52 matches
-
Corijent la cele sfinte, București, 2003. Repere bibliografice: Stănescu, Poeți și critici, 90-92; Ciobanu, Panoramic, 331-333; Poantă, Modalități, 127-128; Constantin, A doua carte, 265-268; Felea, Secțiuni, 266-273; Cristea, Un an, 259-262; Barbu, O ist., 436-438; Piru, Poezia, II, 497-501; Alexiu, Ideografii, 113-115; Iorgulescu, Scriitori, 54-56; Raicu, Practica scrisului, 378-382; Regman, Explorări, 223-226; Baltag, Polemos, 247-250; Poantă, Radiografii, I, 288-290, II, 55-62; Ruja, Valori, 164-166; Grigurcu, Poeți, 508-515; Munteanu, Jurnal, II, 170-180; Alboiu, Un poet, 202-204; Raicu, Contemporani, 164-177; Cristea, Faptul, 181-185
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
Relief, 11-23; Cândroveanu, Alfabet, 90-97; Ciobanu, Critică, 95-107; Dimisianu, Valori, 77-82; Martin, Pro Patria, 130-132; Barbu, O ist., 294-312; Mincu, Poezie, 93-105; Piru, Poezia, II, 96-103; Ungheanu, Arhipelag, 77-86; Zalis, Tensiuni, 153-163; Negoițescu, Analize, 305-311; Steinhardt, Între viață, 117-119; Alexiu, Ideografii, 33-40; Ștefănescu, Preludiu, 81-88; Dorcescu, Embleme, 95-98; Nițescu, Poeți, 103-119; Poantă, Radiografii, I, 222-227; Regman, Explorări, 169-181; Simion, Scriitori, I, 216-225; Stănescu, Jurnal, I, 198-203, II, 8-36, III, 44-47; Alboiu, Un poet, 129-131; Grigurcu, Poeți, 188-197; Ruja, Valori, 133-140; Cristea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
în Miguel de Cervantes Saavedra, Teatru, București, 1971. Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 148-153; Al. Protopopescu, Teodor Balș, „Poarta soarelui”, CRC, 1966, 10; Dan Cristea, „Nord”, RL, 1971, 4; Valeriu Cristea, „Nord”, CL, 1971,4; Piru, Poezia, I, 388-390; Alexiu, Ideografii, 151-152; Dimisianu, Opinii, 89-93; Felea, Aspecte, II, 137-141; Dicț. scriit. rom., I, 160-161. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285588_a_286917]
-
Nicolae Balotă, Continuitatea poeziei, RL, 1976, 27; Iorgulescu, Al doilea rond, 249-254; Laurențiu, Eseuri, 216-225; Negoițescu, Analize, 262-268; Raicu, Critica, 189-192; Al. Protopopescu, Virgil Teodorescu și arta „artei poetice”, VR, 1977, 2; Al. Cistelecan, Poezie neîntreruptă, F, 1977, 3; Alexiu, Ideografii, 117-120; Dimisianu, Opinii, 66-71; Dorcescu, Embleme, 128-133; Poantă, Radiografii, I, 108-111; Fănuș Băileșteanu, Destin rotund: Virgil Teodorescu 70, CL, 1979, 6; Daniel Dimitriu, „Legea gravitației”, CL, 1979, 8; Artur Silvestri, Poetul metamorfozelor unitare, LCF, 1979, 32; Grigurcu, Poeți, 423-427; Ruja
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
cărților, 156-159; Piru, Poezia, I, 266-280; Zalis, Tensiuni, 132-140; Regman, Colocvial, 180-182; Iorgulescu, Al doilea rond, 237-242; Laurențiu, Eseuri, 70-74; Cristea, Domeniul, 98-100; Negoițescu, Analize, 292-298; Steinhardt, Între viață, 165-167; Raicu, Critica, 198-206; Căprariu, Jurnal, 205-208; Ștefănescu, Preludiu, 27-35; Alexiu, Ideografii, 20-26; Georgescu, Volume, 7-12, 143-148; Nițescu, Poeți, 32-46; Simion, Scriitori, I, 110-120; Poantă, Radiografii, I, 116-120; Ungheanu, Lecturi, 245-250; Dimisianu, Opinii, 72-76; Manu, Eseu, 59-88; Raicu, Practica, 386-411; Ciobanu, Însemne, II, 84-89; Grigurcu, Poeți, 406-414; Dobrescu, Foiletoane, I, 152-159; George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Manolescu, „Umbria”, CNT, 