezvoltată și alternează cu stări de inerție. După Ey secvența: fuga de idei exaltare - expansivitate, caracteristice psihozei afective este înlocuită de seria: incoerență ideativă - negativism - agresivitate, caracteristice schizofreniei. Caracterele atipice ale etapelor de excitație maniacală care marchează o evoluție spre schizofrenie sunt: elemente de discordanță, fenomene catatonice, propoziții abstracte, introvertire. Diagnosticul este și în acest caz dificil, neștiindu-se evoluția ulterioară a bolnavului. 2
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
înregistrate pe bandă), culegeri de studii ca Le mythe de l’éternel retour, La nostalgie des origines, Méphistophélès et l’Androgyne sunt permeate de aceeași sevă filozofică, vădesc aceeași comprehensiune organizată (ba poate chiar mai multă) și tot atâta fertilitate ideativă ca și cele din țară menționate mai sus. Dar tensiunea intelectuală nu mai e aceeași. E poate și efectul unei „îmblânziri” venite cu vârsta, al altor prietenii și altui climat. În țară era „șeful” unei generații ce se vroia turbulentă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Îi este frică, atât de propria violență cât și de propria dorință. Pacienții cu epilepsie au Înspaimântatoare accese de furie, de o violențăa extremă, Îndreptată Împotriva familiei, cu amnezie ulterioară . Cei mai mulți sunt greu de suportat de anturaj datorită iritabilității, vâscozității ideative . În cadrul stării de alterare intelectuala profundă, globală și progresivă cu evoluție cronică a pacienților cu demență, comportamentul și echilibrul emoțional sunt total perturbate manifestându-se prin grade diferite de agresivitate. Alcoolul și drogurile, prin efectul lor dezinhibitor, favorizează trecerea la
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
aceste „mutații”, care apar ca o consecință a progresului tehnicii de comunicare și al Informaticii, vor înlocui treptat umanul, ducând în final la „devalorizarea individului”; se creează rapid o stare de dependență a omului de tehnica de comunicare, o sărăcire ideativă, emoțională și creativă. Toate aceste aspecte noi, care impun un nou „stil de viață” dictat de „factorii de progres tehnic”, vor duce la izolarea individului și la însingurarea acestuia, cu efecte negative asupra stării de sănătate mintală, creând, în felul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conduite, reacții, sensibilitate, mod de gândire etc.) și în cele din urmă adaptarea la succesiunea rapidă a acestor schimbări. Această rapiditate a schimbărilor transformă viața într-o cursă care epuizează resursele și sfârșește prin a izola și goli emoțional și ideativ omul. Acesta devine, prin dependența sa de mijloacele de comunicare și stilul de viață, dependent de „valorile civilizației materiale”. Dar aceste „valori” supuse „legii progresului” se schimbă permanent și nu oferă stabilitate. Apar deci „bolile de comunicare”, care deși aparent
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Tipurile de activitate În ceea ce privește clasificarea tipologică a activității, există mai multe variante. În general, din punct de vedere psihologic, sunt recunoscute două mari tipuri de activitate: hiperstenia și hipostenia. a) Hiperstenia constă în creșterea tensiunii psihice, exprimată printr-o activitate ideativă vie și susținută, o încărcare afectivă puternică și un comportament dinamic. Ea este constituțională în cazul temperamentelor foarte active și compatibilă cu un mod de viață normal, în măsura în care respectă structura și ordinea mentală și nu tulbură armonia mediului. Este tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tip delirant, pe un teren fragil. Un rol deosebit îl au formarea individului modelul educativ și „modelul uman” pe care îl adoptă tânărul. În acest sens, trebuie evitate acele situații ale vieții care pot provoca o stare de „conversiune” spirituală, ideativă sau comportamentală. Se vor evita situațiile tensionate, stresul prelungit, condițiile intelectuale ambigue, care pot genera suspiciune sau interpretări eronată. Se va cultiva o atitudine de deschidere și toleranță în relațiile interpersonale, de comunicare liberă, deschisă. d) Psihoigiena ciclotomicilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adică de formarea deprinderilor - Înțelese ca părți componente automatizate ale activității etc. În acest sens, exercițiul ia adeseori forma unei simple activități de repetare sau de reproducere a unor lucruri cunoscute și Înțelese deja sau a unor acțiuni motorii ori ideative demonstrate În prealabil, până se ajunge la consolidarea sau la automatizarea acestora, la constituirea unor stereotipii dinamice. În acest caz, elevii devin, nu de puține ori, simpli executanți, mai mult sau mai puțin conștienți, ai unei acțiuni care vizează mai
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
platonice despre lume. Augustin e cazul tipic de filozof la care sentimentul o ia înainte gîndirii. Și cum gîndirea în forma ei spontană și firească este intuitivă și nu discursivă, Augustin avea să acuze simptomele unei defazări interioare de tip ideativ: imaginea pe care o avea despre lume nu putea ține pasul cu sentimentul din al cărui imbold se hotărîse să se lepede de ea. Altfel spus, metamorfoza sufletească devansa primejdios de mult răsturnarea de optică. Ceea ce va urma de acum
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
cu realitatea (retragerea socială și inabilitatea de prospectare a viitorului). Primul episod psihotic, caracterizat mai frecvent prin simptomatologie predominent pozitivă. Remisiunea, definită prin următoarele criterii: ideație delirantă; dezorganizare conceptuală; comportament halucinator; conținut neobișnuit și aberant al gândurilor; manierism în procesele ideative și postural; afect aplatizat; retragere socială; lipsă de spontaneitate și cursivitate a conversației. • Reacutizarea, reprezentată de reapariția simptomelor pozitive. • Recăderea, reprezentată de un nou episod psihotic instalat după cel puțin 6 luni de la remisiune.
