59 matches
-
urale dacă nu atunci când afli că - nimic nu mai e de făcut - „morți sunt cei muriți”?! Poate că nici o altă împrejurare nu luminează, atât de în profunzime, ca aceasta, de un grotesc sinistru, lumea întoarsă pe dos în care trăiam. Idiotismul cunoscutului ritual pus în slujba cultului personalității - venise rândul bieților oameni din sală să se ridice în picioare și să bată din palme - nu este suficient pentru a explica acest ropot de aplauze nelalocul lor, deloc la locul lor, adresat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
exemplu, care probează și vastă cultură a lui Hașdeu: "Negreșit, dar ce să-i faci! așa crede filosofia poporana, care niciodată nu caută nod în papura... A căuta nod în papura, iată nu un cuvânt, ci o frază întreaga. Un idiotism absolutamente identic există în limba latină: "în scirpo nodum quaerere". Fest reproduce versul lui Enniu: "Quaerunt în scirpo, soliți quod dicere, nodum...". S-ar putea admite că legionarii lui Traian au adus această energică imagine din Italia, desi nici chiar
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Zafiu Sensurile și regulile de utilizare ale cuvîntului popular și familiar alde nu sînt tocmai ușor de explicat. Observația aceasta a făcut-o, acum mai bine de un secol, Hasdeu: care afirma, în Etimologicum Magnum Romaniae, că alde este ,un idiotism românesc, foarte anevoie de tradus în orice altă limbă". De altfel, e un mare avantaj pentru cercetătorul de azi faptul că Hasdeu i-a consacrat lui alde un spațiu amplu, comentîndu-i cu subtilitate folosirile specifice și ilustrîndu-le prin numeroase citate
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
încheiem seria recenziilor propriu-zise, o amintim pe acea a lui G. Ibrăileanu, din Viața românească (1908, nr. 2), despre ediția populară abreviată apărută în 1907, la Socec. După ce observă că un defect important al colecției mari este amestecul proverbelor cu idiotismele, afirmă că ea "este una din cele mai bune, poate cea mai bună colecție de literatură populară românească." "Folosul cel mare ce-l poate trage un om cult din cunoașterea proverbelor, este îmbogățirea stilului cu formule scurte, cuprinzătoare, pregnante și
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
își află izvoarele primare războiul împătimit al scriitorului de mai târziu împotriva "formelor" deformante. "Absurd dumnezeiesc! va exclama Gombrowicz peste ani. în această școală, am învățat uitarea eroică în nonsens, încrâncenarea sărbătorească în prostie, celebrarea pioasă a cretinității... o, formă! Idiotismele înfricoșătoare, care nu vor înceta nicicând să mă delecteze, capacitatea ei (a mamei) de a împleti prostiile în lanțul logicii implacabile, aici își află în mare primul impuls... Tot de la ea se trage și cultul meu pentru realitate. Mă consider
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
elemente de "postmodernism timpuriu" în scrierile și atitudinile lui Fitzgerald, paginile sale cele mai durabile transcend limitele încadrărilor critice. Raporturile scriitorului cu cinematografia i se par autorului definibile prin termenul Hassliebe (iubire cu ură). În subcapitolul Fitzgerald față cu "sacrul idiotism" al Hollywood-ului se vorbește despre șocul produs de sistemul colectivist de lucru din "uzina de visuri" asupra lui Fitzgerald, dar și despre extinderea "lucrului în echipă" de la industria filmului la scrierea de romane, pusă în aplicare în Coreea de Nord a zilelor
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
pentru cei care nu au nici cea mai vagă idee despre ce sunt Proverbele... lui Zanne ca și pentru cei care știu că titlul cu subtitlul său mai cuprinzător decât o tablă de materii („proverbe, zicători, povățuiri, cuvinte adevărate, asemănări, idiotisme și cimilituri, cu un glosar român-francez”) numește cel mai extins corpus de texte folclorice românești realizat deocamdată, o aritmetică elementară poate oferi informații copleșitoare: zece tomuri impresionante, publicate între 1895 și 1903; sau circa 8.000 de pagini de text
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
a înfierbântat masele. Pavel știa ce-i trebuie pentru a stăpâni lumea. Misticismul nu se împiedica în adevăruri științifice. O religie decentă în afirmații nu putea avea succes. Propaganda are nevoie de teme șoc. Postul este o ilustrare perfectă a idiotismului mistic. În Paradis se poate intra numai flămând!” Valoroasele idei din carte, parcurse succint și incomplet până aici, nu pot fi considerate un atac la misticismul religios, ci un îndemn la rațiune. Tot așa cum trebuie considerată și decelarea mecanismului politic
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
