221 matches
-
au mlădiat mișcările înspre răsturnarea direcției. Și din aproape în aproape, ai mușcat din carnea contactului cu firescul. Ba se puneau curmeziș cerești adieri, ba se frăgezea inima, azimă dospită la soarele potrivirii. S-au frânt dumicații chemării în luni iernatice, s-au hrănit visele cu umbrele înflăcărate, cuvintele s-au înfipt în pieptul scindării, între linia de plutire și apoteotica despicare a temeliilor. În plină vară, s-au copt grânele pe întinsul împânzit de spice. Din loc în loc, din om
ÎNTÂLNIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370897_a_372226]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ADIE-UN VÂNT Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului adie-un vânt Adie-un vânt iernatic pe chipul meu și-al tău și-n plete ne tot curge ninsoarea nemiloasă, când la fereastra oarbă iubiri apun mereu și cad în înserarea tăcută și pâcloasă. Tu vezi? Pe unda nopții în liniștiri osoase doar stelele reci adastă
ADIE-UN VÂNT de LEONID IACOB în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353467_a_354796]
-
fagi. Continuă să ningă, crud, năuc, liniștea ne uzurpă gandurile, descătușându-se alb din stihiile înaltului. Omătul ne acoperă abil urmele, e ca și cum n-am fi fost aici, ca și cum am fi niște personaje indezirabile, care au invadat liniștea salcâmilor înfloriți iernatic ori somnul măceșelor stafidite sub bagheta gerului. În sat, dansul fulgilor devine și mai rece. Primul om întâlnit se miră că ne-a venit chef de plimbare pe așa urgie. Drept e că arătăm diferit, suntem mai bătrâni c-o
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
paltonul calduros.Ajunsa în fața poliției,isi scutură ghetele și intră pe un culuar lung,de unde o femeie o îndruma spre o altă clădire la câteva case de acolo.Iesi îngândurata și intră în grădina clădiri indicată,vopsita cu un cenușiu iernatic.Batu la o ușă mare din lemn și un domn care părea să înghețe îi deschise.O conduse pe un hol și Karon văzu de o parte și de alta camere cu uși albe din lemn,semn că se află
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
covoare, O, umbră călătoare, cu inima-ți de gheață, Cu suflet de cristal, cu mâini fără de soare, Ce tulburi prin perdele a porții dimineață? Așterni ispite multe prin bărbi încărunțite, Tu cerni în reci fiori o gheață tern ce arde Iernatice tablouri prin flacări amorțite De suferă pămăntul de vara lui cea verde. Te-așezi cu glas de zână, Crăiasă a zăpezii, Amurgul te respiră prin dansuri de cancan , Te vor topi de ghețuri, arzând, toți amorezii, Îmbrățișare-a iernii, mă
ÎMBRĂȚIȘAREA IERNII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340339_a_341668]
-
rar întâlnită în zilele noastre. Legat de păstorit, rețin atenția „cupa” pentru mulsul oilor, „șuștarul”, precum și uneltele folosite pentru curățatul pieilor spre a fi argăsite. Printre obiectele legate de păstorit sunt nelipsite fluierele și cavalele care au însoțit ciobanii de la „iernatic” spre “văratic” și înapoi. Între uneltele „industriei casnice” trebuie să reținem obiectele ce cu timpul vor dispărea: sucala, vârtelnița, spata, pieptenii pentru lână, furcile de tors, frumos înflorate de ciobani și dăruite soțiilor sau iubitelor, toamna, când, după răvășit se
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Dincolo de metodele prin care obții accesul la „Urzeala tronurilor”, doar investiția în producție îl transforma într-un serial de neratat. Chit că nu dai doi bani pe personaje, măcar stai să caști gura pur turistic la spectaculosul regiunilor muntoase și iernatice (Winterfell, Castle Black), deșertul dominat de Dothraki, clima cvasimediteraneeană din King's Landing, peisajul tropical din Dorne, recile și ploioasele Insule de Fier și tot așa. Serialul e, din punct de vedere geografic, un bufet cu câte ceva pentru fiecare, creat
Nouă motive pentru care suntem fascinați de „Game of Thrones” () [Corola-blog/BlogPost/338154_a_339483]
-
