105 matches
-
politeist egiptean, care din nefericire își va lăsa amprenta asupra lui Israel în adoptarea cultului idolatru al boului Apis ce va fi practicat de popor atât în timpul peregrinării prin Sinai, cât și după intrarea în Canaan. Apoi, prin alungarea popoarelor idolatre ale amoreilor, canaaneilor, heteilor, ferezeilor, ghergheseilor, heveilor și iebuseilor din Canaan, înainte de venirea lui Israel, Iahve curăță aria, creând pentru Israel premisele unui cadru religios propice, în care cultul Adevăratului Dumnezeu să rămână de-a pururi o lege sfântă și
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
prin aceasta el trebuie să evite orice legături susceptibile să-i păteze fidelitatea față de Iahve și să-l îndepărteze de tradițiile sale religioase.[89] Călătoria prin pustie, deșertul constituie momentul de purificare, unde Israel trebuie să se ,,descătușeze” de obiceiurile idolatre ale neamurilor ,,și să se pregătească în dependență absolută față de Dumnezeul său”.[90] Însă datorită tentației permanente a lui Israel de a refuza această ,,separație”, această vocație particulară, Iahve va adresa poporului un apel continuu la fidelitate față de sine și
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
liturgică, ca temelie și stâlp al Teologiei Ortodoxe, ca om în lumina chipului său creat întru asemănare cu Creatorul. Ego-ul trebuie absorbit întru asemănare, altfel este orbit de zorii sinelui în care se desfată și se răsfață norii patimilor. Verigile idolatre se înlănțuiesc în jurul iraționalului prin lăcomie și după rațional prin mândrie, curbând sensul metafizic al chipului de la a fi la a avea. La rîndul ei lăcomia pervertește dorința, ispitește erosul, venerează desfrâul, supralicitează avariția din care țâșnesc tristețea și invidia
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
lumii și ale lui Dumnezeu, care cercetează puterea autonomă a omului. O astfel de cunoaștere este potrivnică voii dumnezeiești. În cel cuviincios, inclusiv în angajarea pe calea cunoașterii, sălășluiește „glasul Domnului”. Cunoașterea trufașă încrezătoare în forța exclusivă a rațiunii este idolatră, producând numeroase și profunde amăgiri. Sfântul Vasile cel Mare, comentând versetele din Psalmi: „Văzut-am pe cel necredincios fălindu-se și înălțându-se ca cedrii Libanului” și „Glasul Domnului sfărâmă cedrii”. (Psalmul 28, 5), afirmă: „...glasul Domnului sfărâmă pe cei
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
Și zile deja numărate - Tirani se-mbracă de moarte. APEL PENTRU REÎNTREGIRE (Doamnei Vitalia Pavlicenco) Popor român, urmaș de daci, Trezește-te din amorțire, Nu mai cerși la sfinți și vraci, Aspiră la reîntregire Popor român, popor viteaz Refuză ruga idolatră Ține visul unirii treaz Recheamă-ți oastea de la vatră De la letopiseț citire Dorința ta spre cer să tune! Românii vor reîntregire Uniți în crez și acțiune. Aprinde foc pe vârf de munte Nu contempla cum curge Istrul Clădește peste Țară
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
Dumnezeu Îl va da pe Fiul Său pentru ca Avraam și sămânța lui să aibă viața veșnică. Osea știe că sensul acestei întâmplări nu a fost acela de a învăța că Dumnezeu S-a răzgândit și aprobă jertfele omenești, caracteristice religiilor idolatre. Crește în inima lui convingerea că Dumnezeu nu S-a răzgândit nici cu privire la adulter. Așa cum pe Avraam l-a durut încercarea cu Isaac, tot așa pe Osea îl doare încercarea cu Gomera. Se întreabă care este lecția pe care Dumnezeu
OSEA de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351935_a_353264]
-
