13,415 matches
-
Pierderea provinciilor românești în 1940 a găsit România în situația de a fi împărțită între interesele sale naționale și intrarea într-o alianță care o aruncă în afara valorilor occidentale, o aducea la periferia Europei din punct de vedere geopolitic și ideologic. Antiteza dintre regele Mihai și mareșalul Ion Antonescu 23 a fost un adevărat studiu de caz pentru perioada tranziției, pentru modul în care apare translarea dinspre un personaj istoric în unul politic și despre cum este folosită distorsionat istoria recentă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
discuție asocierea față de Europa, prin această înțelegând, evident, Europa Occidentală și valorile și principiile guvernării democratice. Primul mesaj de acest tip după 1989 este amplu și el demontează întreaga simbolistică denaturata pe care regimul comunist a folosit-o cu arsenalul ideologic, politic și științific specific pentru a lega actul istoric de instaurarea comunismului. Monarhul respinge categoric această teza, subliniind că simbolurile naționale, în totalitate, fără excepții, au fost supuse unui proces de compromitere, astfel încât, pe lângă ziua națională, stema, tricolorul și altele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și Vest, ca formulă distinctă a consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov, cu toate dimensiunile sale postbelice și postcomuniste (inclusiv crearea noului stat și pozițiile privind legitimitatea în raport cu România, Europa, "Vestul") și 3) ponderea actului de la 23 August 1944 în dezbaterea istorică, politica, ideologică, pro sau antioccidentală privind soarta României după 1944, respectiv 1947 și articularea să în lumina democrației de supă 1989 și a orientării oficiale, geopolitice și geostrategice, a statului român. Deși a variat, în funcție de perioade istorice și evenimente majore care au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
etc.2, ci și un anumit mod "ritualic" de raportare la transcendență puterii 3. În lipsă reperelor materiale precum clădirile, instituțiile, lucrările de specialitate, textele de legi etc., oamenii moderni se trezesc în ipostaza de indivizi fără memorie politică. Cadrele ideologice importate din Occident se grefează acum pe un discurs al puterii destul de imprecis, nevoit să recurgă la legitimări literare și la figuri retorice 4. Nu întâmplător, se va constata mai târziu că melanjul de noțiuni politice și memorie literară degenerează
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Iar aceasta se petrece mai ales în acele momente când formulă chimică a politicului se dezechilibrează ori în favoarea teoriei, ori în favoarea practicii. Este meritul unui specialist în retorica precum C. H. Knoblauch acela de a stabili, în funcție de poziționările și atitudinile ideologice, o taxonomie a "alfabetizărilor". El distinge între "alfabetizările conservatoare", "alfabetizările liberale" și "alfabetizările stângiste"11. Knoblauch nu definește însă "alfabetizarea politică", ci situarea și intenționalitatea esențial politică a oricărei "alfabetizări". Cercetări recente au stabilit că la un oarecare nivel de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
referințele la Anglia sau America par să vizeze dezamorsarea unor tensiuni geopolitice imediate. Modelul anglo-american apare în discursurile unor oratori că o soluție salvatoare, o cale de mijloc atât din punct de vedere cultural, cât și din punct de vedere ideologic. Pe de altă parte, din pricina distanței culturale, anglofilia/ americanofilia se manifestă, de cele mai multe ori, ca un efect retoric, de unde și proiecția utopica asupra climatului politic insular sau asupra "lumii noi". Supărat pe adversarii literări și politici, însuși Maiorescu declară la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
modelul oratorului și omului de stat englez devenise unul destul de cunoscut pentru publicul românesc. Concluzii Pe scurt, alfabetizarea politică a oamenilor noi se poate schița că un mănunchi de procese jalonate de lexicul, instituțiile și modelele politice englezești: 1) afilierea ideologică (după epuizarea entuziasmului național-liberal pașoptist și a celui unionist, reformele lui Cuza conduc la dizolvarea unanimităților, catalizând mesajele doctrinare ale conservatorilor, ale liberalilor radicali și ale liberalilor de centru); 2) legitimarea istorică a doctrinelor (înființate în 1875 și, respectiv, 1880
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de rand reușește tot mai puțin să o înțeleagă, au angrenat opinia publică în ample controverse. De la "cum să rezolvăm problema atâtor refugiați" s-a trecut la acuzații reciproce între părți, de distrugere a Europei vs. islamofobie și de orbire ideologică sinucigașa vs. lipsa de empatie sau spirit european. Dacă după crimele de la săptămânalul satiric "Charlie Hebdo" au existat voci care, într-un demers impardonabil, găseau o parte de vină și victimelor pentru că ar fi "provocat" musulmanii, atacurile de la Paris din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cititorului plăcerea de a lectură această lucrare mă voi opri doar la un subcapitol intitulat: "Influență "tezelor din iulie" asupra politicilor editoriale". Conform acestora se dorea, și aici selectez din multitudinea de obiective: combaterea influenței ideologie burgheze și propagarea pozițiilor ideologice ale PCR, obligația de a cultiva "figură înaintată a muncitorului, a producătorului de bunuri materiale, devotat trup și suflet cauzei socialismului", selectarea drastică a producțiilor artistice difuzate, stimularea creației de cântece "revoluționare, patriotice, muncitorești", orientarea producției de carte către "cerințele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
