265 matches
-
care există între teritorii și regiuni, în vederea promovării unei dezvoltări armonioase care le permite acestora să facă față împreună provocărilor comune. În viziunea strategiei Europa 2020, o mai bună alocare a fondurilor este importantă pentru a răspunde adecvat nevoilor și idiosincraziilor teritoriilor europene. Din aceste motive, voi vota în favoarea acestui raport. Din anul 1986, obiectivul politicii de coeziune a fost de a consolida coeziunea economică și socială dintre diferitele state membre ale UE. Cu toate acestea, Tratatul de la Lisabona și noua strategie
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
teritoriale” și potențialul acesteia de promovare a competitivității. Susținând structura originală a Obiectivului 3, raportul propune o creștere a fondurilor și atrage atenția asupra nevoilor specifice ale populațiilor de la frontiere. O abordare strategică și un răspuns axat pe nevoile și idiosincraziile fiecărei regiuni pot fi garantate prin alocarea de fonduri pe baza unor criterii armonizate pentru fiecare program de cooperare teritorială. Consider cu tărie că un cadru strategic eficient poate asigura o abordare comună și valorifica sinergiile dintre toate fondurile, pentru
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
atunci încolo! Din pletora de nume aduse în discuție lipseau însă tocmai cele ale lui Bielinski și Cernîșevski, adică numele inspiratorilor reali ai doctrinei gheriste, adevărații maeștri de gîndire ai autorului nostru. Prea inteligent ca să nu-și dea seama de idiosincraziile publicului românesc, Gherea s-a ferit să apară în compania spirituală a autorilor ce compuneau critica extremistă de stînga din Rusia; prin atitudinea lor intelectuală isteric-intolerantă, ei ar fi speriat pînă și pe cei mai sinceri simpatizanți socialiști. Categoric, în
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
temeiul existenței sale. Precum d. Al.Piru, citește tot ce apare pe piața culturală și, ca și cum ar veni dinspre viitor, domnul Goci vrea să-și spună părerea despre trecut și prezent, (asumându-și chiar posibilitatea de a greși. Are simpatii, idiosincrazii, ca orice critic viu. Adică este un critic normal). A cunoscut la față, din studenție, toate motoarele critice ale vremurilor și a asistat la multiplele schimbări la față ale acestor motoare ce trebuiau să împingă înainte societatea - și societatea culturală
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
Oricum, Aureliu Goci nu-i consideră pe literați niște păcătoși pentru care criticul (oricine ar fi el) trebuie să se jertfească, asemenei lui Cristis, ca să-i mântuiască... Nu, Aureliu Goci este un om între oameni, un coleg, cu simpatiile și idiosincraziile sale, ca orice critic, asemeni profesorului Piru, pentru care apatia critică era un nonsens care certifica rațiunea de a nu fi critic.
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
doar la faza de proiect, tot așa ca multe schite de proză. Primele versuri îi apar în reviste la jumătatea deceniului '40. Criticile pictorilor contemporani francezi Eugene Delacroix și Gustave Courbet l-au ajutat să se impună drept critic cu idiosincrazii, dar care știe să facă diferența între arta adevărată și kitsch. Pe de altă parte consumul de hașiș, opium și alcool, precum și întreținerea lui Jeanne Duval, permanenta nevoie de bani au întărit din nou predispoziția la depresiei. În timpul agitației politice
Charles Baudelaire () [Corola-website/Science/297643_a_298972]
-
făcut-o să rămînă ,creștină pe pragul Bisericii, dar în afara ei", pe de-o parte mai liberă, pe de alta mai angajată. Felul ei de-a gîndi lucrurile i se pare Ancăi Manolescu viu spre eretic, riscînd să cadă în idiosincrazii și-n excese. Începi acum, la jumătatea cărții, să-ți dai seama de ce, de fapt, referințele de care cercetătoarea se ocupă nu sînt dintre cele ,bătute". Sînt păreri șocante pentru vremea lor, ieșite mai degrabă din niște intuiții cu stofă
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
apare el în studiile lui Max Weber. Moștenit sau dobândit, transmis pe filiera nobiliară sau câștigat meritoriu, el influențează direct mentalitățile, până la a genera tipuri umane fixe. Cu alte cuvinte, beneficiarii versus cei care devin. Cu toate diviziunile, subdiviziunile și idiosincraziile pe care le generează: ariviști, parveniți, performeri sociali sau culturali, entertaineri și conți, viconți, duci, marchizi, monarhi, grupuri etnice sau minorități sexuale. De aici și până la actualizări stridente - dar nu injuste - nu mai e decât extrem de puțin, iar Vighi nu
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
de ilustrațiune. Nu știm de ce, de câte ori gândim la acest măreț viitor și la marii oameni cari-l inaugurează, ni se pare totdauna că România - care produce de toate, ca țară bogată și liberală ce este - numai cânepă prea puțină produce. Idiosincrazie! [9 ianuarie 1880] ["ORGANUL MARELUI OM DE STAT... Organul marelui om de stat, în numărul său de azi, dă povețe de purtare opoziției atât ca presă cât și ca reprezintație națională. "Presa" spune mai întîi că la noi nu există
