1,179 matches
-
americanilor sau despre cultura și subcultura lor, autorul dovedește detașarea sarcastică a unui om liber. În fond, avantajul ironiei e că îți dă o distanță față de lucrurile pe care le înfățișezi, scutindu-te de postura unui moralist sau a unui ideolog în a cărui obicei intră anatemizarea obligatorie a realității descrise. Andrei Codrescu nu judecă moral civilizația americană și nici nu o supune unei tămîieri ideologice făcute în numele unui model. Mai curînd, Andrei Codrescu are o desprindere ironică față de civilizație cu
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
Ion Simuț Am impresia că s-a discutat infinit mai mult despre omul politic, ideologul și istoricul Nicolae Iorga decât despre scriitor. Și mi se pare profund nedrept. Opera scriitorului Nicolae Iorga are valențe nebănuite și încă insuficient lămurite. Funcționează în sfera literaturii iorghiste și o rivalitate internă. Scriitorul (poet, prozator, dramaturg) este eclipsat de
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
ale materialelor sovietice de ultim moment. Cel ce le redacta la acea dată (Leonte Răutu) avea, ca să spun așa, meritul de a alege miezul și de a adapta rapid și fără nuanțe realităților culturale românești tezele în perpetuă mișcare ale ideologilor moscoviți, care recurgeau adeseori, spre a spori legitimitatea noilor estetici și a-i atenua inepțiile, la citate expresive din Gorki sau Maiakovski” (p. 15). O altă sursă de sugestii importante privind imperativele poeziei proletcultiste se poate deduce și din obiecțiile
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
de fostul președinte al SUA, Ronald Reagan, a fost în fapt ultimul „brânci” dat adversarului care a fost obligat (prin M. Gorbaciov) să-și recunoască înfrângerea în ceea ce mulți analiști au numit „al treilea război mondial” - Războiul Rece. Deși mulți ideologi, politicieni, filosofi, sociologi își puneau problema a „ce va fi după”, căderea bruscă a monolitului comunist a surprins și derutat. Pentru începutul mileniului trei, mulți dintre ei au căutat să imagineze un nou proiect, din care să fie eliminate tarele
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
de data aceasta a directorului Muzeului..., toate etichetele specifică faptul că lucrările sunt din colecția Domului Mihai Oroveanu. 10. Pentru că acest mod de a gîndi relația exponatului cu spațiul reprezintă un abuz al spațiului și o răbufnire, din adîncul conștiinței ideologilor care au conceput întregul discurs, a cine știe ce frustrări legate de trista lor istorie personală. În loc să denunțe și să exorcizeze depozitele, inerțiile și reflexele unei memorii legate traumatizant de experiențele noastre colective și individuale, proaspătul Muzeu Național de Artă Contemporană nu
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
în general (deci cu un orizont mai cuprinzător decât literatura), Z. Ornea, oricât de meticulos și de atent la detaliile unui text, nu este doar un filolog tradițional. A practicat o sagace critică a ideilor, cum ar spune Adrian Marino. Ideolog preocupat de curentele culturale (junimism, sămănătorism, poporanism), de Maiorescu, Gherea și Stere, istoric literar de prestigiu, dintr-o categorie de elită unde îi avem pe Paul Cornea, Al. Săndulescu, Ion Bălu, Mircea Zaciu, Dan Mănucă și alți câțiva, nu mulți
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
La începutul anilor "80, cînd am ajuns în Occident, imaginea lui Ronald Reagan, mai ales în Franța și Germania, era aceea a unui conservator dogmatic, un anticomunist din categoria "pură și dură", incapabil de compromisuri ori negocieri. Pe scurt, un ideolog, în sensul peiorativ al cuvîntului. Era vorba, evident, de o caricatură: pentru Hellmuth Schmidt și François Mitterand, președintele american era de fapt o marionetă în mîna unor cercuri interesate să intensifice confruntarea cu Uniunea Sovietică ("complexul militar-industrial"). Evident nu toată lumea
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
lui Michael Moore se bucură de-un asemenea enorm: ele sunt o abilă sinteză a clișeelor antiamericanismului prizat cu voluptate la ora actuală în lume. Aici nu e vorba de necesara, sănătoasa atitudine a unui intelectual critic, ci de un ideolog posedat de ură. La Cannes, proiecția filmului a fost acompaniată de paisprezece minute de aplauze și ovații. Urmașii lui Vercingetorix, inventatorii tehnicii de-a arunca în capul dușmanului cocoși înfuriați, au simțit c-a venit momentul unei revanșe istorice: dacă
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
reconstrucția unui gen și - pe de altă parte - repere de autoritate, utile și frecvent invocate ca probe de Ťvechimeť, deci de Ťmaturitateť a celor care se revendicau din Ťclasiciiť Lovinescu, Călinescu, Vianu și ceilalți, cît și ca argumente justificatoare în fața ideologilor (pseudo) culturali oficiali, care aveau ordin Ťde susť să joace pe cartea sacralizării trecutului (Ťepuratť în prealabil, după cum se știe)". Rostul cronicii a sporit pe seama rolului său de "exercitare publică a spiritului critic", spirit ce depășea obiectul literar strict, pe măsură ce