1972, 10; Daniel Dimitriu, „Umbria”, CL, 1972, 9; Poantă, Modalități, 154-156; Dana Dumitriu, Jocul lucid al imaginației, RL, 1975, 21; Nicolae Manolescu, La al doilea volum, RL, 1975, 27; Mincu, Poezie, 224-225; Piru, Poezia, II, 490-494; Alexiu, Ideografii, 87-92; Alboiu, Un poet, 223-224; Iorgulescu, Scriitori, 129-132; Regman, Explorări, 15-18, 235-239; Poantă, Radiografii, I, 253-257, II, 90-95; Grigurcu, Poeți, 485-489; Ruja, Valori, 118-121; Felea, Aspecte, II, 219-226; Cristea, Faptul, 166-170; Sângeorzan, Conversații, 109-113; Iorgulescu, Critică, 74-78; Moraru, Semnele, 129-136
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
de cercuri, RL, 1974, 26; Nicolae Balotă, Glose la poezia lui Francisc Păcurariu, F, 1974, 9; Mircea Iorgulescu, „Ochean simplu”, LCF, 1974, 40; Laurențiu Ulici, „Labirintul”, CNT, 1974, 42; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Demersul unei conștiințe lucide, RMB, 1975, 21 februarie; Alexiu, Ideografii, 169-172; Tudor-Anton, Ipostaze, 105-111; Ardeleanu, Mențiuni, 109-122; Victor Felea, „Solstițiu de iarnă”, TR, 1978, 33; Munteanu, Jurnal, II, 258-262, III, 67-70; Doina Uricariu, Ieșirea din labirint, RL, 1979, 30; Sângeorzan, Conversații, 209-216; Zaciu, Lancea, 69-73; Băileșteanu, Refracții, 172-184; Lit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
craiul șerpilor, Timișoara, 1980; Nălucile de aur, București, 1980; Orarul păstrăvului și al mierlei, București, 1982; Albastra putere a lirei, Timișoara, 1984; Aur și scrum, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Timișoara, 1987. Repere bibliografice: Doinaș, Poezie, 130-140; Grigurcu, Teritoriu, 253-258; Alexiu, Ideografii, 178-180; Ruja, Valori, 77-78; Grigurcu, Existența, 344-348; Ruja, Parte, II, 267-273; Carmen Odangiu, Jocul cu umbra. Povestiri critice, Arad, 1996, 80-82; Templul memoriei. Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Emil Șimândan, Arad, 1998, 51-52. D.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
în chip deosebit la exactitatea terminologică, ce posedă pentru el semnificația unui imperativ categoric, interogîndu-se: Dar întrebuințarea unor termeni, de altfel intrați din plin în circulația curentă, e oare suficientă ca să pecetluiești pe cineva drept fenomenolog? În modul acesta alți ideografi ar ajunge repede la rezultatul că sunt spinozist fiindcă întrebuințez cuvîntul Ťsubstanțăť, pozitivist fiindcă întrebuințez cuvîntul Ťcategoriiť, hegelian fiindcă întrebuințez cuvîntul Ťsintezăť, bergsonian fiindcă întrebuințez cuvîntul Ťdevenireť. Să mi se dea orice în cazul acesta și nu înțeleg ce rost
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
la rezultatul că sunt spinozist fiindcă întrebuințez cuvîntul Ťsubstanțăť, pozitivist fiindcă întrebuințez cuvîntul Ťcategoriiť, hegelian fiindcă întrebuințez cuvîntul Ťsintezăť, bergsonian fiindcă întrebuințez cuvîntul Ťdevenireť. Să mi se dea orice în cazul acesta și nu înțeleg ce rost mai are o ideografie degenerată în obsesie de cuvinte". Rîndurile de mai sus i se adresează lui I. Brucăr, comentator pe care-l apreciază, căruia, în consecință, nu vrea să-i dea o replică dură, ci doar una "explicatoare". În alte împrejurări însă maniera
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