Peste 500 de mii de români sunt schizofrenici () [Corola-journal/Journalistic/70584_a_71909]
-
de substanță. Este caracteristică absența unei poezii erotice directe; confesia nu intră în materialul poeziei barbiene. De la admirabila sinteză liri-că din Păunul, până la Uvedenrode și Domnișoara Hus, punctele cardinale ale erotismului său divulgat estetic, d. Barbu rămâne într-o atitudine ideativă și simbolică. Iubirea este expresia unui principiu cosmic, lege supremă, care absoarbe individul doncolo de limitele temporale. Un senzualism implacabil stăpânește un om, reprezentat ca un joc al forțelor universale, al unui instinct, manifestat într-o atmosferă ezoterică ă...î
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
p.24) măsoară cele patru atribute ale gândirii divergente (a, b, c, d) și sensibiliataea la probleme. a) Fluența (fluiditatea) - factor al gândirii creative - se referă la numărul total de răspunsuri la o problemă, productivitatea gândirii. Fluența poate fi: - verbală; - ideativă; - asociativă; - expresivă. Al. Roșca, C. Burt consideră fluența un aspect nespecific creativității, deoarece este implicată și în gândirea convergentă. P. Popescu - Neveanu și Mihaela Roco consideră fluența și originalitatea ca factori centrali ai creativității. b) Flexibilitatea - capacitatea de a abandona
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
idee, motiv pentru care această metodă se mai numește și „evaluarea amânată” sau „The big Yes!” (metoda marelui Da!); cantitatea crește calitatea, principiu de inspirație asociaționistă conform căruia pentru a ajunge la idei viabile și inedite, este necesară o productivitate ideativă cât mai mare, deoarece orice flux mintal demarează, de regulă, sub o amprentă rutinieră, prozaică. Regulile care determină aceste principii sunt: suspendarea oricărui gen de criticism (autocriticism); manifestarea impetuoasă a imaginației; stimularea unui debit ideativ cât mai mare; preluarea ideilor
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
inedite, este necesară o productivitate ideativă cât mai mare, deoarece orice flux mintal demarează, de regulă, sub o amprentă rutinieră, prozaică. Regulile care determină aceste principii sunt: suspendarea oricărui gen de criticism (autocriticism); manifestarea impetuoasă a imaginației; stimularea unui debit ideativ cât mai mare; preluarea ideilor emise de alții și funcționarea lor prin ajustări succesive, ca într-o reacție în lanț (Anca Munteanu, 1944, p. 266). În ceea ce privește structura grupului brainstorming, este necesar ca acesta să fie alcătuit dintr-un număr par
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
penibilă, neplăcută, localizată precis sau difuz, de forme, intensități și frecvență diferite, indicând o suferință fizică sau funcțională a corpului; bă reprezintă un sentiment moral de apăsare, sfâșiere sufletească, resimțită ca durere psihică, la care se adaugă o importantă componentă ideativă de factură depresivă sau anxioasă. Din punct de vedere corporal, durerea este indicatorul și semnalul răului, iar efectul acesteia este suferința pe care o resimte individul În planul conștiinței sale ca sentiment al alteralității. Alăturat acestor două aspecte, somatic și
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
poate realiza progresul și dezvoltarea ființei umane. Creând condițiile cooperării interumane, aceste sentimente mă deschid către ceilalți și concomitent mă ajută să mă Îmbogățesc sufletește și moral, oferind și primind. Între persoane trebuie să existe un permanent schimb emoțional și ideativ, pe care se construiește relația interumană a simpatiei. Orice deschidere este eliberare, realizare de sine, pe toate planurile: trupesc, sufletesc, moral și social. Aceasta face ca situațiile deschise ale vieții să se deosebească fundamental de situațiile-Închise, așa cum plăcerea și bucuria
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sau componente structurale: - trupul, vizibil În exterior, pe care-l percep și-l reprezint, - subiectul care sunt, sau ființa mea interioară așa cum apare ea În câmpul conștiinței mele, - ființa mea ca prezență pentru ceilalți; - trăirile emoționale, În raport cu situațiile vieții; - conținutul ideativ referitor la mine, la felul În care eu gândesc propria mea persoană, - durata existenței mele, percepută ca scurgere a timpului, la care raportez prezența mea În lume, - nevoile sau trebuințele proprii pulsiunilor mele care se cer a fi satisfăcute; - conduitele
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
celui în cauză, sau încercarea de a realiza suicidul). La psihopații psihastenici, deficitul structural este atât de gândire, cât și de ordin afectiv, ei realizând frecvent stări depresive și anxioase, la care se adaugă „dubitația” excesivă, adică îndoiala și obsesiile ideative. Poate că mai mult decât la oricare alți bolnavi psihic, autofrustrația este cea mai intensă, deoarece „astenia” care este caracteristică psihastenicilor îi face să aibă mereu o impresie de viață psihică incompletă, de totală nepregătire pentru viață, de neîncredere în
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
urmând ca până la sfârșitul secolului acest proces de profilare a memoriei naționale să fie în mare parte finalizat. Demersul analitic desfășurat în cele ce urmează este tributar teoriei cadrelor sociale dezvoltată de M. Halbwachs (1992) [1925], a cărei principală inovație ideativă a constat în susținerea că memoria individuală este întotdeauna încadrată într-un context social (familie, grup de prieteni, colectiv profesional, confesiune religioasă etc.), în sensul că individul își amintește evenimente și experiențe din trecut doar prin prisma grupului, ca membru
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]