prin Ea. Iubirea este tot ce poate fi mai pur, iubindu-ne pe noi, iubim pe Dumnezeu. Trăiam intens acele vise neîmplinite trupesc, găzduite în inima mea, oblojite să nu fie atinse de impuritățile vieții, voiam să rămână pure, caste, idolatre. Mă înălțasem deasupra sentimentelor obișnuite, pline de dorință carnală, era ceva ideatic, ceva înălțător prin profunzimea lor și intensitatea trăirilor mentale. Venea iubirea pură, ancestrală, moștenirea sublimului din iubirea dumnezeiască, eram eu mai sus decât propriul eu, mă luptam cu
IUBIREA PENTRU... de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350630_a_351959]
-
invocările sufletelor morților, potrivit Sfântului Iustin[94], sunt nelegitime și necreștinești. Și Tertulian se ocupă de practicile magice, (necromanție, spiritism, vrăjitorie), care pretind că pot chema sufletele celor morți prematur, sau chiar de moarte naturală. Dar el le găsește practici idolatre, curse diavolești ce defaimă sufletele răposaților[95] și produc confuzie în privința adevărului judecății de apoi și învierii generale. Așa trebuie interpretate, spune el, episoadele corespunzătoare din Vechiul Testament precum și așa-numitele apariții în vis. Și pentru a argumenta faptul că nimeni
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
diplomație, de multe ori biruind în lupte grele” (Marele Constantin, Învinuiri și Adevăr. Studiu Istoric. Trad. Pr. Ion Andrei Gh. Țârlescu, Ed. Egumenița, Galați, 2013, p. 34). Sub oblăduirea Duhului Sfânt, Împăratul Constantin cel Mare a schimbat complet chipul Europei idolatre, conturând de-a pururi Icoana creștinismului apostolic. Chemarea lui Constantin n-a fost de pe pământ, de la oameni, ci de sus de la Dumnezeul cel Sfânt, Care l-a ales pentru misiunea sa profetico-apostolică: Nu de la oameni, dar nici pentru oameni, ci
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
care trăim, și anume că omul este dependent de lucrurile lumii, legat prin propriile lui afecte, cum spunea Părintele Stăniloae în Ascetică și mistică, dar pervertind afectele naturale prin păcat. În aceste condiții, dragoste nu va fi deloc, în afara celei idolatre sau egolatre. Numai omul responsabil de lucrarea duhovnicească, numai omul jertfelnic, cel ce-și asumă crucea lui Hristos, poate învinge dependența de patimi. Și abia apoi va putea experimenta dragostea de Dumnezeu și de aproapele. Experiența iubirii, așadar, este experiența
DRUM INIŢIATIC de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347242_a_348571]
-
sine stătător stăpân înlăuntru si în afară în gîndul si negîndul cu care iși biciuie furtuna tu ești lună întreabă glasul unui câine tu ești spune tu ești săgeata rătăcire sau ceartă a luminii în munții fără legământ întreabă cuvântul idolatrei conștințe spartană iluzie nimic nu este mai mult de a fi în universul atingerii niciodată absolut în cadrul unei singure dar singure și invariabile eternități Referință Bibliografică: Nici lucru nu sunt / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 765
NICI LUCRU NU SUNT de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341377_a_342706]
-
lumii și ale lui Dumnezeu, care cercetează puterea autonomă a omului. O astfel de cunoaștere este potrivnică voii dumnezeiești. În cel cuviincios, inclusiv în angajarea pe calea cunoașterii, sălășluiește „glasul Domnului”. Cunoașterea trufașă încrezătoare în forța exclusivă a rațiunii este idolatră, producând numeroase și profunde amăgiri. Sfântul Vasile cel Mare, comentând versetele din Psalmi: „Văzut-am pe cel necredincios fălindu-se și înălțându-se ca cedrii Libanului” și „Glasul Domnului sfărâmă cedrii”. (Psalmul 28, 5), afirmă: „...glasul Domnului sfărâmă pe cei
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
