930 matches
-
manevrele emanate din cabinetul unui conchistador deja căzut în dizgrație și ridicol. Sub alegoria destinului se află atât cosmopolitul bei rătăcitor, armeanul animat de sentimente profund românești, cât și Principatele Române, prăzile predilecte ale marilor Imperii. Scăpat de tăișul iataganelor ienicerilor fundamentaliști, Manuc, liberalul și reformistul european, artizanul din umbră al Păcii de la București, nu va scăpa de otrava gazdelor ruse, ipocrite și pizmașe până la vărsare de sânge. Cel ce a reușit să aducă la masa tratativelor doi adversari ireconciliabili, pe
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
se știe dacă dintre adversari cineva a cedat, dar sigur în rândul militarilor s-a instalat plictisul. S-au recrutat noi combatanți, au fost chemați rezerviști din casele de bătrâni, aziluri de nebuni și din canalizările orașului. Au fost angajați ieniceri din rândul dracilor, care, plătiți în valută, își vânzoleau ecusoanele capsate pe coadă, mândri de noua misiune, la care nici Talpa Iadului nu s-ar fi așteptat. Cert e că în partea adversă nu se simțea, psihologic, nicio cedare. Foșnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la sciziuni, ducea la întărirea partidelor și pregătea frecvente revolte. Nu știu, totuși, dacă marele sultan nu este cumva mai expus riscului detronării decît un rege al Franței. Diferența dintre ei este că, de obicei, împăratul turc este strangulat de către ieniceri, iar regii Franței au fost asasinați de călugări sau de către monștri formați de călugări. Machiavelli vorbește însă, în acest capitol, mai degrabă despre revoluții generale, decît despre cazuri particulare; a ghicit adevăratele resorturi ale unei mașini foarte complicate, dar ni
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cumpărat Roma precum Didius lulianus. Venalitatea a fost, desigur, un motiv în plus pentru a-i asasina pe împărați, dar fondul adevărat al revoluțiilor îl constituie forma de guvernămînt. Gărzile pretorienilor deveniseră ceea ce vor fi, mai tîrziu, mamelucii în Egipt, ienicerii în Turcia, streliții la Moscova. Constantin a distrus cu abilitate pe pretorieni; mai pe urmă, însă, greutățile imperiului i-au expus și mai mult pe conducători la asasinate și otrăviri. Voi observa doar că împărații cei răi au pierit de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
regii numesc persoane în toate funcțiile și forța legilor este mai stabilă, împărații turci nu sînt atît de expuși spînzurării, pentru că ei n-au înțeles să se servească încă de această politică. Turcii sînt sclavii sultanului, iar sultanul este sclavul ienicerilor. În Europa creștină, un suveran trebuie să trateze la fel de bine toate rangurile celor pe care-i comandă, fără a face o diferență care ar cauza gelozii primejdioase pentru interesele lui. Modelul lui Sever, propus de Machiavelli celor care se vor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sufletul unui musulman care ucide un nemusulman — deci un dușman al lui Allah și al profetului său — care ucide, deci, sufletul său merge direct în Rai, indiferent de păcatele pe care le-a făcut. De-aci și vitejia extraordinară a ienicerilor, pe care o cunoaștem din istorie și din toată istoria islamului. Așa încât depinde de religie. In ceea ce privește creștinismul, sunt convins că, dincolo de războiul din Irlanda sau de războiul dintre confesiuni, sau de cruciade, sau de Inchiziție sau de alte
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
vadă mai bine salturile lor în ritmul daulei. Era un dans ciudat. Se ridicau și se lăsau pe vine strigând „ah" și „uh". Erau palizi și țineau ochii pe jumătate închiși, în extaz. - E un dans nou, îi spuse Sadedin ienicerului. De aici se va răspândi peste^tot. Îți place? - Îhâm, făcu ienicerul. Îți pune sângele în mișcare. Poetul mai trase o dușcă. Pătrunseră într-un grup pestriț de civili, care se târguiau ca la iarmaroc. - Ăștia sunt adunătorii sau colecționarii
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
Se ridicau și se lăsau pe vine strigând „ah" și „uh". Erau palizi și țineau ochii pe jumătate închiși, în extaz. - E un dans nou, îi spuse Sadedin ienicerului. De aici se va răspândi peste^tot. Îți place? - Îhâm, făcu ienicerul. Îți pune sângele în mișcare. Poetul mai trase o dușcă. Pătrunseră într-un grup pestriț de civili, care se târguiau ca la iarmaroc. - Ăștia sunt adunătorii sau colecționarii, cum li se mai spune acum, zise Sadedin. Începu să-i explice
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