european. Însă la fel de clar găsesc că nici scrierile pastorale, nici romanul cavaleresc, nici poveștile din jurul câte unui picaro nu sunt resuscitate din simplu respect didactic, așa cum, dintr-un rezumat conștiincios s-ar putea înțelege. Pe de altă parte, noțiunea de ideografie, văzută ca stigmat cultural al vârstei originare, în care artificiile naratologice erau obligate să urmărească fidel mentalitatea dominantă e un pic mai mult decât o simplă contrareacție la dictatura realismului. Între lume ca atare și imaginea modelată mental a acesteia
Gândirea romanului cea de pe urmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8137_a_9462]
-
preocuparea comună pentru ocultism i-a reunit pe cei trei prieteni, plus contele Bertrand de Salignac-Fénelon, descendent al autorului Aventurilor lui Télémaque. Purtată după toate regulile unei fraternități oculte, „confreria” celor patru tineri își codifica și oculta limbajul după moda ideografiilor și anagramelor Marii Arte - neologismul anagrama fiind, se știe, anagrama llullienei Ars magna. Așa ajunge Anton Bibescu să fie numit de ceilalți Téléphas, erudită trimitere la fiul lui Hercules cel frumos și „cu părul negru ca noaptea”4, iar numele
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
Sfâșietoarea voluptate cu care își cântă, fără preget, sfârșitul încă mai conservă acestui Frumos efeb mort o strălucire până acum neegalată ... Referințe critice (selectiv): Dan Laurențiu, Eseuri asupra stării de grație, 1976; Mircea Iorgulescu, Al doilea rond, 1976; Lucian Alexiu, Ideografii lirice contemporane, 1977; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, 1978; M. Nițescu, Poeți contemporani, 1978; Dan C. Mihăilescu, în Dicționarul scriitorilor români. D-L, 1998; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Gheorghe Grigurcu, Poezie română contemporană
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
232-235; Raicu, Structuri, 358-361; Ciobanu, Critica, 73-78; Cristea, Un an, 124-127; Felea, Secțiuni, 7-11, 217-222, 412-414; Petroveanu, Traiectorii, 244-253; Tomuș, Istorie, 231-236; Barbu, O ist., 230-238; Piru, Poezia, II, 103-107; Cristea, Domeniul, 113-117; Laurențiu, Eseuri, 209-215; Raicu, Critica, 294-296; Alexiu, Ideografii, 155-157; Felea, Aspecte, I, 127-130, II, 75-84, III, 60-66; Dorcescu, Embleme, 144-148; Poantă, Radiografii, I, 131-137, II, 52-55; Raicu, Practica scrisului, 322-325; Alboiu, Un poet, 102-103; Grigurcu, Poeți, 464-468; Al. Cistelecan, „Copleșit de glorie”, F, 1980, 9; 1; Cristea, Faptul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
sunt un indiciu că semnul era perceput ca având valoare comunicațională de sine stătătoare. Faptul este observabil și în cazul divinației: "Așa cum tipologia vaselor de bronz o reflectă pe cea a vaselor de ceramică, scrierea chineză leagă în principiul său ideografia de divinație"285. Un alt exemplu este cel celtic. Conform unei definiții mai generale, druidul era poet și ghicitor/profet. Divinația era văzută aici asemenea unei "științe care luminează". În spațiul celtic, semnul primește o valoare egală sau chiar superioară
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