probleme specifice cosmopolitismului. În sfârșit, soluțiile propuse de cosmopolitism constau în instituții internaționale competențe, care să ofere o mai mare consistentă dreptului internațional, estompând astfel distincția conservatoare și egoistă dintre politică internă și politica externă a unui stat. În termeni ideologici, principalul inamic al cosmopolitismului îl reprezină realismul politic. Ambele paradigme își fac simțită prezența atât în politica internă cât și în cea externă, diferența fundamentală dintre ele fiind dată de fpatul că realismul consideră că moralitatea se limitează la prima
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
conducerea ei ajung să se afirme absurdul, ilogicul, disprețul față de om. Doar două exemple, pentru a ilustra distincția: Utopia a lui Thomas Morus și Fermă animalelor a lui George Orwell. Există și utopii de factură "raționalista", precum cele din falanga ideologică a lui Saint-Simon, pentru care era pozitivista nu este altceva decât un previzibil final fericit al civilizației industriale. Capitolul următor este dedicat analizei Utopiei lui Thomas Morus și Noii Atlantide a lui Francis Bacon, două dintre utopiile tradiționale "reprezentative", scopul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de conținuturi a suprimat lumea că existența" (p. 132). Trebuie observată aici asumarea existențiala a viziunii lui Voegelin și, implicit, critică viziunii sistemice care a făcut carieră în secolul al XIX-lea la nivel speculativ prin Hegel și la nivel ideologic prin Marx. Nu întâmplător, la acest nivel escaladează conflictul dintre "știință seculară" (la perspectiva lumii drept "suma de conținuturi" nu se ajunge decât prin metodele științei că "baza a atitudinii omului față de lume") și revelația sau gândirea mistica (la perspectiva
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
într-adevăr, Bcurenci, tu ce studii zici că faci? P.S. Regret și eu comportamentul lui că dascăl. Ceea ce povestește Claudia mi-au mărturisit și mie mulți studenți. a dracului legendă... nu l-am prins pe sticlă decît în politică. salturile ideologice i-au “ascuns” erudiția, iar postura de “singurul care s-a opus manelelor” a fost culmea derizoriului. păcat de risipă, dumnezeu să-l ierte. pruteanu` a fost el cam comercial la un punct că prea des apărea pe sticlă, dar
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82879_a_84204]
-
răspuns la articol. Și apoi am răspuns eu: http://youthdelegate.oricum.ro/laura.munteanu/ Ți-ai păstrat masochistul dar f prolificul obicei de a te împăuna cu publicitatea negativă cu care te blagoslovesc personalitățile. Pleșu te identifica cu prototipul “intoxicatului ideologic”, te arde cu ditamai ironia iar tu fîlfîi o contra-ironie penibilă, trimitindu-ne, senin, la articolu. În loc să formulezi niște obiecții, ori să faci pe niznaiu, măi plonjezi odată în ridicol simulînd, pasămite, că ai ultimul cuvînt. Mai demult, ți-am promis
Manele vs Rahmaninov by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82942_a_84267]
-
e binevenit, atata timp cat asiguri sustenabilitate proiectului și te asiguri că dincolo de glam, voluntarii vor veni în continuare, pe termen lung, autoritățile locale vor fi în continuare implicate... corporațiile vor continua să-și spele păcatele, șamd. deși la nivel ideologic ramane o dilemă între sprijinirea - implicită - a corporațiilor prin CSR și denunțarea relelor inerente ordinii capitaliste (cu toții încă ținem minte valva cu aromă marxista provocată de dragoș chiar pe acest blog). și dragoș, nu cred că ar trebui să o
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
ușor utopice”, în timp ce evreii sînt “de două ori mai morți” pt că ideologia a caror victime au fost, e una “eminamente criminală”. Așa că, tov Bucurenci, odată ce ți-ai asumat “perspectiva marxista” asupra universului, credibilitatea “penitentei” tale pe la mormintele victimelor “dușmanului ideologic”, e serios zgiltiita. Dealtfel DB n-ar trebui “să plinga la mormint străin” pt că, într-un clasament sui-generis al crimelor împotriva umanității, pe care il alcătuiește într-o dezbatere cu Pleșu, Liiceanu și bursierii NEC, crimele nazismului, fascismului și
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
uitat că ruptura dintre ei a apărut în momentul în care Eliade s-a căsătorit cu prietena lui Sebastian, Nina Mares. Mă întreb oare câți dintre cei care îl acuza acum că nu și-a făcut “mea culpă” pentru alunecarea ideologică din tinerețe au încercat să se pună în locul celor care au trăit acele vremuri?! Și să nu uităm că gen’ 30 a fost prima generație necondiționată istoric, a fost prima generație care a avut propria libertate spirituală de creație. E