una, limba, încă ar fi un minimum satisfăcător, pentru că limba unui popor nu e o colecție de semne abstracte ca cuvintele unui volapük. În limba unui popor, în cuvinte, în chipul de a forma familia cuvântului, în construcții speciale, în idiotisme, în sintaxă etc., e depozitat sufletul unui popor, experiența lui de-a lungul vremii, chipul lui de-a simți, de a gândi, de a considera lumea. 37. Cine disprețuiește literatura anterioară a tării sale, nu poate fi scriitor bun, chiar
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în sfârșit, că Pavlișcev se întâlnise odată la Berlin cu profesorul Schneider, un elvețian care se ocupă tocmai de aceste maladii, are un stabiliment în Elveția, în cantonul Valais, face cure prin metode personale, cu băi reci și gimnastică, tratează idiotismul și demența, îngrijindu-se pe deasupra de instruirea și dezvoltarea spirituală a pacienților; spuse că Pavlișcev, după ce l-a trimis la acesta în Elveția acum vreo cinci ani, a murit subit cu doi ani în urmă, fără să lase dispoziții; că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să apuce a-și spune clar și conștient: „Da, pentru acest moment merită să-ți dai viața toată!“, atunci, firește, acest moment în sine prețuia cât viața toată. De altfel, nu susținea partea dialectică a concluziei sale: abrutizarea, bezna sufletească, idiotismul stăteau în fața lui ca o clară consecință a acestor „clipe superioare“. Desigur, nu s-ar fi apucat de polemizat la modul serios. În concluzie, adică în aprecierea pe care i-o acorda acestei clipe, exista, cu siguranță, o eroare, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
e destul de blamabil. Odrasla noastră, acum vreo jumătate de an, încălțat cu pantofi din cei care se poartă prin străinătate și tremurând într-o măntăluță necăptușită cu nimic, s-a întors în Rusia din Elveția, unde s-a tratat de idiotism (sic!). Trebuie să recunoaștem că a avut noroc, întrucât, ca să nu mai vorbim de interesanta lui maladie, de care s-a tratat în Elveția (ia spuneți, te poți vindeca de idiotism, ia imaginați-vă așa ceva?!!!). a putut demonstra, prin propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în Rusia din Elveția, unde s-a tratat de idiotism (sic!). Trebuie să recunoaștem că a avut noroc, întrucât, ca să nu mai vorbim de interesanta lui maladie, de care s-a tratat în Elveția (ia spuneți, te poți vindeca de idiotism, ia imaginați-vă așa ceva?!!!). a putut demonstra, prin propria lui persoană, adevărul zicalei rusești: «fericiți cei care fac parte dintr-o anumită categorie de oameni!». Judecați și singuri: rămânând copil neînțărcat după moartea tatei, care a fost, se zice, locotenent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
P. moare subit. Firește, nu lasă nici un testament; ca de obicei, treburile sunt în neorânduială, apar o mulțime de moștenitori lacomi, care nici nu se gândesc la ultimele progenituri ale neamului, cele care, din milă, sunt tratate în Elveția de idiotismul ereditar. Vlăstarul, deși idiot, a încercat totuși să-l ducă de nas pe profesorul lui și timp de doi ani, se zice, a reușit să facă tratament gratis, tăinuindu-i moartea binefăcătorului lui. Dar și profesorul era un șarlatan de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
bărbos și credincios de rit vechi, care-i lasă câteva milioane drept moștenire indiscutabilă, rotundă, curată, bani gheață și (ce bine ne-ar fi prins mie și dumneavoastră, cititorule!) toate acestea progeniturii, toate acestea baronului nostru, care și-a tratat idiotismul în Elveția! Dar, de data asta, a început altfel de muzică. Împrejurul baronului nostru cu pantofi străini, căruia mai că nu i se aprinseseră călcâiele după o celebră curtezană frumoasă, s-a adunat deodată o mulțime de prieteni și amici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cum ar fi trebuit să judece cu dreptate progenitura noastră? Desigur, cititorule, crezi că și-a zis cam așa: Toată viața am profitat de mărinimia lui P., zece mii s-au cheltuit cu educarea mea, cu guvernantele și cu tratamentul de idiotism urmat în Elveția; și iată-mă acum cu atâtea milioane, iar caracterul onest al fiului lui P., care nu e vinovat cu nimic de metehnele ușuraticului său tată, care l-a și uitat, piere trudindu-se cu meditațiile. Tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în orice caz ar fi o prea mare josnicie și nerușinare (progenitura a uitat că n-ar fi nici înțelept) din partea mea dacă nu i-aș restitui acum fiului lui P. cele zece mii pe care P. le-a irosit cu idiotismul meu. E o chestiune care nu ține decât de rușine și de dreptate! Căci ce s-ar fi ales din mine, dacă P. nu m-ar fi luat pentru creștere și educație și, în loc de asta, s-ar fi îngrijit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