mai poți măcar să-i murmuri. Vedem că nu mai zboară nici lăstunii Prin aerul încremenit, de piatră Și nu mai pâlpâie deloc tăciunii, În anotimpul fără rost și vatră. Doar noi rămânem, tot mereu, nebunii Ce fac, din lună, zână idolatră. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: LĂSTUNI / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2058, Anul VI, 19 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LĂSTUNI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342722_a_344051]
-
observi că mereu îți vine să faci rocadă. Crezi că înțelegi, dar nu știi esența. Vezi până în miez dar ești orb afară. Suferi când pricepi că ți-e chintesența falimentară. Izgonit, te-ntorci spre-a pleca aiurea, colindând invers lumea idolatră, tăind furios trunchiuri ca-n pădurea ta să-ți faci șatră. Ce urmează-a fi n-are importanță atât timp cât simți în inimă freamăt ce va risipi în negru nuanțe, zâmbete-n geamăt. Anatol Covali Referință Bibliografică: Puls / Anatol Covali : Confluențe
PULS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343198_a_344527]
-
natura să fii precum o zee Și d-aia-ți închin ode și cîntece, femeie ! Și chiar și prin muzee ai devenit un vis Cînd mă gîndesc anume la ce-a pictat Matisse El a pus la răscruce de gînduri idolatre Ideea ce îi face pe unii doar să latre Altora cu finețuri și gust la pipăit Le-a zgîndărit onoarea care i-a opărit Dar Universul ăsta se coce-ntr-o banană Cîntată de rapsozii aleși după sprînceană Iar tu de sari
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
lucrurile lumii, legat prin propriile lui afecte, cum spunea Părintele Stăniloae în Ascetică și mistică, dar pervertind afectele naturale prin păcat. În aceste condiții, nu poate exista iertare, nu poate avea loc pocăința, iar dragostea se va pierde, în afara celei idolatre sau egolatre. Numai omul responsabil de lucrarea spirituală, numai omul jertfelnic, cel ce-și asumă crucea lui Hristos, poate învinge dependența de patimi. Și abia apoi va putea experimenta dragostea de Dumnezeu și de aproapele. Experiența iertării, așadar, este experiența
ÎNDEMN LA IERTARE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378422_a_379751]
-
Tu ai trimis Iubirea, Ca noi să credem și să fim salvați, Revarsă-Ți harul și dă izbăvirea, Acelora ce mult sunt încercați. Mângâie mame, frați, prieteni, Tată, Fă-i să-și cunoască rostul pe pământ Și renunțând la viața idolatră, Cinste Să-Ți dea, slăvind al Tău Cuvânt. Tu ia aminte, prieten drag, în viață, Tot pare bun, dar nu-i tot de folos! Citește Cartea Sfântă, ea te-nvață Cum să trăiești, să fii victorios. Pentru cel rău, nu
NE IARTĂ DOAMNE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374933_a_376262]
-
pe care v-o recomand - REVRAJIREA LUMII, de Virgiliu Gheorghe - spune: "Vizionarea TV îi determină pe oameni să se raporteze la televiziune că la o instanță de ordin religios. Televiziunea instituie în societatea mediatică o realitate asimilabila templului din religiile idolatre" Doamne, da-ne înțelepciunea să înțelegem planurile celui rău, să înțelegem lumea în care trăim și trăim frumos, ca în timpul zilei. Ioan Ciobota = www.ioanciobota.wordpress.com = Referință Bibliografica: Eseu - Magic și ocult / Ioan Ciobota : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MAGIC SI OCULT de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375329_a_376658]
-
sus, la răsărit, la nord, la sud, la apus, pe scena vieții e liniște mută, ca umbra de harpe -n delir, se fierbe otrava-n cucută pentru sărmanul rege lear, în cerul sacru domnul pe vatră, cu ochiul către lumea idolatră, o măsoară pe orbită la pândă cu harul lui și iertarea-i blândă. sunt mai străine dorurile-n vis, mai calpe sufletele ni-s, tot mai departe trena ta suavă, tot mai aproape viața de otravă, degeaba dezgropăm noi la
