10,015 matches
-
la sfat, Si trupul îți e drept, și-a ta cărare, Spre care mergi, cu gândul apăsat. Femeie, revin prin oase râuri, Ce-ți scalda bunătatea, zbătându-se de mal, Si de-ai purta o mie și-una brîie, O ie te-ar preface, în înger ideal. Femeie, cununi de flăcări ții pe creștet, Din ele statuezi purpure flori- Pe chipul tău să-și lase nemurirea Albirea zorilor, din care te-mpresori... Ai Universul absorbit de-o mare, Curăță, precum lacrima
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1436093335.html [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
moaștele dezgropate de un avocat a ceea ce a fost cândva PNȚCD și, distingându-se prin discursul de hazna, PRU sau ceea ce are PSD în fundul curții. De asemenea, naționalismul apare frecvent ca temă la PNL și PSD, începând cu uzul de ie patriotică, adesea brodată industrial, de exemplu în India. Deși la nivel de partid cele două au avut grijă să se ferească de a-și asuma mesaje extremiste (de exemplu PSD s-a folosit de PRU și de media de partid
„Străinii ticăloși împreună cu românii trădători uneltesc împotriva poporului român”. Ideile fasciste din campania electorală românească by https://republica.ro/zstrainii-ticalosi-impreuna-cu-romanii-tradatori-uneltesc-impotriva-poporului-roman-ideile-fasciste-din [Corola-blog/BlogPost/337721_a_339050]
-
de undeva. Și aceștia ar trebui împachetați și trimiși înapoi de unde au venit. Îți recomandăm Studenții merg acasă să voteze! Imagini din această seară din Gara de Nord Cultul tradiției și refuzul modernității. Orice femeie politician trebuie să aibă cel puțin o ie în garderobă. Și un batic. Ar putea apărea și în protecția muncii pentru politicieni, la secțiunea uniforme obligatorii. Despre tradiții nu trebuie să știi mare lucru: mămăligă, sarmale, mici, toate sunt specialități dacice. Religie, superstiție, zodiac, vrăjitorie merg bine împreună
„Străinii ticăloși împreună cu românii trădători uneltesc împotriva poporului român”. Ideile fasciste din campania electorală românească by https://republica.ro/zstrainii-ticalosi-impreuna-cu-romanii-tradatori-uneltesc-impotriva-poporului-roman-ideile-fasciste-din [Corola-blog/BlogPost/337721_a_339050]
-
de poezie religioasă “Credo”, ediția a XV-a, Lăpușna 2015 Cu deosebită prețuire Toamnă M-aș face toamnă aurie, Cu crengile la pământ, Legănata doar de vânt. Și aș pune lacrima, Să ude grădină Ta. Frunzele le'as pune-n ie, Dorul meu să nu mi-l știe.... Aș înmulți grânele Si-as umple hambarele! În livezi gutui și pere Aș umple cu drag panere. Peste câmpuri auri, Spicele le-aș înmulți ! Aș pictă pi’un șevalet Roua ce-a picat
CAMELIA CRISTEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Camelia_Cristea.html [Corola-blog/BlogPost/340336_a_341665]
-
genunchi, eu m-aș ruga, Pentru întreaga bogăție Slavă să-ți aduc doar Ție ! ToamnaM-as face toamnă aurie,Cu crengile la pământ,Legănata doar de vant.Si aș pune lacrima,Să ude grădină Ta.Frunzele le'as pune-n ie,Dorul meu să nu mi-l știe.... Aș înmulți graneleSi-as umple hambarele!În livezi gutui și pereAs umple cu drag panere.Peste câmpuri auri,Spicele le-aș înmulți !Aș pictă pi’un sevaletRoua ce-a picat pe floareSi i-
CAMELIA CRISTEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Camelia_Cristea.html [Corola-blog/BlogPost/340336_a_341665]
-
lunea ce urma numită și Luna curată, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut, iar bunicuța se apuca de lucru. Bunicuța țesea pânza fină pentru cămașa de Paști al lui bunicuțu, dar și pentru ia ei, pe care aveau să le îmbrace la Paști. Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute „șabace”, iar pe ia, albă ca zăpada, a dragei bunici, râuri cu flori la muscă(cruciulițe). Peste cămașă, bunicuțu se încingea cu „betele” făcute
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
e-ai ajuns tu să vez’ de iel? I-am povestit atunci lui Mihai Jerpelea cu de-a-mă-nuntul cum l-am găsit în primăvara anului care trecuse umblând fără rost pe drum și cum l-am luat acasă la îndemnul Răbăgioa- iei, care apoi, tot ea i-a spus lui Zbârț unde e cățelul lui, iar procletul a venit și mi l-a luat... - Da? Chiar așa a fost? Mie Zbârț nu mi-a zâs nimica atuncea cân’ l-am loat di
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475818715.html [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
înnoiam Când Se năștea și la-nvierea Lui, Și câtă bucurie, ‘ntregul sat, Ouă ciocnind cu mare și cu mic, “Cristos a înviat! Adevărat!” Pe pajiștea cusută-n borangic, Iar mai apoi, crescusem eu fecior, Aceeași luncă, mândră ca o ie, Mi-a dat ca să le sorb licoarea lor, Doi ochi de vis cu nume de Mărie ... .. Aș vrea să vin din nou în satul meu În zi de Paști, în zi de sărbătoare, Poate-mi va spune bunul Dumnezeu Cam
