47 matches
-
folosi cu prioritate, la plantarea terenurilor improprii pentru agricultură, a râpelor, a marginilor de drumuri, a spațiilor verzi, arbori, arbuști și alte plante ornamentale care prezintă și interes pentru apicultură. Articolul 5 Apicultorii care amplasează stupine în pastoral sau la iernat sunt obligați să anunțe autoritățile administrației publice locale, în a caror rază teritorială se află, locul, perioada, numărul familiilor de albine, precum și adresa deținătorului de stupi. Articolul 6 (1) Polenizarea dirijata a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor se realizează pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213463_a_214792]
-
incomplet, fragil și ușor distrus de dinamica activă a circulației zilnice a apelor cu temperatură mai ridicată. Această condiție alăturată unei clime propice și unor resurse trofice bogate, asigură luciului de apă și împrejurimilor acestuia un mediu favorabil pentru găzduire (iernat), hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare de apă ale culoarului est-carpatic. Se întâlnesc aici rațe (mare, sunătoare, roșie), lebădă de iarnă, populații de pescăruș argintiu, dar și exemplare de lebede de vară, corcodel mic, rațe sulițar
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
a versiunii supuse analizei - "balada" de sorginte vrânceană, în formula publicată de Vasile Alecsandri. În opinia lui Ovid Densușianu , aceleași mișcări transhumante ale turmelor de oi dinspre Moldova și Ardeal străbătând Vrancea, pentru a coborî apoi spre câmpiile sud-dunărene pentru iernat, ar fi avut o intensitate deosebită în urmă cu 300-400 de ani, deci în secolele XVI-XVII și ar fi constituit un bun prilej pentru zămislirea Mioriței. După o jumătate de veac de cercetare a motivului mioritic în spațiul tradițional al
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
incomplet, fragil și ușor distrus de dinamica activă a circulației zilnice a apelor cu temperatură mai ridicată. Această condiție alăturată unei clime propice și unor resurse trofice bogate, asigură luciului de apă și împrejurimilor acestuia un mediu favorabil pentru găzduire (iernat), hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare de apă ale culoarului est-carpatic. Se întâlnesc aici rațe (mare, sunătoare, moțată), lebădă de iarnă, lișite și populații de pescăruș argintiu, dar și exemplare de lebede de vară, corcodel mic
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
sale lungi de la picioare poate apucă foarte bine stuful. Stârcul roșu este o pasare călătoare. Migrarea spre Africa începe din Europa centrală în luna august și se termină în octombrie. Sporadic se pot găsi exemplare și în decembrie. Zonele de iernat sunt regiunile de stepa din vestul, estul și sudul Africii. Se pot găsi indivizi însă și în Europa de sud și sud-est, precum și în Egipt. Întoarcerea spre Europa începe din martie, iar în mai, stârcii roșii au ajuns la arealul
Stârcul roșu () [Corola-website/Science/334963_a_336292]
-
al altor pești. Se reproduce în aprilie-iunie, când porcușorii se urcă la ape mici; o femelă depune la suprafață 1000-3000 icre de culoare albăstruie-deschis, cu diametru de 2 mm, lipindu-le de pietre și plante. Puietul se dezvoltă repede. Pentru iernat își caută locuri adânci, îngropându-se în substrat și amorțind acolo până în primăvară. Are o importanța economică locală și nu se pescuiește în cantități mari. Carnea este destul de bună, folosită mai ales la prepararea ciorbei. Se mai folosește, ca nadă
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
subfamilia ibișilor. În România sunt două specii migratoare: lopătarul ("Platalea leucorodia") și țigănușul ("Plegadis falcinellus"), care se întâlnesc aproape numai în Delta Dunării. Lopătarul ("Platalea leucorodia"), are o răspândire restrânsa în sud-estul Europei, în sudul Spaniei și în Olanda. Pentru iernat călătorește în Africa. În Delta Dunării și Balta Dunării trăiește în colonii numeroase. În prezent mult împuținat, fiind și ocrotit de lege. Țigănușul ("Plegadis falcinellus"), o pasăre călătoare rătăcitoare care cuibărește în Europa de sud-est, în Italia de nord, în
Treskiornitide () [Corola-website/Science/316849_a_318178]
-