Îți pune sângele în mișcare. Poetul mai trase o dușcă. Pătrunseră într-un grup pestriț de civili, care se târguiau ca la iarmaroc. - Ăștia sunt adunătorii sau colecționarii, cum li se mai spune acum, zise Sadedin. Începu să-i explice ienicerului că în anul acela apăruseră fel de fel de colecționari: de dinți, de degete, de păr, de urechi, de unghii, de sprâncene. După lupte se năpusteau ca niște corbi asupra dușmanilor uciși și-și umpleau traistele. Captura și-o vindeau
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
se certau, făceau aprecieri, comentau modificările de preț și de gusturi de pe piață. Obligați să stea luni întregi departe de oraș, de multe ori nu mai știau care trofee aveau căutare și care nu. - Mai bei?, îl întrebă Sadedin pe ienicer. Fără o vorbă, Tuz Okcean luă sticla și bău. De jur-împrejur era mare hărmălaie, așa că nimeni nu-l băgă în seamă. - Încotro ne îndreptăm acum?, întrebă Mevla Celebi. - Unde-om vedea cu ochii, zise poetul. - Ia mai dă sticla aia
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
mare hărmălaie, așa că nimeni nu-l băgă în seamă. - Încotro ne îndreptăm acum?, întrebă Mevla Celebi. - Unde-om vedea cu ochii, zise poetul. - Ia mai dă sticla aia încoace! Poetul i-o dădu. - Ai un nume tare frumos, îi spuse ienicerului, apropiindu-și buzele de urechea lui. Eu însă m-am săturat de numele meu. Toți mă strigă Sadedin-Canarul, dar eu, când s-o sfârși războiul ăsta, o să-mi schimb numele. Știi cum o să mă cheme? Sarperkan Tok Kâlâci Ollgunsoy. Îți
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
lui. Eu însă m-am săturat de numele meu. Toți mă strigă Sadedin-Canarul, dar eu, când s-o sfârși războiul ăsta, o să-mi schimb numele. Știi cum o să mă cheme? Sarperkan Tok Kâlâci Ollgunsoy. Îți place? - Sarperkan, sânge iute, silabisi ienicerul. Îmi place tare mult. Undeva, spre stânga lor, se înghesuiau toți. Se auzi un urlet. - Se bat, zise astrologul. Hai să ne uităm și noi. Se dădură mai aproape. - Ce se întâmplă aici? îl întrebă Sadedin pe un ienicer. Ienicerul
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
silabisi ienicerul. Îmi place tare mult. Undeva, spre stânga lor, se înghesuiau toți. Se auzi un urlet. - Se bat, zise astrologul. Hai să ne uităm și noi. Se dădură mai aproape. - Ce se întâmplă aici? îl întrebă Sadedin pe un ienicer. Ienicerul ridică din umeri. Se strecurară printre oșteni, care, văzând straiele ciudate ale astrologului și cronicarului, le făcură loc. De-abia fuseseră despărțiți doi serdengheștleri de un grup de akingii. - Serdengheștleri?, făcu Tuz Okcean. Unde-s? - Uite, ăia de colo
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
ienicerul. Îmi place tare mult. Undeva, spre stânga lor, se înghesuiau toți. Se auzi un urlet. - Se bat, zise astrologul. Hai să ne uităm și noi. Se dădură mai aproape. - Ce se întâmplă aici? îl întrebă Sadedin pe un ienicer. Ienicerul ridică din umeri. Se strecurară printre oșteni, care, văzând straiele ciudate ale astrologului și cronicarului, le făcură loc. De-abia fuseseră despărțiți doi serdengheștleri de un grup de akingii. - Serdengheștleri?, făcu Tuz Okcean. Unde-s? - Uite, ăia de colo, zise
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
și cronicarului, le făcură loc. De-abia fuseseră despărțiți doi serdengheștleri de un grup de akingii. - Serdengheștleri?, făcu Tuz Okcean. Unde-s? - Uite, ăia de colo, zise un azap. Cât p-aci să se taie cu hangerele. În școala de ieniceri, Tuz Okcean auzise adesea despre vestitele unități ale serdengheștlerilor, cum erau denumiți de obicei „oștenii morții", cărora nu le era îngăduit să se întoarcă vii din luptă, fără biruință. Tuz Okcean vedea pentru prima oară pe doi dintre ei. - Sunt
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
Hei lume, lume de ocară... Se învârtiră încă multă vreme fără țintă prin îmbulzeală. Arar mai schimbau câte o vorbă, pentru că orice încercare de a se face înțeleși în tumultul acela le cerea mari eforturi. - Auzi, vorbesc despre femei, zise ienicerul Tuz Okcean. Se opriră. Într-adevăr, cineva cu glas puternic vorbea despre femei. Era același predicator pe care-l mai ascultaseră în seara aceea vorbind despre steaguri. - Vom smulge femeilor și fetelor lor straiele albe și nerușinate și le vom
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
o viață întreagă nu auzise atâtea cuvinte deșucheate ca în timpul acestei campanii. Dar vorbele lui Sadedin îl zguduiseră mai mult ca orice. - Slobozindu-le de sub puterea datinilor lor barbare și dăruindu-le morala noastră înălțătoare, le vom înnobila, urmă predicatorul. Ienicerul simți din nou nodul acela în gât. Se pregăti să se apropie de Sadedin și să-l întrebe: dar cu cuibul acela de rândunică ce-o să se întâmple? Gândurile lui se îndreptau acum numai într-acolo. - Așa se va întâmpla
