204 matches
-
Confesionale (1934), inspirată de Karl Barth, constituie expresia exemplară a unui astfel de refuz. O autentică credință în Dumnezeu reprezintă renunțarea la toate celelalte puteri care astăzi vin ridicate la rang de divinitate. În sensul acesta, devine indiferent faptul că idolatrul modern "monoteist" sau "panteist" cântă "Dumnezeule Preamărit, noi te lăudăm" lui dumnezeu Mammona sau Sexului, dumnezeului Putere, Știință, Națiune sau Fotbal, căruia este pregătit să-i sacrifice totul. Rămâne de amintit că credința în Dumnezeul unic este în contrast cu orice pseudoreligie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
aceasta ilustra că focul nu atinge dogma spiritualității sale. Arhimandritul se revolta astfel în fața ignoranței unor preoți ortodocși care considerau că arderea cadavrelor ar afecta procesul învierii la sfârșitul veacurilor. Identifica două cauze principale ale categorisirii cremaționiștilor drept păgâni și idolatri, de către teologii vremii: pe de o parte interesele materiale, iar pe de altă parte ignorarea crasă a Scripturilor 154. Cea de a unsprezecea parte a studiului dezvoltă tema focului după Sfintele Scripturi. Șerboianu arată limpede că înfățișarea cremațiunii drept o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
doctrinară, pur ideală. Majoritatea adepților creștini, la-nceput, era formată din iudei, apoi din păgână recrutați dintre Romani, Greci și alte națiuni. Iudeii monoteiști veneau în creștinism cu o doctrină bine fixată și cu tradiții milenare, pe când păgânii politeiști și idolatri aduceau cu ei obscurantismul și o filozofie aparte, ce corespundea vremii și mentalității de pe atunci. Sarcina Apostolilor deci legatari ai Noului Așezământ 217 era nespus de mare. Pe deoparte, ei înșiși nu discernuseră bine noua și ideala doctrină a Mântuitorului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
că arderea ar atinge, dacă nu direct, cel puțin tangențial, doctrina dogmatică despre "Învierea morților" și că atât cei ce au înființat și susțin instituția cremațiunii, cât și preoții ce oficiază servicii religioase celor ce se incinerează, sunt "păgâni" și "idolatri". Mai adăugând la acestea mătrăguna imaginației unor capete înfierbântate și dornice de reclamă și succes ieftin că "mortul, în cuptorul încălzit se scoală-n picioare" că "întinde mâinile, parcă-n semn de milă și-ndurare" că "țipă strident la primul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pe povârnișul fanteziei fiecăruia din noi, ci să fie-ntemeiate măcar pe Scriptură, pe care Biserica creștină o crede "sfântă" și "piatră unghiulară" a tuturor învățăturilor Ei. Oare "sectanții" nu ne numesc pe noi ortodocșii și pe catolici "păgâni" și "idolatri", fiindcă venerăm icoanele. Și poate că ei au mai multă dreptate scripturistică, decât teologii noștri, cari atacă instituția cremațiunii în neștire, dacă ținem seama și ne conformăm Decalogului din Sfânta Scriptură (porunca I-a), care ne vorbește despre "unitatea" lui
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
proclamă ideea despre puritatea lui Dumnezeu, Carele, ca și focul nu suferă nimic necurat în Sine. De unde dar, țâșnește această răzvrătire a teologilor noștri împotriva Cremațiunii și mai ales a oficierii serviciilor religioase celor incinerați, când ne numesc "păgâni" și "idolatri"? Voi spune: Mai întâi, dintr-un meschin interes material și de breaslă și al doilea, dintr-o totală ignoranță, nu numai a ramurii teologice, dar chiar a Sfintei Scripturi, care este "codul" de fiecare clipă al adevăratului slujitor al altarului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de pe fața pământului și nu vor putea ține capul sus, în ziua judecății. (Flacăra sacră, III, 3, 1936, p. 3) Cremațiunea și religia creștină. "Focul" după Sf. Scriptură (XI) Anticrematoriștii noștri, clerici, ne-au aruncat și epitetul de "păgâni" și "idolatri", arătându-ne pe drept cuvânt că oarecare neamuri păgâne și idolatre, despre care ne vorbește Sf. Scriptură, întrebuințai focul, ca să arză pe pruncii lor, pe care-i aducea ca jertfă, idolilor. Sunt de acord cu confrații mei preoți că Sf.