POEZIE DE PAŞTI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1397568234.html [Corola-blog/BlogPost/347822_a_349151]
-
îi crăp capu’ cu toporu’, h’re-ar el al draculi de bandit! Că șî asta cu colectivu’, tot di la ruș’ ni să trage. - Da’ mamă mare, da’ Uniunea Sovietică e cea mai avansată țară din lume, înaintea Americii... - Ie, pă dracu! De unde știi tu? Așa v-o-nvăța pă voi la școală, da’ asta nu-nsamnă că e șî adevărat! Ia măi dă-i draculi de ruș’, când spui „rus”, spui „porc”. Șî nu-m’ măi aminti șî de americani
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
să plec deși aș vrea Să nu mai știu de soarta ta Nici dacă mâine ai să te frângi Nici de-or muri ai tăi flămânzi Nu pot să plec, fir-aș să fiu Mă doare câmpul tău pustiu Și iile într-un cufăr azi uitate Și bietele-ți fântâni acum secate Toate mă dor, si toate mă opresc Of, Doamne cum să n-o iubesc? Când pâine am mâncat din holda ei Și-n ea dorm somn adânc toți bunii
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_neacsu_1400786260.html [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
Interviuri > ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU Autor: Milena Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Aflasem despre invitația făcută de către compania Tradicious domnului Ion Crețeanu, care urma să sosească în Canada cu ocazia Festivalul Iei ce se desfășura la Art Gallery of Ontario din Toronto. Înainte de a sosi în Canada i-am propus un mic interview. MM: Stimate Domnule Ion Crețeanu, vă rog să vă prezentați cititorilor noștri. Ce ne puteți spune despre unde v-
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1467943319.html [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
accentua caracterul lui Aurangzeb care merge până acolo încât puterea mugala ajunge să se destrame. În zadar încearcă Shah Jahan să-i potolească căci ei cer ”coroană sau cosciugul”. În războiul civil ce urmează, Aurangzeb care nu era în gra\iile împăratului iese învingător și sosește în Agra unde asediază fortul. Shah Jahan încearcă să-l pacifice oferindu-i celebra sabie “Alangir”, dar Aurangzeb taie alimentarea cu apă. După numai 3 zile, bătrânul împărat se predă. Aurangzeb îl închide în Fortul
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
să lectureze celebra Istorie ieroglifica a lui Dimitrie Cantemir și, fiecare, să se recunoască оntr-un personaj... Dar, cum timp au doar pentru trasul sforilor оn Timoc, le cerem să renunțe la aroganță și să pună mвna pe Libertatea. Această institu?ie romвnească le-ar putea fi multora și ghid și abecedar și poate i-ar opri definitiv să mai vвneze... himere! Prof.dr. Florian COPCEA
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/codicele-de-la-timoc/ [Corola-blog/BlogPost/94095_a_95387]
-
2014 Toate Articolele Autorului Vară acoperită de ierburi în smaralde Și pictată-n culori de Dumnezeu pe pământ, Vară luminată de-atâtea clipe calde, Răcorită de evantaiul frunzelor vânt, Tu ești-mbăiată-n ploi și zvântată la soare, Primenită cu fotă și ie-n mărgele, Zilele tale sunt mereu în sărbătoare, Iar nopțile albastre doldora de stele. Arborii, pomii-și agață, pe ramuri, cercei Câmpul se transformă-n galben din verdele crud, Fiecare vietate-și țese umbra ei, Iar soarele coboară-ncetișor către sud
VARĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Lia_ruse_1405450796.html [Corola-blog/BlogPost/349253_a_350582]
-
Când razele solare pe umeri se îndoaie, Râd florile cochete și ape solitare... În pântecul amiezii cad foi din calendare. Îngenunchind cadrane c-o singură privire, Aleargă timpu-n vervă, nu stă să mai respire. Pe trupul zilei frânte sub estivala ie, Măritul astru-și lasă suflarea rubinie. Pasc cerbii înserării din ierburi violete Și beau lumina caldă din margini de planete; În spicele-nnoptării se tânguie culoarea, Iar zarea gârbovită își mistuie savoarea. Se spulberă tăcerea peste uitate plângeri Și-n genele
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439123932.html [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
Lucaciu Stela din Suceava este creator de ornamente florale de perete, din nuiele, cu sfoară, cu aplicații de flori în culori naturale, costume populare, baticuri, prosoape, ornamente din lemn, păpuși în costume populare. Costumele populare de femeie sunt alcătuite din ie și catrință. Ia este confecționată din pânză de casă, cu motive geometrice și florale cusute cu mătase și bumbac sau țesute în culori de grena, albastru, negru, galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Suceava este creator de ornamente florale de perete, din nuiele, cu sfoară, cu aplicații de flori în culori naturale, costume populare, baticuri, prosoape, ornamente din lemn, păpuși în costume populare. Costumele populare de femeie sunt alcătuite din ie și catrință. Ia este confecționată din pânză de casă, cu motive geometrice și florale cusute cu mătase și bumbac sau țesute în culori de grena, albastru, negru, galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac, pe fond negru
