577 matches
-
iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele de satiră socială și de umor descoperim și amintiri despre lăcașuri de cult împodobite de sfintele icoane. Dimitrie Cantemir în”Hronicul vechimii a Romano-Moldo-Vlahilor “( 1718) el dezbate problema unității și originii commune a poporului roman.Lucrarea
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
fost nevoie să mor, / ci să trăiesc, / pentru a fi alăturea de Eminescu! / El nu e mort. / Trăiește veșnic, / într-o CARTE. De asemenea, autoarea închină o “Odă Poeziei” - pe care o numește: “Lumină-nflorită-n fărâmă de gând // Idile iernând sub calde zăpezi / Vibrații divine cu grad de amiezi / Icoane sculpate-n cuvinte de rând / Uimire - alean numai celui flămând / Comorile slovei se nasc atunci când / Lumina-nflorește-n fărâmă de gând”. Poemele ei, sunt, așadar, “Icoane sculptate-n cuvinte de rând
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
pădurile de pe Dealul Muierii. Asta și pentru că erau mai aproape de familiile lor. Aici, ațineau calea celor care mai foloseu vechiul drum dacic ce venea de la Dunăre și urca spre munte. Mulți ciobani, ce-și duceau toamna oile la Dunăre pentru iernat sau primăvara spre munte la pășunat, își vedeau turmele dijmuite de ceata lui Grădea. Făcând plângere la stăpânire, au fost trimise cătane să spulbere ceata de lotri și să facă iar drumurile sigure cum erau odată. Văzându-se strâmtorați, Grădea
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
fost?! De rânduiala care exista în toate. Când se știa un rost al lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din grâu crescut în lanuri, unde paiul depășea mijlocul voinicului, și era
GUSTUL PÂINII RONÂNEŞTI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_gustul_painii_ronanesti_ioana_stuparu_1380870683.html [Corola-blog/BlogPost/352145_a_353474]
-
fi „o rață mută” cum l-au etichetat tot soiul de lachei gen Iu. Roșca pe deja ex-președintele N. Timofte, care nu a fost cel mai bun, dar cel care a fost adus în locul lui ne va arăta unde „racii iernează” (în Siberia - n.n.). Ei bine, o picătură de dohot în smântâna lui Dodon totuși ia amărât puțin euforia prezidențială. În primul rând și natura parcă a fost împotriva lui Dodon (de fapt este explicabil acest lucru, luând în considerare satanismul
MOŞ GERILĂ A REVENIT ÎN BASARABIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1483693362.html [Corola-blog/BlogPost/368855_a_370184]
-
la discuția celor doi bărbați. Era cu gândul plecată mai mult la Gheorghiță, consăteanul său, pornit cu turma la pășunat dincolo de vârful Chițigaia și care-i promisese că în toamnă, când va reveni cu oile de la păscut pentru perioada de iernat, o va cere de nevastă lui tătâne-său. - Elisavetâ! Auzi, măi fata tachii, ci zâci Gligor? - Ci zâci tatâ? tresări ea parcă trezită din visare, ce zâci, câ nu eram achentâ la vorba voastrâ ghi bărbați, vru să pară ea
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația locală, în afara celor douăzeci și cinci
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
locurile lor, sau să și le pască și pe acolo, fiindcă târlitul era, și mai este încă, un mod natural de a îngrășa pământul. Când cădea prima zăpadă, cei care aveau oi mai puține le coborau în sat și le iernau în grădinile din spatele caselor; cei cu mai multe, se îngrijeau și le iernau tot în acele locuri, unde-și făcuseră colibe și grajduri de bârne, chiar căsoaie și saivane unii, pentru a-și feri oile noaptea de lighioane și, unde
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
și mai este încă, un mod natural de a îngrășa pământul. Când cădea prima zăpadă, cei care aveau oi mai puține le coborau în sat și le iernau în grădinile din spatele caselor; cei cu mai multe, se îngrijeau și le iernau tot în acele locuri, unde-și făcuseră colibe și grajduri de bârne, chiar căsoaie și saivane unii, pentru a-și feri oile noaptea de lighioane și, unde, evident, aduceau fân din alte locuri de coasă sau livezi pentru hrana oilor
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
bârne, chiar căsoaie și saivane unii, pentru a-și feri oile noaptea de lighioane și, unde, evident, aduceau fân din alte locuri de coasă sau livezi pentru hrana oilor și a măgarilor. Primăvara, după ce da colțu’ ierbii, cei care-și iernaseră oile în sat, le urcau acum în locurile de unde le coborâseră după prima ninsoare în toamna care trecuse, și unde le țineau până ce venea vre¬mea să le urce la munte, adică până la 1 iunie. După ce moșu’ Hobza a căzut
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
care l-am văzut și de care devenisem conștient, sub ochii căruia, practic, am crescut. Având relativ puține oi - nicio¬dată n-a depășit 100 de capete -, moșu’ Hobza și le cobora din Râncurele atunci când începea să ningă și le ierna în grădina din spatele casei. Cum, de mic și până a pleca la școală, stăteam mai mult la bunică-mea, Hobzoaica, în Câmpuri decât la noi în Capu’ Satului, toamna așteptam cu nerăb¬dare prima zăpadă, fiindcă știam că moșu’ vine
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
fost?! De rânduiala care exista în toate. Când se știa un rost al lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din ... Citește mai mult GUSTUL PÂINII ROMÂNEȘTI“ De pământ nu trebuie să
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioana_stuparu/canal [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