Eliade vs Brancusi diseara pe TVR1 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83049_a_84374]
-
pentru om și pentru societate. În România, acest discurs esențial din Epoca Luminilor a fost interzis de către „epoca fanariota”. El este amintit prima oară, fragmentar, în secolul XIX de Gheorghe Lazăr, fondatorul Școlii de la Sfântu Sava ce funcționa în paradigmă ideologică a Școlilor Centrale. În limba română, dezbaterea despre înțelegerea realității este reluată de filosoful Nae Ionescu în prelegerile anului 1926. Criză acută a găsirii soluțiilor la problemele prin care trece acum România se datoreaza insuficientei reprezentărilor ontologice despre realitate, și
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere: un „salt cuantic” care valorifica spațiul cauzal în interesul supraviețuirii optime a speciei noastre. Trebuie să recunoaștem că problema abordării corecte a ‘caii de impact ambiental’ este în primul rând o chestiune ideologică. Este vorba aici despre ideologia relației dintre ‘înțelegerea realității’, și construcția unor reprezentări ontologice pentru cauzalitate, ceea ce Deborah Bird Roșe -cercetătoare australiană în Ecologie Industrială și Antropologie- numește acum a fi ‘ontologia conectivității’. Această ideologie ține de ‘raționalitatea instrumentala’, care
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
dar imposibil de reciclat, ignorarea agresivă de către investitori atotputernici sau doar « mafioți locali » a siturilor ambientale cu valoare recreaționala și hedonica, perturbarea unor vaste arii de habitat. Capitolele Ecologiei Industriale propun căi de rezolvare efective pentru stoparea acestei deteriorări, soluții ideologice primare, în sensul că sunt realmente niște idei eficiente, care pot să fie credibil înscrise pe o listă de alternative aflate dincolo de „globalizare”, pe care economistul Joseph Schumpeter (1883-1950), -care a predat la universitățile din Cernăuți și Harvard-, o numea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
tehnologie simbiotica-, “Ecologia Industrială” edifica o arhitectură ontologica a noilor artefacte - produse ce nu sunt detrimentale pentru om ori pentru ecosistemele planetei. Aceste reprezentări ale ’ontologiilor de artefacte’ din industrii și servicii pot furniza în ultimă instanță argumentele și vocabularul ideologic primar pentru construirea predicatelor necesare supraviețuirii noastre ca specie alături de alte specii existente pe un Pământ caracterizat, încă, printr-un anumit grad de biodiversitate pozitivă (pentru că există și o biodiversitate negativă, adică o lume populată cu HIV și Ebola). Deci
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
este dovedită în act corelarea inevitabilă a libertății cu adevărul (minciuna provenind totdeauna dintr-o constrîngere vădită ori ocultată a eului). La polul opus ipocritului "apolitism", dl Mihai Zamfir săvîrșește o sagace analiză a postideologiei, id est a persistenței mentalității ideologice, a acelei "imbecilizări" obligatorii a cotidianului pe care a practicat-o cîrmuirea comunistă și pe care se silesc a o continua emulii ei postdecembriști, punînd în paranteză doctrina, "pe tăcute", prin perfidia unor măsuri administrative: "Marea realizare a regimului politic
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
după ascensiunea lui Ceaușescu (și n-au mai putut fi clintiți cînd Ceaușescu însuși a regretat libertățile inițiale sau, mai bine zis, n-a mai avut nevoie de aparența de democrație din anii '60), sau scriitorii au profitat de laxismul ideologic din interregnul Dej-Ceaușescu și au stabilit reguli pe care oficialitatea și cenzura n-au vrut să le strice la început, iar mai apoi n-au mai putut. Cronicarul n-are pretenția să răspundă la întrebarea implicită în această alternativă. Dificultatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
poți înnebuni de-a binelea cînd vezi teribila continuitate: pentru instituțiile culturale, '89 aproape n-a contat. în ciuda acestora Daneliuc construiește, scrie, imaginează scenarii pentru viitoarele filme. Daneliuc știe unde stă adevărata luptă: "Cenzura economică este mai feroce decît cea ideologică". El este o victimă a ambelor cenzuri. Unul dintre cele mai frumoase pasaje din romanul Pisica ruptă cuprinde vizita lui la Slobozia, unde un miliardar îi imită pe eroii din Dallas. Bineînțeles, iese la iveală teribila ruptură dintre cultură și
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
tip de memorialistică resentimentară după '89. Amintirile au devenit de prea multe ori argumente într-o luptă surdă cu vechiul regim. Paul Goma a publicat astfel de "amintiri recente", amintiri care se auto-anihilează trist, amintiri în care o poziție aparent ideologică nu este altceva decît mizantropie. în presă apar neîncetat rememorări ale unor episoade care nu fac decît să scuze sau să acuze pe cineva. Mai nou apar memorii din timpul guvernării CDR-ului: Radu Vasile, Răsvan Popescu și, s-a
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]