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de pe tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
covor de gălbioare, Lumii să-i stea la picioare. În păduri și pe câmpie Ninge cerul cu petale, Freamătul naturii vie Leagănă frunzele-n soare, Ochii mei plâng bucurie, Roi de dor să ducă-n zare, Iubirea-i țesută-n ie, Tradiții de-a nu dispare. Orizont de veșnicie Renaște pe-a vieții cale. FLOARI DIN COPACUL IUBIRII Când Primăvara coboară din astre, Cu brațele pline de ghiocei, În bucurie scaldă zări albastre Și verde-crud pune în ochii mei. În azurul
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
prea sumară îi ieșeau niște țurloaie de țâțe ca două delușoare rotunde și cu moț în sfârc. Deasupra capului peste părul ei cârlionțat își pusese o coroniță de flori culese de pe câmp, amestecând toate culorie din lume ca în cusăturile iilor oltenești. Piele nărânzată, nici albă, nici brună, mirosind a mirt și-a levănțică, lucea-n sclipiri de aramă și de argint cu forme rotunde, pârguite; mâini, coapse, gât, piept, pulpe, doldora de frumusețe ca iluminările Sulamitei din Biblie... -Scoală, Prințeso
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
în atmosfera epocii, vă oferim următoarele sugestii de vestimentație: culori pastel, bluze bufante, fuste lungi și ample, mănuși și umbrele din dantelă, șaluri, perle, pălării cu borul mare, joben sau melon, cămașă albă, vestă, baston, pantalon de stofă. De asemenea, iile reprezintă o opțiune. ** Rezervările pot fi făcute până la data de 31 august 2014, la numărul 0728 880 575 sau pe adresa de email castelulmiclauseni@gmail.com (în momentul rezervării se achită 50% din valoarea pachetului). Plata se poate face cash
CASTELUL MICLĂUŞENI VĂ INVITĂ ÎNTR-O „CĂLĂTORIE LA 1900” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1407995450.html [Corola-blog/BlogPost/372185_a_373514]
-
binecuvântată de Dumnezeu, la 29 Aprilie 1921. Copilăria a fost desprinsă dintr-un basm, având muscele cu legănare de doină, peste care se așterneau fânețurile înmiresmate, alături de grădinile cu pomet prin care străbăteau ritmuri de brâuleț, înveșmântate în armoniile de Ie musceleancă. Acolo venea Dumnezeu, ca un gospodar cuminte după ce-și isprăvise lucrarea, să se bucure de priveliștea unei nunți țărănești. Aurel State, după școala primară, își continuă studiile la Școala Normală din Câmpulung-una dintre cele mai bune școli românești
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
iluminist și mi-a zis cu un aer șmecheresc-intim, făcând și cu ochiul: -Postul s-a ocupat deja. -De către cine? - Am pus un prieten de-al meu, jurist. -Este țigan? -Nuuu, e român. -Păi dacă e român, cum știe (ie)l ce probleme are comunitatea romilor? La aceste cuvinte ofensatoare, domnul primar Marcel Vela a strigat plin de furie sfântă: -Vedeți domnilor, de aceea nu vă integrați voi țiganii! -Păi cum să mă integrez, am zis eu, dacă pui la
MARCEL VELA A PUS EXPERT PE PROBLEMELE ROMILOR DIN CARANSEBEȘ UN JURIST ROMÂN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480145401.html [Corola-blog/BlogPost/383314_a_384643]
-
dzâce bănățanu': -Expârțul interiorizează nevoia comunitară de exprimare a vânturilor sorții. -Expârții romilor d'or fi români păstă tot în țeara asta, atunci sigur ne vom integra. -Expârțul jurist va fi înjurat de români acum daco'i zâce? -Purtătorii de ie nu pot purta sostena (3). Dă aia e recomandat portul național românesc. Domnilor români, nu vă mai substituiți cu romii. Kurau tumare kaltsen. -------------------------------------------------------------------------------------- 1-Aven amentza...pricazul dăruit atunci îl am și acum...este vorba de o recomandare. Îl vedeți în
MARCEL VELA A PUS EXPERT PE PROBLEMELE ROMILOR DIN CARANSEBEȘ UN JURIST ROMÂN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480145401.html [Corola-blog/BlogPost/383314_a_384643]
-
mângâia obrăjorii. Lacrimile îmi curg pe obraz, fără să-mi dau seama. Năstrușnica idee mi-a făcut cea mai frumoasă surpriză. Am iubit-o din tot sufletul pe educatoarea mea. Îmi făcuse un costum popular cusut de mână, cu fustiță, ie și fote negre brodate cu fir roșu, atât de micuțe, de nu-ți venea a crede că-mi îmbrăcau trupușorul. Fustița este de o șchioapă. Da. Ați ghicit! Le am și acum, le păstrez cu sfințenie. Mă apucă ideea de
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]