1874 și 1879, el indică faptul că în 1869 o treime din recruți nu atingeau înălțimea de l,57 m, pretinsă pentru serviciul militar; în 1879, o treime se situa sub l,54 m. El mai deplînge înmulțirea cazurilor de idiotism și de sifilis. Doctorul Dinu Georgescu, afectat în 1879 la serviciul sanitar al armatei, dă o cifră de 10 infirmi la o sută de tineri înscriși. El observă: "Timpurile cînd se spunea: "dacă vreți să vedeți un tip de om
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
secolul al XIX-lea a circulat în psihiatrie sub denumirea de demență precoce. Semnalată de Willis (1672), care o considera o stare de stupiditatea psihică, este recunoscută de Pinel (1809), Esquirol (1814) și Spurzheim (1818) care au denumit-o fie idiotism accidental sau dobândit, fie demență cronică. Se pare că cel care o numește demență precoce este Morel (1860), termen adoptat și de Kraepelin care o descrie la rândul său (1896). În aceeași perioadă, Kahlbaum descrie catatonia și Hecker hebefrenia, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
DE ARIERAȚIE MINTALĂ Oligofreniile Cadrul psihopatologic Stările de arierație mintală sau oligofreniile au avut o evoluție interesantă din punct de vedere psihopatologic, dar și din punct de vedere social, psihopedagogic și psihometric. În secolul al XVIII-lea, sub termenul de idiotism era cuprins un ansamblu de tulburări psihice de tip deficitar. În secolul al XIX-lea, Esquirol face distincția dintre aceste tulburări denumite stări de arierație mintală sau oligofrenii și demențe. În sensul acesta, referindu-se la oligofrenii, el distinge două
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai multe cuvinte și sens, expresia 39 îndeplinește, ca și cuvântul, o anumită funcție în context. NOTĂ. În literatura de specialitate 40, unitatea lexicală superioară (ca structură) cuvântului este denumită prin termeni diferiți: expresie, frazeologism, îmbinare (stabilă/ uzuală) de cuvinte, idiotism, locuțiune, sinapsă etc. Unii dintre acești termeni trimit către anumite contexte particularizante; de exemplu, se consideră idiotisme expresiile specifice unei anumite limbi (vezi, de exemplu, rom. roșu ca racul vs. fr. rouge comme une pivoine, "roșu ca un bujor"); îmbinările
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
În literatura de specialitate 40, unitatea lexicală superioară (ca structură) cuvântului este denumită prin termeni diferiți: expresie, frazeologism, îmbinare (stabilă/ uzuală) de cuvinte, idiotism, locuțiune, sinapsă etc. Unii dintre acești termeni trimit către anumite contexte particularizante; de exemplu, se consideră idiotisme expresiile specifice unei anumite limbi (vezi, de exemplu, rom. roșu ca racul vs. fr. rouge comme une pivoine, "roșu ca un bujor"); îmbinările stabile de cuvinte 41 (a-și da seama) se opun celor care nu au caracteristica stabilității (a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gramatică (scrisă în germană) a limbii române, Theoretisch-praktische Grammatik der Dacoromanischen, imprimată la Lvov și Cernăuți, în 1844, manual care a cunoscut mai multe ediții. În anexa gramaticii, B. adaugă o Culegere de anecdote, fabule și „istoricele”, traduceri de proverbe, idiotisme și texte literare românești. Pentru necesitățile învățământului teologic, a redactat alte trei manuale, tipărite la Viena, în 1865. La deschiderea mormintelor domnești de la Putna, în 1856, el glorifică într-o scurtă descriere, în limba germană, viața lui Ștefan cel Mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
toxicomanii, oligofrenie, demențe etc. Abulia este de fapt o hipobulie extremă, în care capacitatea de a concepe și desfășura o activitate finalizată este aproape nulă. Apare în formele grave de depresie și schizofrenie în demențe (stadiul terminal), în oligofrenie gravă (idiotism). 4.1.9.2. Tulburările calitative ale voinței Predescu (1989)71, pe lângă parabulie, care constă: "într-o insuficiență volițională, însoțită sau determinată de anumite dorințe, pulsiuni și acte parazite" și disbulie care se caracterizează prin dificultatea de a trece la
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se coboară. G. Ranetti, om cu fineță, care dădu cunoscutei Furnica un nivel ce n-a mai fost atins de nici o revistă umoristică, era un "moftolog" bine dispus. El debita miticisme cu aer de pince-sans-rire și compunea poezii franceze din idiotisme române traduse vorbă cu vorbă: Tu m'as mangé roti enfant En me tirant sur la ficelle!... Marele actor Petre Liciu (1871-1912) compunea și el spirituale monoloage. Capitolul XXIII ROMANCIERII LIVIU REBREANU Nuvelistica lui Liviu Rebreanu (1885-1944), fără a da
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]