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
poate fi ironizată sau denigrată, pentru că cei care o scriu, cei care o promovează și cei care o vînd sînt profesioniști. Atributul "de consum" nu înseamnă că literatura pe care o caracterizează e proastă. Consumatorul nu e neapărat, așa cum unii ideologi vor să ne facă să credem, individul pasiv, incult și frustrat. Pentru a nu refuza o comparație la îndemînă, cu toate simplificările și omisiunile pe care le implică, literatura de consum este, față de literatura "pură", ceea ce este muzica pop/rock
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
Congresul Scriitorilor din 18-23 iunie 1956, când creația literară, care dăduse semne de insubordonare, a fost așezată brutal în patul lui Procust al exigențelor propagandei de partid și ajustată din nou de autoritățile comuniste, cu o furie abia reținută. Nervozitatea ideologilor se explică prin faptul că la Consfătuirea tinerilor scriitori din 20-22 martie 1956 unii vorbitori pledaseră pentru reprezentarea de către literatură a ,adevărului integral"Radu Cosașu, Nicolae }ic) sau protestaseră împotriva tăierii sau modificării unor texte literare în vederea publicării lor (Marin
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
criticii literare, care este mai curând un joc literar secund, decât o instanță de orientare a literaturii. Se remarcă, încă o dată, prozaismul dezolant al gândirii marxist-leniniste, incompatibilitatea sa structurală, iremediabilă cu tot ce iese din raza producției de bunuri materiale. Ideologii partidului comunist pleacă de la premisa, falsă, că există o similitudine între producția de bunuri materiale și creația literară, atribuindu-le scriitorilor ,sarcini", dându-le ,indicații", obligându-i să-și ,planifice" activitatea. (În mod curios, societatea de consum din Occident va
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
și stare sufletească de neliniștile lui Franz Kafka, Bruno Schulz și Robert Musil. Prozator, eseist, poet, traducător, Danilo Kis a avut o activitate susținută de universitar în Franța, ca lector de limba franceză. Deși a fost deseori ținta predilectă a "ideologilor de serviciu", Danilo Kis nu a cedat "tentației" de a deveni "scriitor sîrb de expresie franceză", considerînd că prin scrierile lui limba sîrbă este un opozant al sistemului politic "de acasă". Într-o perioadă cînd proliferarea disidenților și cînd disidența
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
vreau ca în ultimii ani ai vieții mele să mă restitui și să public lucrări de ideologie, cam în sensul acestor lucrări publicate după '89. Eu nu sunt un critic literar. Aici este o chestiune fundamentală. Sunt, dacă vreți, un ideolog, și planul meu de acțiune a fost cultural, ideologic. De asta eu nu m-am împăcat foarte bine cu colegii critici, nu că aș avea ceva cu ei. Oamenii sunt de talent, fără discuție, dar avem preocupări deosebite și, cum
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
falsificată și, într-un fel confiscată și manipulată... A.M. : Și complet desființată, ce mai încoace-încolo! Nu, nu, eu nu sunt un om deloc de stânga. Sunt un om de dreapta. M.I.: Știu asta. Dar era punctul de vedere al unui ideolog și al unui observator al peisajelor politice din Occident, iar interviul dumneavoastră denota o mare libertate interioară și o nesupunere la conformismele de gândire care, totuși, există în România, în ciuda pluralismului. A.M.: Eu, cum să vă spun, eu nu răspund
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
foarte mare. M.I.: La sfârșitul anilor '30, domnule Marino, când ați debutat, erați extrem de tânăr. Erați interesat și atunci de ideile politice, de politică, de ideologii? A.M. : Da. Să nu uitați că articolul meu de debut este consacrat unui critic ideolog, este vorba de Sanielevici. Poate că nu e chiar întâmplător. Dar am cele mai proaste amintiri despre acest articol. Profesorul de română m-a întrebat dacă eu sunt autorul și probabil că i-am răspuns cu o anumită infatuare juvenilă
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
E sfărâmată, domnule asistent!" Instanța, lipsită de umor, consideră replica lui o expresie a ,disprețului și urii față de literatura nouă, socialistă". (Fapt consemnat în Memoria nr. 1/ 2002.) În legătură cu valoarea unor scrieri de dată recentă pot formula observații critice, în afară de ideologii partidului, numai ,oamenii muncii", într-un ,cadru organizat", și numai atunci când partidul vrea să se folosească de autoritatea - mitologizată în epocă - a ,maselor" pentru a-și impune propriul punct de vedere asupra evoluției unui scriitor. Așa se întâmplă, de pildă