fost?! De rânduiala care exista în toate. Când se știa un rost al lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din ... XXXII. ÎMBINARE DIVINĂ, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 991
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioana_stuparu/canal [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
le însemnăm toate...” Cronicarul vorbește și despre „ răsipirea țărâi dentăi”: „ ... Află-să acestă țară să fi fostu lăcuit și alții într-însa mai înainte de noi, de unde cetățile țării să cunoscu că-i lucru frâncescu, de au lăcuit oștile Râmului și au iernatu de multe ori, bătându-să uneori cu sțitii sau tătarii, uneori cu Bosna și cu Rumele și la perși trecându. Ce fiindu în calea răotăților și stropșindu oștile, care de multe ori se făcea războaie pre acest loc, cum încă semnile
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele de satiră socială și de umor descoperim și amintiri despre lăcașuri de cult împodobite de sfintele icoane. Dimitrie Cantemir în”Hronicul vechimii a Romano-Moldo-Vlahilor “( 1718) el dezbate problema unității și originii commune a poporului roman.Lucrarea
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_0.html [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii, la Brăila - Ghecet, la Zimnicea, Oltenița sau Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. Aici găseau întinderi de câmpii mănoase , o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Odată cu înscăunarea pe tronul României a
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un tânăr țuțuian, venit cu turma sa de oi la iernat. Acum avea acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Dragu, Dumitru, Păun, Neaga și Stoica. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul uliței ce-i trecea prin fața casei, de cât a strâns de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
flori, în partea stângă a aleii principale, arbori de tuia înviorează cu verdele lor, pomi fructiferi cu coroana cenușie și frunze uscate, alături de arbuști de culoare galbenă sau roșiatică. Stupi de albine sunt expuși pe iarba verde, gata pregătiți pentru iernat. În partea dreaptă arbori de tuia și straturi de flori împrejmuiesc o mică grădină de zarzavat în care ceapa a înverzit deja pe straturile bine îngrijite. Paralel cu ele, se înalță un colț luminos, tei bătrâni străjuiesc aleea, au coroane
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1448121809.html [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
în transhumanță. Unul din cei cu care eram ortăciți se numea Dani Capră. Îi lipsea o mână din umăr, de la un accident de mină. Dani era geambaș, în special de cai, dar, când prindea vreun chilipir, toamna cumpăra oi. Le ierna cât mai ieftin și le vindea puțin înainte de fătat, la un preț mai bun. Stând împreună la oi, Dani Capră s-a oferit să-i găsească Unchiului un cal mărunțel și cuminte. S-au învoit pe doi berbeci și-o
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie by https://republica.ro/z-asta-i-iapa-calumea-a-metale-vai-s-amar-lectia-pe-care-mi-a-administrat-o-unchiu-niculaie [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]
-
pătrunzi prin mii de pori. Se reaprinde flacăra în mine Și sângele mi-l stinge în sudori. Te ning încet. Tu te așterni în mine, Ca grâul presărat după arat, Ce germinează-n seve și lumine Ascunse sub omături la iernat. *** Referință Bibliografică: ...Tu te așterni în mine / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2235, Anul VII, 12 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
...TU TE AŞTERNI ÎN MINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1486881455.html [Corola-blog/BlogPost/384874_a_386203]
-
nu durau biserici și cetăți de piatră, ci oile și le creșteau, creând cu ele o cultură a transhumanței colosale, pe suprafețe foarte-ntinse și-având ca ghid hărțile-astrale: Vara departe în Balcani și-n inima stepei rusești, iar la iernat, din nou acasă cu dor de obștile sătești. Din transhumață-au rezultat sălașe-ale păstorilor români, oriunde soarta i-a mânat cu oile printre străini. Așa se face că româna nu-i numai în Balcani vorbită, ci până colo-n Caucaz a
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1491897301.html [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
lăstuni ce-și construieră cuibul sub streașina balconului. Cuibul rămăsese aproape intact, chiar dacă o pereche de vrăbii gureșe puseseră stăpânirea peste el, imediat cum adevărații proprietarii își luaseră zborul spre zonele temperate ale Asiei sau Africa de nord pentru a ierna, urmând ca anul următor străbătând mii de kilometri în zbor, să revină la cuibul de sub ștreașina balconului meu. Cine putea ști dacă era aceeași pereche sau unii dintre pui. În ciuda faptului că roiau pisicile în jurul blocului, perechea mea de lăstuni
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1414865286.html [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
-n țară în lung și lat, Ce nici păsările cerului n-au aflat! Da'poi mai apar și noi colindători, Când aceștia mai vin și cu flori, Cu care ar mai veni și altadat, Dacă n-ar fi florile la iernat!... Ești ghiocelul cel mai frumușel, Sufletul primăverii mai menestrel, Cântecul de dor din sufletul tău, Ochii-ti serafici, alint numelui meu.. E primăvară de când i-am vazut, Unde mergeam i-am recunoscut, Ar fi mentalul retinei de ochii tăi, Ori
VESTITORII PRIMAVERII! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ghiocelul_valerian_mihoc_1361120438.html [Corola-blog/BlogPost/351919_a_353248]
-
zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]