204-209; Stănescu, Poeți, 37-39; Raicu, Structuri, 362-367; Poantă, Modalități, 115-119; Petrescu, Scriitori, 152-154; Cândroveanu, Alfabet, 174-178; Ungheanu, Arhipelag, 251-253; Mincu, Poezie, 113-122; Negoițescu, Engrame, 108-111; Piru, Poezia, II, 253-256; Barbu, O ist., 137-140; Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu, Critica, 345-347; Alexiu, Ideografii, 49-53; Iorgulescu, Scriitori, 126-129; Simion, Scriitori, I, 234-239; Poantă, Radiografii, I, 239-241; Baltag, Polemos, 227-229; Ruja, Valori, 146-152; Grigurcu, Poeți, 198-205; Alboiu, Un poet, 138-140; Dimitriu, Singurătatea, 198-202; Doinaș, Lectura, 224-229; Sângeorzan, Conversații, 97-99; Lit. rom. cont., I, 603-605; Martin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
Gotterspiele, București, 2000. Repere bibliografice: Cristea, Interpretări, 187-190; Grigurcu, Teritoriu, 76-87; Nițescu, Scylla, 175-193; Andriescu, Relief, 94-100; Iorgulescu, Rondul, 75-79; Petroveanu, Traiectorii, 235-243; Tomuș, Istorie, 237-241; Cristea, Domeniul, 110-113; Mincu, Poezie, 177-183; Piru, Poezia, II, 294-302; Ungheanu, Arhipeleag, 241-245; Alexiu, Ideografii, 157-160; Poantă, Radiografii, I, 175-178; Raicu, Practica scrisului, 334-338; Grigurcu, Poeți, 226-231; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 67-72; Raicu, Fragmente, 221-226; Braga, Sensul, 134-139; Flămând, Intimitatea, 114-140; Negrici, Introducere, 98-115; Pop, Jocul, 364-382; Grigurcu, Existența, 43-46; Micu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
Anthropos (fondată în 1995). Colaborează la revistele „Orizont”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Familia”, „Amfiteatru”, „Lumina”. Mai semnează și cu pseudonimele Andrei Băleanu, Lucian Albu, Ovidiu Constantinescu, Al. Lucian. Debutează cu versuri în „Orizont”(1969), iar prima lui carte, Ideografii lirice contemporane, îi apare în 1977 (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Acest volum cuprinde comentarii critice asupra poeziei actuale, prelungind, în mare parte, un tip de scriitură proprie foiletonistului. Textele îi grupează pe autori în opt clase tipologice, potrivit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
insidioase a timpului, interiorizarea prin contemplare, pătrunderea tainelor și căutarea lor definesc o voce lirică aparte, în care discursul e mereu bine controlat. Traducerile, cu precădere din limba sârbă și germană, îi vizează mai ales pe scriitorii bănățeni contemporani. SCRIERI: Ideografii lirice contemporane, Timișoara, 1977; Ecorșeu, Timișoara, 1997; Îndreptar de navigație pentru uzul somonului albinos, Timișoara, 1997; Istoria naturală și alte poeme, Timișoara, 1997; Grup nominal (7 formule de exorcizare a verbului), Timișoara, 1997; Cornetul cu înghețată al lui Polifem, Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
București, 1998 (în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici, Carmen Blaga, Ivo Muncian); Redzep Drasko, Nordul sârbesc. Poeți sârbi din secolul XX, Timișoara, 1999; Katarina Kostici, Ucigașii de cuvinte, Timișoara, 2000 (în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici). Repere bibliografice: Radu Săplăcan, Lucian Alexiu, „Ideografii lirice contemporane”, TR, 1978, 15; M.N. Rusu, Lucian Alexiu, „Ideografii lirice contemporane”, AFT, 1978, 4; Nicolae Manolescu, Analize și sinteze, RL, 1978, 28; Nicolae Ciobanu, Dincolo de himera sintezei critice, LCF, 1978, 32; Serafim Duicu, Din nou tentația sintezei, VTRA, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