ORPHEU N-A MURIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347334_a_348663]
-
lumii și ale lui Dumnezeu, care cercetează puterea autonomă a omului. O astfel de cunoaștere este potrivnică voii dumnezeiești. În cel cuviincios, inclusiv în angajarea pe calea cunoașterii, sălășluiește „glasul Domnului”. Cunoașterea trufașă încrezătoare în forța exclusivă a rațiunii este idolatră, producând numeroase și profunde amăgiri. Sfântul Vasile cel Mare, comentând versetele din Psalmi: „Văzut-am pe cel necredincios fălindu-se și înălțându-se ca cedrii Libanului” și „Glasul Domnului sfărâmă cedrii”. (Psalmul 28, 5), afirmă: „...glasul Domnului sfărâmă pe cei
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
aleasă, dintr-un mare ales neam Au logodit-o cu un Sfetnic care sluja Împărăția Dar ea (nevrând),punea condiții și amânat-a Cununia... I-a cerut ca să devină Eparh în a lor Cetate Apoi să se lepede de legile idolatre Văzând că îl tot amână (Elevsie cel refuzat), S-a plâns la tatăl Iulianei, ce-a dus-o la torturat... Au spânzurat-o de cosițe, coastele i le-au străpuns Dar din temnița ' și cuptor, a fost salvată de IISUS
SF. MUCENICA IULIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376665_a_377994]
-
al Tău! Nădejdea mea e mare Și cred al Tău Cuvânt, Yehova Yire, Revarsă-Ți sfânta binecuvântare, Peste pământ, cu har și mântuire. Poartă de grijă lumii-ntregi, o, Tată, Căci moștenim păcatul! Prin cădere, Ne-am construit o viață idolatră, În care ne hrănim doar cu himere. Și Te mai rog Preasfinte, fie-Ți milă, De-ai Tăi copii, ce-au hainele pătate, Căci mulți se duc la Adunări cu silă, Uitând ce-nseamnă har și pietate. Topește Doamne sloiurile
REVARSĂ-ȚI SFÂNTA BINECUVÂNTARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375197_a_376526]
-
universul ce Îl Înconjoară. Valoarea culturală a cunoașterii sporește atunci când se sprijină pe referențe mai largi, când știe să asculte de normativitatea eticii sau de chemările acțiunii. Se spune că știința Înseamnă putere, dar aceasta nu derivă dintr-o poziționare idolatră, ci prin emergență și difuziune a perspectivelor. Și În nici un caz, ea nu trebuie exercitată oricum și de oricine. O idee științifică poate ucide indivizi sau colectivități, poate aduce neliniști sau calamități, poate fi deturnată de la un scop benefic atunci când
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un țel projet : Pour SUD, îl ne s'agit pas de se fondre dans une vague déjà suffisamment ample pour se suffire à elle-même. Nous n'entendons pas non plus ajouter notre " Gloria " au concert littéraire qui accompagnerait une mode idolatre. La publication de ce volume consacré à Lucian Blaga se situe tout simplement dans la droite ligne qui guide notre revue depuis să naissance : donner à connaître la poésie de notre temps. Et cette volonté s'impose avec d'autant plus
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
scoate la iveală puțin cîte puțin. Dacă Dumnezeu (sau Verbul) există în întregime în Hristos, credința populară va face confuzie între Tată și Fiu și îl va servi pe primul sub chipul imaginat al celui de-al doilea. O derivă idolatră împotriva căreia reacționează Arie, care, pentru a salva identitatea Tatălui, va insista asupra distingerii naturilor și va maximiza în elementul "Dumnezeu" deplina sa transcendență. Hristos s-a născut în anul cutare, în ziua cutare, la ora cutare; dar Dumnezeu, principiul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]