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
față de convențiile de orice tip. Refractar la încremenirea în conformism, Marin Sorescu își manifestă, implicit, neîncrederea în spiritul solemn, sacerdotal, cultivat cu asiduitate de poeții șaizeciști. În genere, tot ceea ce admite determinări ca „înalt” și „nobil” pare să îi provoace idiosincrazii, iar inerția perpetuării comode a prejudecățiilor (inclusiv a acelora estetizante) îi stârnește apetitul parodic și verva iconoclastă. Încă din volumul de debut, toate aceste aspecte transpar în mod cât se poate de clar. S-a remarcat, nu fără îndreptățire, că
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
păgubos Stimate Domnule Alexandru Mușina 1, Vă citesc cu interes și cu plăcere textele din Vatra. Apreciez în ele luciditatea, ca și voința și putința de a nu vă îmbăta cu apă rece. Îmi place mult că vă asumați cinstit idiosincraziile personale, neîncercând să le faceți să treacă drept ce nu sunt, anume ceartă de idei. În fine, îmi place felul destul de rar în presa noastră, cum știți să purtați și cearta de idei, în ciuda ranchiunelor personale. Tot acest preambul este
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
opera camilpetresciană decât dinspre textele cu tentă autobiografică (jurnalul, fragmente disparate din Doctrina substanței, ca și confesiunile din câteva interviuri și conferințe) spre lumea ficțiunii. Notele zilnice ne apar de o aparent dezarmantă monotonie, notațiile alternând între privațiuni materiale și idiosincrazii literare. Lectorul avizat nu poate trece cu vederea o serie de amănunte dintre cele mai bizare. Însemnările au un caracter discontinuu, luni și chiar ani întregi Camil Petrescu nu notează nimic. E de presupus, și aici Mircea Zaciu are dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de un cer de plumb. E de necontestat că observația lui Al. Paleologu cu trimitere la oroarea pe care scriitorul o manifesta față de personajele care se complăceau într-o lene de a privi își are temeiurile sale. Însă, cauza acestei idiosincrazii trebuie căutată nu doar în convingerea romancierului că privirea trădează inteligența și viața interioară intensă a unui anume personaj, ci și în visul răspândit în operă. Probabil că s-ar putea evoca din nou și accidentul biografic (surditatea), fiindcă e
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în plan epistemologic și poietic, pe de o parte, înțelegere, integrare și efort de a sintetiza în operă principiile estetice enunțate. A doua trăsătură întru totul demnă de reținut este orientarea pragmatică a scriitorului, care, în pofida presupozițiilor ideologice și a idiosincraziilor inevitabile, transpune discursul in verbis în discurs in actu. Delimitând atent teritoriul în care este operantă opoziția "realitate" "aparență" ( ori adevăr vs. fals), Camil Petrescu conchide o pragmatică a discursului verosimil 382, tranșând în favoarea sa raportul dintre invenție și repetiție
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
să regreți că ceea ce îți place e așa cum e. Refuzul acesta venea din oroarea de poncifurile academice, de pedanterie și belferism și din reacția modernismului artistic care vedea în clasicism „le pain des professeurs”. De altfel Ralea avea congenital aceeași idiosincrazie contra miturilor și spiritului tragic grecesc pe care o aveau filosofii secolului al XVIII-lea, Fontenelle, Voltaire, Diderot. E o idiosincrazie de structură mai mult decât de formație. În formația lui Ralea intrau influențele mai noi ale unor autori, care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și din reacția modernismului artistic care vedea în clasicism „le pain des professeurs”. De altfel Ralea avea congenital aceeași idiosincrazie contra miturilor și spiritului tragic grecesc pe care o aveau filosofii secolului al XVIII-lea, Fontenelle, Voltaire, Diderot. E o idiosincrazie de structură mai mult decât de formație. În formația lui Ralea intrau influențele mai noi ale unor autori, care, în moduri diferite, desigur, regăseau totuși sensul miturilor clasice: Goethe, Anatole France, Gide, Nietzsche, care îi erau familiari. Interesantă este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și nici de acceptat ca un sistem (deși gândirea lui, vast sincretism de doctrine orientale și mediteraneene, era mult mai sistematică decât îndeobște se crede, formularea ei fragmentară reprezentând membrele unui întreg organic și coherent). Cu toate rezervele propriilor lui idiosincrazii, Ralea înțelesese acest lucru și adevărul este că în fond, în ciuda aparențelor și cu toate deosebirile, el era mult mai aproape de Nietzsche decât de linia cartesiană. Mai aproape și de Bergson, la a cărui filosofic recurge mereu, cu toate criticile