Racoviță din anul 1756 aceeași dare se numea cuniță: „se scutește Episcopiei 100 bucate vite, vaci, boi, cai, de cuniță". La 1770 se vorbea de cunița leșească. Negustorii leși, și alți străini, care treceau vite în țară la vărat și iernat, plăteau câte 40 bani pentru vărat și câte 150 de iernat pentru fiecare vită: cai, iepe, vaci, boi. În hrisovul lui Constantin Racoviță din 1757 pentru desființarea acestei dabile se vede că ea se lua de două ori pe an
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ceva mai bună decât lotul martor. Intrucât trecerea la iernare s-a făcut cu respectartea tehnologiilor piscicole caracteristice etapei, precum și faptul ca nu s-au semnalat mortalități semnificative în loturile experimentale, impun concluzia că o parte din pierderile înregistrate la iernat se datoresc braconajului, sau dușmanilor naturali (păsări și mamifere acvatice). Totuși, în această perioadă a anului, braconajul nu reprezintă un factor determinant pentru procentele de supraviețuire, așa cum se întâmplă, în unele bazine, pe parcursul perioadei vegetative. Pierderile înregistrate de masa corporală
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
te vindeci de mușcătură. Se crede că mușcatul se vindecă dacă se pune la mușcătură o piele de șerpe. Șerpele care a mușcat peste an vreo vietate ori pe un om, după Ziua Crucii, cînd se strîng toate vietățile la iernat, el nu-și găsește borta și iese la drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede că, dacă se întîlnește un șerpe cu un om care fumează, acela fuge de acel om, neputînd suferi fumul. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mari din frunză. Petele devin brune, apoi brun-roșcate sau negre. Înainte de a cădea, în centrul petelor apar puncte negre, mici alcătuite din crusta (stroma) ciupercii (fig. 93). Transmitere răspândire. Ciuperca se răspândește în primăvară prin spori ce ies din crustele iernate, iar de la un an la altul rezistă ca strome în frunzele căzute 7.2.6.Rugina trifoiului Uromyces trifolii. Boala este răspândită în America, Europa, Noua Zeelandă, Japonia, Asia, Australia și Africa de Nord, producând pagube destul de mari în ceea ce privește producția de fân. Simptome
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Naturalist/Moartea unui naturalist (1966), folosea un instrumentar autoscopic, introspectiv, în percepția poetică, investigînd parabolic viața rurală, copilăria, sentimentul legăturii comunitare și, implict, sinele personal, grefat într-un sine colectiv, istoric, antolo gia de versuri imediat următoare, Wintering Out/La iernat (1972), constituie deja o alegorie politică, însăși metafora din titlu trimițînd la ideea de supraviețuire în interiorul unei crize majore ("ieșirea din iarna grea"). "Supravie țuirea" (to winter out înseamnă, în engleza din cele două Irlande cu precădere, a supraviețui) e
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
al scriitorului, Death of a Naturalist/ Moartea unui naturalist (1966), folosea un instrumentar autoscopic, investigînd parabolic viața rurală, copilăria, sentimentul legăturii comunitare și, implict, sinele personal, grefat într-un sine colectiv, istoric, antologia de versuri imediat următoare, Wintering Ouț/ La iernat (1972), constituie deja o alegorie politică, însăși metaforă din titlu trimițînd la ideea de supraviețuire în interiorul unei crize majore. „Su-pra-vietuirea” e, fără îndoială, a Irlandei de Nord, teritoriu aflat, în viziunea poetului, într-un marasm identitar ce va trebui, la
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
scris și Îți rămân profund recunoscător! Plec acum spre țară. Nu cu mare entuziasm, poți bănui. Dar situația Dicționarului și procesul cu casa din Cluj reclamă În fine prezența mea (am plecat de acolo la fine de noembrie și am „iernat” În Germania). Măcar anotimpul sper să-mi fie favorabil, căci În rest... Veștile ce primesc nu sunt deloc bune și semnalele mele intime Îmi spun și mai rău. Oricum, nu știu cât voi rămâne, cât voi rezista: mă Întorc de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