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
să se apropie de Sadedin și să-l întrebe: dar cu cuibul acela de rândunică ce-o să se întâmple? Gândurile lui se îndreptau acum numai într-acolo. - Așa se va întâmpla, cu siguranță, îi strigă Sadedin la ureche. - Ce? făcu ienicerul. - Schimbarea obiceiurilor... Încetul cu încetul, an după an, vor dispărea și veșmintele și tradițiile lor, la fel cum se scutură florile de măr. Vor deprinde noile obiceiuri: și atât de mult se vor învăța cu ele, încât chiar dacă noi, ferească
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
seama de intervenția ei dacă mi-am plătit abonamentul. Cum să nu țin, că fără ea cine știe cât mai trăgeam la aghioase, de seara nici diazepamul nu m-ar mai fi ajutat! N-a fost așa. Rotindu-mi ochii ca un ienicer care învârte iataganul, am zis: nu! fără drog! Rezultatul: o noapte între trezie și somn. N-aș mai încerca. Daniel Cristea-Enache: „Cred și azi că nu merită să joci nici un joc dacă nu ai voința de a câștiga.” Este atitudinea
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4676_a_6001]
-
treceau șchiopătând prin pădurea de-argint mistrețul cu colții tociți de poem mioara sedusă de folcloriști și căprioara încă fecioară dar culegând antologice riduri de pe frunțile lui Homer și Plutarh riduri-rânduri de cărți înverzind printre gânduri Plutarh oprit la Prut ienicerii sovietici l-au oprit la Prut pe suspectul Plutarh mai întâi asigurându-l că dincolo în Țara făgăduinței toți sunt egali și nu există nici o viață ilustră mai apoi condamnându-l că nicio biografie recomandată de biroul hotărârilor celor mai
Poezii by Ion Hadârcă () [Corola-journal/Imaginative/2498_a_3823]
-
acasă" sună zicala franceză, certificând norocoasa istorie a unei comunități căreia sistematic nu i s-au demolat casele de către invadatori puși pe jaf și incendii. Cum, vai, ne-a fost hărăzit nouă, valahilor de la nord de Dunăre, tot cutropiți de ienicerii sub steag verde. Suspicioși, supărăcioși, ce zic, de soi mânios scoteau din casele în flăcări, de păr trăgându-i pe cei înceți de picior spre a-i tăia, cu spor aici pe pământ, dar și dincolo. Prin 1848 i-au
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
Cristina Alexandrescu La scurt timp după desemnarea noului șef al ienicerilor, Sultanul îi testează loialitatea fiului său, Prințul Mustafa. Cum Suleyman bănuiește că fiul său ar putea declanșa, în orice moment, o revoltă, pentru a urca pe tron, acesta îi trimite un ienicer, menit să-l provoace pe print. În felul
Suleyman Magnificul: Mustafa face greșeală după greșeală by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30770_a_32095]
-
La scurt timp după desemnarea noului șef al ienicerilor, Sultanul îi testează loialitatea fiului său, Prințul Mustafa. Cum Suleyman bănuiește că fiul său ar putea declanșa, în orice moment, o revoltă, pentru a urca pe tron, acesta îi trimite un ienicer, menit să-l provoace pe print. În felul acesta, Sultanul va afla dacă Mustafa îi este devotat. Considerând că și-a cam neglijat copiii, Suleyman îi dă ordin boierului Nasuh să inspecteze, în secret, sangeacurile prinților pentru a afla dacă
Suleyman Magnificul: Mustafa face greșeală după greșeală by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30770_a_32095]
-
Cristina Alexandrescu Sultana Hurrem îl determină pe Șeicul Fenerizade, susținătorul flotei, să "elibereze" funcția pe care o ocupă în Imperiul Otoman. Astfel, Prințul Mustafa, care se bucură de susținerea ienicerilor și a flotei, va fi mai puțin puternic și nu va mai reprezenta un pericol real pentru tron. Tot cu "ajutorul" Sultanei Hurrem, Suleyman află că Prințul Mustafa se află în Capitală. Grav este faptul că Mustafa a nesocotit, din
Suleyman Magnificul: Zilele lui Mustafa sunt numărate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30940_a_32265]
-
se află în Capitală. Grav este faptul că Mustafa a nesocotit, din nou, ordinul Sultanului, atunci când a părăsit sangeacul, fără aprobarea acestuia. Mustafa, care se afla în vizită la amiralul Hizir Hayreddin, șeful flotei, a venit însoțit și de căpetenia ienicerilor, Ali, iar Suleyman are mari îndoieli în ceea ce privește alianța celor trei. Hurrem promite să transforme suspiciunile în certitudini, iar până să-l convingă pe Sultan că Mustafa se va revolta împotriva acestuia, mai este un pas. Reamintindu-i fiului său că
Suleyman Magnificul: Zilele lui Mustafa sunt numărate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30940_a_32265]