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
un ritual, în care superstițiile cele mai fantastice și imoralitatea cea mai crasă se îmbină adeseori cu o pietate șovăielnică și cu falsa credință într-un Dumnezeu, căruia i se ascriu aproape toate defectele omenești. Lăsând la o parte pe idolatri, pe păgâni și pe necreștini și ocupându-ne numai de creștini, vom găsi fără excepție două religiuni și două morale, la fiecare popor: una oficială și colectivă zisă "cea adevărată" și alta individuală, având criteriul de existență înfipt în trecutul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Pavel Șușară I. Brâncușian în esență, dar stopat în orizontul arhaic și idolatru al lui Brâncuși, George Apostu a perpetuat, în plină contemporaneitate, vîrsta eroică, prometeică și stihilă a sculpturii. Fascinat în primul rînd de materialele ingenue, neprelucrate, prelevate nemijlocit din natură, în special de lemn și de piatră, asupra cărora se poate
Mic dicționar de clasici ai sculpturii contemporane by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7554_a_8879]
-
în ea un efort analitic și documentar comparabil cu cel al unei cercetări doctorale." Mă rog, ca să mă folosesc și eu de stereotipuri, comparaison n'est pas raison. Alte prejudecăți vor fi venind din ceea ce se numește, în spațiul nostru idolatru, proba Eminescu. Cât privește capitolul cu pricina din Istorie, mărturisesc că, aparținând ultimei generații școlite după manuale unice, nu am avut prea des ocazia să citesc texte critice într-atât de epurate de orice - nu întâmplător - parti-pris. Ideologic sau, ca să
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
citești, nu ești o mașină care înregistrează cuvinte, sensuri. În capul tău se nasc felurite legături. La început, pur literare: te gândești la alte poeme, alte povești. Un cuvânt te oprește din drum, e o perlă sau un excrement. Devii idolatru. Iubești-urăști sunete, un sens al cuvântului te urmărește. Apoi, mintea evadează. Începe o aventură, întotdeauna clandestină, adesea rușinoasă. Ce ai făcut aseară? - Am citit. Fals! Ai citit, dar ai făcut și multe alte lucruri de care ar trebui să-ți
Portretul lui T. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6208_a_7533]
-
de gîndire nondiscursiv și nonfigurativ. Unirea de la Sebeș, 1966, sau compoziția Fără titlu, București, 1968, sînt edificatoare în acest sens, ele reprezentînd, cumva, negociarea cu arhaicul, cu universul primar, așa cum făcea și Brâncuși, pe un alt palier al arhaicului, acela idolatru, prin Sărutul și prin Cumințenia pământului. Ca moment intermediar, în ceea ce privește problematica limbajului și relația mentală cu forma, și nu neapărat ca situare în timp, ar mai putea fi amintită și acea preocupare a Doinei Lie, din deceniul nouă al sec
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
înfumurări. Este orgolios, adică are orgoliul de a aspira la o Operă, dar nu este vanitos. Scara sa de valori literare și etice este viabilă și azi, trecând testul timpului. Iubirea sa pentru Nichita Stănescu, de pildă, nu are nimic idolatru, ci este o iubire fraternă, de la cel mai tânăr la cel mai vârstnic, și e elocvent faptul că este împărtășită. Cei familiarizați cu codurile comportamentale ale lui Nichita vor distinge cu ușurință, în narațiunea întâlnirilor cu acesta, dovezile că și
Jurnalul risipitorului de iubire (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4804_a_6129]
-
cu atît mai vîrtos înclinat să privești cu admirativă invidie reușita postbelică a unei țări devastate, mecanismul bine uns al serviciilor publice și al instituțiilor, «ordinea», «curățenia» și «onestitatea» teutone. Pe acest fundal, orice fisură, orice derapaj capătă, pentru vizitatorul idolatru, proporții catastrofale. Dacă nici Germania «nu mai e ce-a fost», atunci totul e pierdut. Ei bine, Germania nu mai e ce-a fost! E prima oară cînd trăiesc la Berlin experiențe îngrijorătoare.” Dar ce anume îi creează eseistului această
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3453_a_4778]
-
1768 din 03 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului 1. Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, Europa Centrală, e Pământul făgăduinței pentru afro-asiaticii dezorientați și disperați, după ce Lagărul ortodoxo-comunist și proiectul neoliberal-capitalist au eșuat lamentabil. 2. Un milion de mahomedani și idolatri vin în 2015 în Germania, nu în Rusia, Anglia/SUA. Internaționala comunistă, Solidaritatea socialistă, ca și egalitatea, speranța în bunăstarea, progresul neoliberal au dispărut fără urme. 3. German înseamnă de 1.000 de ani, demnitatea creștinului, Civitas Romana, Civitas Humana
INVAZIA BARBARILOR – 10 TEZE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373777_a_375106]
-
de care, în scumpul amfiteatru. Pe margini sunt scurse negre, rupte fire smulse de la surse întru' nemurire. De ele se prind mai toți spectatorii care se destind în teatre-accesorii. Cele trei pahare, cu niveluri patru, sunt în anchetare la un idolatru. TURNURILE GEMENE Nu două turnuri gemene, cinci se ridică-n cer spre neființă, făcute nu-s din fier și cremene ci, din lacrimi uscate-n neștiință. Trei se văd bine, sunt manipulate de întuneric scurs în loc umbros, sunt cele mai