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pe care-l ambiționează o atare operă. Faptul că în ciuda obiectivității efective a operei și în ciuda ținutei ei academice, autorul nu se poate stăpâni de a-și exprima, sub tonul său de generalitate, pornirile subiective, pledoariile pro-domo, obsesiile polemice și idiosincraziile, nu mi se pare deloc un defect, ci dimpotrivă un farmec al acestei opere. Asemenea porniri pasionale, asemenea vindicte platonice și asemenea aluzii revendicative găsim și la Iorga. Ele au, la amândoi, ceva debonar și naiv, dezarmant, simpatic, lipsit de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
stilul eminamente scriptic al prozatorului publicistic (Vianu, Cioculescu). Lipsa de spontaneitate semnifică, și în actul gazetăresc, preocuparea obsedantă pentru rescriere, pentru elaborare meticuloasă și responsabilă, ca expresie a venerației în fața Cuvântului. Referindu-se la "schițele de portret" argheziene, Cioculescu semnalează idiosincraziile pamfletarului, stimulate de percepția sa consecvent-deformatoare asupra unor personaje ale căror merite și calități sunt totuși public recunoscute (V. Alecsandri, N. Davidescu, Iorga, Crainic, Brătescu Voinești, Pompiliu Eliade ș.a.): "când se înverșunează împotriva unui scriitor, fie chiar exclusiv pe temeiuri
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nu numai că lămuresc fiecare demers teoretic ori taxonomic, dar, în plus, oferă o imagine diacronică asupra unei îndeletniciri care a trecut în cultura noastră de un veac și jumătate. Criticii din care se citează sunt selectați fără predilecții ori idiosincrazii, lăsându-se cititorului posibilitatea de a se decide de partea cui să se situeze, atunci când o astfel de posibilitate este sugerată de autoare. B.-D. este și o editoare preocupată de trecutul cultural al Banatului, contribuind la readucerea în actualitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
Considerații etiologice Toate substanțele neuroleptice tipice sau atipice (proclorperazina, prometazina, clozapina, etc) pot induce sindromul neuroleptic malign. Neurolepticele puternice (haloperidol, flufenazina) sunt mai frecvent asociate cu SNM. Și alte substanțe cu proprietăți blocante dopaminergice (metoclopramida, litiu) pot produce SNM. Fiziopatologie Idiosincrazie la substanțele cu proprietăți antagoniste asupra receptorilor D2 dopaminergici din nigrostriat (explică rigiditatea, tremorul și rabdomioliza) și hipotalamus (explică hipertermia). Activarea 62 sau disfuncția sistemului nervos vegetativ simpatic s-a dovedit a juca un rol important În patogeneza SNM. Elemente
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
posibilitatea de demonstrare a consistenței personalității a fost dată de lipsa de consens între modelele teoretico-metodologice alternative de abordare, în ceea ce privește identificarea unor postulate teoretice, comun împărtășite, asupra dispozițiilor interne, care eventual să devină axiome în demersurile investigativ-explicative subsecvente. Toate aceste idiosincrazii reflectă starea inițială difuză de la care cercetătorii au plecat și care retroactiv ar putea justifica neînțelegerile și disputele consumate. Numai în acest context care s-a creat se pot explica controversele aprinse pe tema consistenței, care au persistat decenii la
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
se mai opri asupra lucrurilor cu adevărat importante. Cuvintele care descriu experiența ultimă sunt cele ale misticilor din toate timpurile - „Totul este viață și înviere!” - și dovedesc că, atunci când gândirea ajunge la ultimele sale consecințe, limbajul se eliberează de orice idiosincrazie și originalitate în favoarea simplității și a universalității. SCRIERI: Amintiri în uniformă, Valle Hermoso (Argentina), 1952; Povestea vorbelor, Paris, 1959; Carte de vise, Roma, 1968; Așa a fost să fie, München, 1975; Petreceri, Londra, 1977; Toană de har, Londra, 1978; Înăuntru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
precum China. Numai când privim îndeaproape China ne putem face o idee mai exactă despre propria noastră identitate și începem să înțelegem ce parte a moștenirii noastre ține de umanitatea universală și ce parte nu face decât să reflecte simple idiosincrazii indoeuropene. China este acel Celălalt fundamental fără de care Occidentul nu ar putea deveni cu adevărat conștient de contururile și limitele Eului său cultural."273 4. Piața internă, alternativa la piața mondială Modelul economiilor bazate pe export este confruntat cu dificultăți
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de Înclinările spre rău, de sinele egoist și păcătos, de filavtie, adică de dragostea excesivă față de trup și de plă‑ cerile lui, de toate faptele lui păcătoase, precum și de vorbele impudice, de consimțirea cu gândurile josnice, licențioase și malițioase, de idiosincraziile proprii, de gesturile egoiste, egocentriste, rebarbative și semețe, de prejudecățile neave‑ nite, de discuțiile fade și dăunătoare la nivel sufletesc etc. Sintagma „a‑ți lua crucea” comportă o bogăție de Înțele‑ suri, pe marginea cărora se pot broșa o mulțime
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]