Muncian); Redzep Drasko, Nordul sârbesc. Poeți sârbi din secolul XX, Timișoara, 1999; Katarina Kostici, Ucigașii de cuvinte, Timișoara, 2000 (în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici). Repere bibliografice: Radu Săplăcan, Lucian Alexiu, „Ideografii lirice contemporane”, TR, 1978, 15; M.N. Rusu, Lucian Alexiu, „Ideografii lirice contemporane”, AFT, 1978, 4; Nicolae Manolescu, Analize și sinteze, RL, 1978, 28; Nicolae Ciobanu, Dincolo de himera sintezei critice, LCF, 1978, 32; Serafim Duicu, Din nou tentația sintezei, VTRA, 1978, 9; Cornel Ungureanu, Lucian Alexiu, „Ideografii lirice contemporane”, O, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
M.N. Rusu, Lucian Alexiu, „Ideografii lirice contemporane”, AFT, 1978, 4; Nicolae Manolescu, Analize și sinteze, RL, 1978, 28; Nicolae Ciobanu, Dincolo de himera sintezei critice, LCF, 1978, 32; Serafim Duicu, Din nou tentația sintezei, VTRA, 1978, 9; Cornel Ungureanu, Lucian Alexiu, „Ideografii lirice contemporane”, O, 1978, 10; Moraru, Semnele, 20-21; Piru, Debuturi, 71-74; Grigurcu, Între critici, 314-321; Ulici, Prima verba, III, 233-234; Țeposu, Istoria, 197-198; Gheorghe Mocuța, Contemplarea activă, PSS, 1998, 1-2; Cornel Ungureanu, După 30 de ani, O, 1998, 6; Carmelia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
Simion, Orientări, 136-143; Constantin, Despre poeți, 75-82; Popa, Dicț. lit. (1971), 24-25; Martin, Poeți, II, 160-166; Grigurcu, Teritoriu, 210-213; Andriescu, Disocieri, 152-156; Poantă, Modalități, 63-66; Felea, Secțiuni, 55-60; Negoițescu, Engrame, 83-86; Barbu, O ist., 341-344; Piru, Poezia, II, 36-43; Alexiu, Ideografii, 167-169; Grigurcu, Poeți, 95-100; Lit. rom. cont., I, 424-428; Tașcu, Poezia, 18-22; Ștefănescu, Prim-plan, 145-149; Cistelecan, Poezie, 206-211; Micu, Limbaje, 261-276; Simion, Scriitori, IV, 95-104; Dicț scriit. rom., I, 70-72; Micu, Ist. lit., 394-395; Alex. Ștefănescu, Alexandru Andrițoiu, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
Nițescu, Un romantic deghizat, VR, 1976, 6; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, I, Iași, 1976, 146-156; Laurențiu, Eseuri, 236-242; Raicu, Critica, 380-382; Ioan Petru Culianu, Doi poeți români, „Limite” (Paris), 1977, 23; Gabriel Stănescu, Ironie și baladesc, VR, 1977, 11; Alexiu, Ideografii, 83-87; Const. Ciopraga, Un romantic ironic, CRC, 1978, 42; Daniel Dimitriu, Între Ares și Eros, Iași, 1978, 195-203; Iorgulescu, Scriitori, 165-167; Poantă, Radiografii, I, 248-249; Raicu, Practica scrisului, 352-354; Simion, Scriitori, I, 328-330; Maria Mailat, „Atitudinea socială a poetului e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
159-163; Cristea, Un an, 288-289; Ion Maxim, Atitudini critice, Timișoara, 1973, 171-186; Petroveanu, Traiectorii, 163-172; Ungureanu, La umbra cărților, 25-28; Zalis, Tensiuni, 229-233; Raicu, Critica, 231-234; Culcer, Citind, 63-65; Laurențiu, Eseuri, 100-106; Nicolae Manolescu, Cumpăna poeziei, RL, 1976, 2; Alexiu, Ideografii, 146-149; Popa, Dicționar (1977), 221-222; Nicolae Manolescu, Poeți și critici, RL, 1977, 40; Poantă, Radiografii, I, 201-204; Raicu, Practica scrisului, 303-305; Ruja, Valori, 75-76; Nicolae Manolescu, „Masa de lucru” a poetului, RL, 1980, 14; Lit. rom. cont., I, 407-408; Zaciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]