rămăsese destul conveni cu Carmen să le ia la ea acasă, să facă ce-o ști cu ele magiun, țuică vin... Cu recolta strânsă și cum vremea începuse a se strica anunțând sosirea primelor ninsori, se pregăti de plecare la "iernat", la București. Ca și în alte dăți, o rugă pe Carmen să aibă grijă de Toni, îi lăsă ceva bani pentru mâncarea câinelui, cheile, mai verifică odată geamurile și ușile, puse lădițele cu fructe în portbagaj, își luă rămas bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și o să rămânem cu imaginea spectacolului de la Neptun. Și el, și eu, și noi toți care am fost acolo. Cotidianul, 18 octombrie 2002 De la mare la munte E unul dintre sensurile transhumanței: când vine primăvara, ciobanul își scoate oile din iernat și ia drumul muntelui. Eu am pornit-o spre munte toamna. Ploua mărunt. Dar în mașina președintelui Academiei nici că-mi păsa. Din prietenie, dacă nu din capriciu, președintele m-a invitat pe mine, scriitor pricăjit din Paris, să particip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
spre cine bate șaua Daniel Mărăcinescu și că pe el îl prepune de vinovată întârziere, deoarece fiind pofticios și rob al pântecelui, s-a dedat șederii cu bucatele dinainte și îndestulării, așa, ca ursul, înainte de intra în bârlogul lui, pentru iernat Și necăjindu-se el, foarte, de acestea, Enea Căpută, cel cu un ochi de un fel și altul de altfel, a năzuit singur și, după exemplul lui, ne-am îndemnat și noi, ceilalți, să facem un dig cu lăzi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
arată că Eminovici se obliga să-i plătească preotului, pe fiecare an, cîte 12 galbeni și să-i mai dea două fălci pămînt de arătură, una falce de iarbă de coasă, două care de nuiele și două vite vărate și iernate 92. Să revenim acum la situația din luna mai 1866. Gh. Eminovici nu avea bani și nici încredere nu avea în vorba tînărului poet. Probabil că mamă-sa i-a strecurat în buzunar cîțiva lei de cheltuială, ca să nu plece
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de Litere. Scrierile lui N. pot fi împărțite în două mari secțiuni, prima cuprinzând cărțile publicate la Chișinău: culegerile de proză Poteci răzlețe (1987) și Mireasa Domnului sau Schimbarea la față (1989), placheta Memoria cuvintelor (1990) și piesa Loc de iernat (pusă în scenă în 1992 la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani), în timp ce a doua secțiune alătură volumele de poezie publicate la București: Vorbirea care vede (1999), Puncte de sprijin pentru suflet (1999), Recviem pentru inimă de zeu (1999), Cartea Babilonului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
Șimand Scânteia Miniș Măgulicea Hășmaș Firiteaz Tărnova Munar Mermești Hodiș Grăniceri Tisa nouă Nădab Mustești Honțișor Gură Văii Toc Păuliș Nadăș Iercoșeni Gurahonț UNiniș Prunișor Nădălbești Ionești Gurba Variașu Mare Satu Mare Neagră Leasa Hălmagiu Variașu Mic Sâmbăteni Obârșia Lermata Neagră Iernata Vărădia de Mureș Sâmpetru German Păiușeni Losaș Ignești Vărsând Sânleani Pârnești Lupești Ilteu Voivodeni Sânmartin Peregu Mare Mailat Joia Mare Zăbrani Secusigiu Peregu Mic Mărăuș Julita Zerind Seleuș Poiana Minead Livadă Buteni Semlac Poienari Minișel Luguzău Sagu Roșia Minișu de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
navei la iernat, la apariția scurgerii ghețurilor/îngheț, expeditorul mărfii/navlositorul se exonerează de plata tuturor cheltuielilor de păstrare a mărfii la bordul navei, pe perioada iernatului, dacă marfa a fost preluată la transport, înainte de 1 noiembrie. Începutul perioadei de iernat se consideră ziua intrării efective la iernat a navei, iar sfârșitul iernatului - ziua deschiderii oficiale a navigației, în conformitate cu pct. 2 al prezentului articol. Articolul 15 Refuzul (retragerea) participării la acord 1. Fiecare din părți are dreptul să se retragă din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272356_a_273685]
-
îngheț, expeditorul mărfii/navlositorul se exonerează de plata tuturor cheltuielilor de păstrare a mărfii la bordul navei, pe perioada iernatului, dacă marfa a fost preluată la transport, înainte de 1 noiembrie. Începutul perioadei de iernat se consideră ziua intrării efective la iernat a navei, iar sfârșitul iernatului - ziua deschiderii oficiale a navigației, în conformitate cu pct. 2 al prezentului articol. Articolul 15 Refuzul (retragerea) participării la acord 1. Fiecare din părți are dreptul să se retragă din contractul/înțelegerea de transport marfă fără compensarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272356_a_273685]