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
și cultul valorilor. El are necesități duhovnicești conștientizate. Altfel spus, ca om și ca scriitor, Iulian Chivu este o Persoană, nu un individ, o Persoană și o Personalitate puternică, în veacul nostru obtuz și hipermaterialist, mediocru, descentrat, debusolat, steril și idolatru. Timișoara, 28 noiembrie 2015 Referință Bibliografică: Proza lui Iulian Chivu sau viața ca supraviețuire / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1793, Anul V, 28 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eugen Dorcescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
percepției ontologice directe, vizuale și chiar tactile, a proximității umane a unei personalități, prin obiectele sale personale, atunci când acestea există și când cineva are inspirația de a le expune. Nu este exclus riscul, în asemenea situații ca, în ochii unui idolatru, aura acelei personalități să cadă din propria mitologie în banalul cotidian sau, și mai grav, să creeze iluzia că și noi sutem ca el. Adică riscul de a pune semnul egalității între omul obișnuit și omul de geniu. În pofida acestui
BRÂNCUȘI-OMUL „PARTICIPĂ” LA SUBSCRIPȚIA PUBLICĂ PENTRU BRÂNCUȘI-ARTISTUL [Corola-blog/BlogPost/92359_a_93651]
-
apare ultimul bestseller În 350 de exemplare netto și de-aia e celebră-n orient și alte puncte cardinale literatura română cea tristă, plină de humor. Pe de altă parte, merită o cacealma și domnu’ publicu’ autohton cosmopolit, snob și idolatru vizavi de orice nu e românesc. Hai să fim serioși, dacă ar fi scris un român Codul lui Da Vinci, mai vedeam cozi la librării și la standurile duioaselor noastre târguri și iarmaroace de carte? Doamna M... n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cărui sunet nu Înceta, ci se stingea, căci nu atingea străfundurile de nepătruns, ca și cugetul lor treaz-ațipit. Poate era vis ori nălucire a cugetului său ațipit, un vis al trupului său păgîn, ori poate trimis de strămoșii săi păgîni, idolatrii lunii, ai lunii pline, ai străbunilor care acum Îl chemau. Afară era de bună seamă lună plină sau poate lună nouă, se deșteptau sufletele strămoșilor, cei dinspre partea bărbătească Îi chemau trupul păgîn, iar cei dinspre partea femeiască - sîngele păgîn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a operelor incompatibile cu creștinismul. Materialismul radical, ura față de religie și față de preoții ei, deconstrucția lumilor nevăzute pe care le putem găsi în De rerum natura includ de fapt atât lucrarea, cât și pe autorul ei pe lista Otto* a idolatrilor lui Hristos... Ce se poate spune despre mârșăviile scrise de Ieronim la adresa lui Lucrețiu? El îi reproșează - într-o formulă măiestrită, dar pe care probabil că n-o dorea atât de reușită... - materialismul fermecat. Fermecat așa cum sunt lucrurile înconjurate de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
poporul amărât de la țară ci, mai degrabă, doar pentru locuitorii privilegiați ai cetății. De-a lungul multor veacuri de după Potopul lui Noe, locuitorii acestor ținuturi au uitat învățăturile cele adevărate de la primul patriarh de după potop, încât au devenit cu totul idolatri și au început să se închine la tot felul de lucruri făcute de mâna omului, ori la soare, ori la lună, ori la fenomenele naturii. Era o lume pierdută, care vag mai percepea rânduielile lăsate de Dumnezeu primilor oameni. Apăruseră
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
o tentă înfricoșătoare. Cei doi tâlhari răstigniți odată cu învățătorul cel milostiv fuseseră și dânșii dați jos de pe cruci și îngropați într-o groapă comună undeva în gej-Hinnom la sud de Ierusalim, acea vale care era considerată blestemată și unde canaaniții idolatri aduceau altădată jertfe tinere lui Moloh, crudul lor zeu. Câțiva legionari romani se deplasau pe cărările de sub Golgota spre mormântul unde alți câțiva străjeri așteptau sosirea schimbului. În noaptea care tocmai trecuse fusese răcoare, frig chiar, iar acum, nu numai
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
Spiritual > SF.M.MC.PANTELIMON, TĂMĂDUITORUL Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Sub numele Pandeleon ("cel în toate ca un leu") Veni pe lume-acela care, ÎL va Sluji pe DUMNEZEU ! Tatăl, era un idolatru ; mama, Evula, o Creștină Dar ea trecând curând la DOMNUL, a luat religia păgână... Spre Școlile din acea vreme, tatăl său l-a îndrumat Și-alături de alte Științe, Filosofia, a-nvățat ! Deprins-a și Tămăduirea, cu Eufrosin Vestitul Doctor Iar
SF.M.MC.PANTELIMON, TĂMĂDUITORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350374_a_351703]
-
scris-o-n limba ebraică Pentru elinii Filosofi, a tradus-o și în greacă ! Apoi a propovăduit în toată Etiopia Unde fost-a ars pe rug...motivul ? Evanghelia ! Iar Iacob al lui Alfeu, a dus Cuvântu-n Răsărit Unde păgânii idolatri, spre CHRISTOS i-a convertit ! Care cu drag l-au numit : "Sămânța Duhovnicească" Iar antichriștii ucigându-l, luă moarte Mucenicească ! Apostolul Iuda-Tadeul, în Galileea, în Iudeia A dus Cuvântul la arabi, Samaria și Siria ! Fost-a la mesopotami și în
SOBORUL SFINȚILOR APOSTOLI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348555_a_349884]