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
pentru a-și impune propriul punct de vedere asupra evoluției unui scriitor. Așa se întâmplă, de pildă, la scurtă vreme după apariția, în 1949, a nuvelei Ana Roșculeț a lui Marin Preda: prima care se pronunță (în regia discretă a ideologilor momentului) asupra nuvelei este o muncitoare de la Filatura Românească de Bumbac, Adela Pagu, care, într-un ,articol" din revista Flacăra declară că ea și tovarășele ei de muncă nu se recunosc în eroina lui Marin Preda: , Dacă autorul, în loc să aleagă
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
bază a literaturii sovietice este, așadar, aceea a realismului socialist.ť Formula va fi reluată aproape literal în Statutul noii Uniuni a Scriitorilor Sovietici din 1934. Cea dintâi teoretizare a conceptului îi aparține lui Anatol Lunacearski, la care mai tinerii ideologi ai vremii apelează ca la un guru, chiar dacă nu le erau străine neînțelegerile lui cu Lenin pe tema noii literaturi de la începutul deceniului precedent. Lunacearski distinge realismul socialist de acela burghez, apreciind că are darul, prin caracterul său revoluționar, de
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
care Jdanov critica publicațiile Zvezda și Leningrad, recomandându-le nici mai mult, nici mai puțin decât promovarea unei Ťliteraturi de partidť și de un discurs din septembrie 1947, când a luat ființă Cominformul și lumea s-a trezit împărțită de ideologul de la Kremlin în Ťdouă lagăreť aflate într-un Ťrăzboi receť." Oricum, indiferent de varianta în care circulă, teoria realismului socialist nu este luată niciodată ad litteram de ideologii de serviciu ai partidului comunist, ci folosită doar ca pretext pentru a
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
literară (nume calchiat după Literaturnaia gazeta). Flacăra se înființează la 4 ianuarie 1948, ca ,săptămânal de artă și cultură al Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști". Este condusă (până la 28 iunie 1951, când publicarea ei se suspendă temporar) de ideologi comuniști intratabili ca Nicolae Moraru, Mihai Novicov, Sergiu Fărcășanu și Petre Iosif. O nouă serie a revistei, de data aceasta cu periodicitate lunară, lansată în mai 1952, este salutată cu entuziasm în Scânteia: ,Zilele acestea a apărut primul număr al
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
care gândesc sunt pe cale să piardă aproape orice drept de reprezentare publică. Intrăm, pe zi ce trece, în zodia subneuronalului, în care spiritul e confiscat de grozăvii gen "Ciao Darwin" și "Big Brother", iar gândirea e lăsată în seama unor ideologi de mâna a enșpea care învață poporul cum și ce să gândească. În aceste condiții, cred că e de datoria intelectualilor responsabili să reacționeze cu fermitate. Chiar acceptăm cu asemenea ușurință să ne domine imbecilii? Chiar ne lăsăm călcați în
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
să trăim cu ideologiile", spune în fugă și oarecum amar istoricul. Apelând la corespondența și la interviurile scriitorului, ținându-se foarte aproape de texte și, mai ales, raportând mereu cărțile la contextul socio-politic al epocii, Lucian Boia face "zdrențe" toate teoriile ideologilor excedați de zelul lor interpretativ și care deseori apelează la deformări sfruntate. Căci, în fond, aceasta este lecția pe care istoricul ne-o predă apelând la Jules Verne: mesajul fanteziei, al imaginației debordante, al fascinației călătoriei și izolării de comunitate
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
a dreptul simpatică. Îmi închipuiam că se referă la axa culturală românească pornită o dată cu marii maeștri ai secolului al nouăsprezecelea și continuă până la generația lui Alexandru Paleologu, Neagu Djuvara sau Bălăceanu-Stolnici. Ignoram atunci că una din plăcerile de căpetenie ale ideologilor din zona "cultural studies" e să pervertească sensurile cuvintelor, așa cum viermele pervertește fructul în care intră și nu-l abandonează până nu-l aduce la stadiul de putregai. În străfunduri, am o irepresibilă compasiune față de acești domni și doamne, care
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
găsit formula sintetică prin care să fie definită personalitatea junimistului. Înainte de a se întreba "ce rămîne din Maiorescu?", Alexandru Dobrescu se întreabă, pe bună dreptate, "cine este, în fond, Titu Maiorescu?" Iar răspunsul este un șir nesfîrșit de întrebări retorice: "Ideologul susținător al progresului prin forțe proprii, ori practicianul căutînd modele de organizare în Occidentul anglo-saxon? Neîmpăcatul dușman al formelor goale sau funcționarul public care ocupă poziții însemnate în structura acestora? Teoreticianul criticii estetice sau criticul ce oscilează între judecata critică
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]