2017 Toate Articolele Autorului Am răni pe partea aceasta de privire... Mângâie-mă cu o nouă viziune pe crestătura sufletului! Zvâcnesc încă înăbușiți irișii amintirii... Șșșșt! Îmi iau rămas bun de la acest anotimp într-o oglindire. Las în urmă ținutul iernatic, încețoșat de capriciul vântului. Șșșt!Să nu tulburăm cursul firesc al naturii! Hai! Treci!Ți-ai împlinit rostul, iarnă! E vremea să schimb și eu vestimentația inimii. (1-2 martie 2017) Referință Bibliografică: Rămas bun / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
RĂMAS BUN de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377600_a_378929]
-
închină cucii, Lăsați-I verii-sufletul făr-de prihană, În floarea vârstei, să nu fiți ca uitucii. Să nu iubiți, nimai când focul Nu încălzește nici un soare. Lăsați-i scrumului-norocul, De parcă a-ți sfida cumplita lui trădare. SIMȚIRI NINSE Mi-am ajustat, iernatic, liniștea deplină, Să sorb câteva rânduri fericite- Miros de ceară, stinsă în lumină, Aroma ceaiului adormitor mă-nghite. Pe crengile de brad cu sevă mai sclipesc Mici varietăți din cele mai pufoase, Încep la veacul ăst celest să mă gândesc
POEMELE IERNII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378564_a_379893]
-
dar negreșit - la locul de proapăt susur Luminii NINGE... ninge : artileria și-a micșorat pulverizat - microscopic - proiectilele albe - spre-a obține astfel mărirea - halucinantă - a orizontului de tragere - și - prin asta garanția că nimic nu-i va scăpa - din bătaie - iernatic dezlănțuit tirului gheții VREMURI au fost cândva - în vremuri pline voievozi și de mărire duhuri : bouri veneau să se închine l-al Pajurii tron din văzduhuri au fost cândva - în vremuri sfinte oșteni născuți de stânci și codru : vârtej de
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
de-acum ruginii/ Și noi,/ Despre noi ce mai știi?// Îmi vorbesc de tine/ Fereastra și strada-ntunecată/ Un fulger taie din cer/ O bucată.// Cer, jumătate de cer,/ Dragoste jumătate,/ Numai pustiul rămâne întreg/ Dintre toate." (Dintre toate). Fiorul iernatic devine tot mai amenințător. Punctual, Cristiana Maria Purdescu abordează și subiectul profund umanitar al actorilor ce s-au desprins de spațiul teluric, impresionând decența și verticalitatea regretelor: Tot mai mulți se retrag în cimitirele/ împodobite cu trandafiri,/ Joacă la teatrul
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380633_a_381962]
-
O, da, vânt nebunatic, vânt haotic, Degetele-ți mângâie erotic... Ori palma-ți atinge frontal. Dezlănțuit, pumnu-ți lovește brutal. O, da, vânt capricios, vânt răutăcios, Părul iubitei răscolește-l invidios, Frunzele alungă-le cu iz tomnatic, Nămeții răscolește-i șuierând iernatic. O, nu, vânt incert, vânt indiscret, Azi nu-mi purta șoaptă direct. Nu-mi du gându-n alte zări, Nu-mi trădă inima-n depărtări. Sau da?... DOR DE ALB STRĂLUCITOR Gri apăsător... Cer împovărat sub nor apropiat, Gânduri adunate
VERSURI PURTATE DE VÂNT de RODICA EIZIKOVITS în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372895_a_374224]
-
O, da, vânt nebunatic, vânt haotic, Degetele-ți mângâie erotic... Ori palma-ți atinge frontal. Dezlănțuit, pumnu-ți lovește brutal. O, da, vânt capricios, vânt răutăcios, Părul iubitei răscolește-l invidios, Frunzele alungă-le cu iz tomnatic, Nămeții răscolește-i șuierând iernatic. O, nu, vânt incert, vânt indiscret, Azi nu-mi purta șoapta direct. Nu-mi du gându-n alte zări, Nu-mi trăda inima-n depărtări. Sau da?... DOR DE ALB STRĂLUCITOR Gri apăsător... Cer impovărat sub nor apropiat, Gânduri adunate
RODICA EIZIKOVITS [Corola-blog/BlogPost/373000_a_374329]
-
O, da, vânt nebunatic, vânt haotic,Degetele-ți mângâie erotic...Ori palma-ți atinge frontal.Dezlănțuit, pumnu-ți lovește brutal.O, da, vânt capricios, vânt răutăcios,Părul iubitei răscolește-l invidios,Frunzele alungă-le cu iz tomnatic,Nămeții răscolește-i șuierând iernatic.O, nu, vânt incert, vânt indiscret,Azi nu-mi purta șoapta direct.Nu-mi du gându-n alte zări,Nu-mi trăda inima-n depărtări.Sau da?...DOR DE ALB STRĂLUCITORGri apăsător...Cer impovărat sub nor apropiat,Gânduri adunate-n
RODICA EIZIKOVITS [Corola-blog/BlogPost/373000_a_374329]
-
recitite De aceeași față înălbită, Cu ochii mari, mășcați ca mura Asemeni unora culori din vis. Și cui oare se tot scrie Un val de drumuri, de cărări?! S-au poate mie mi le atribui În număratele incetări. Un frig iernatic suflă plicuri Și gînduri mii se-nvîrt în sus, De parcă-s zmei purtați în aer Acuma sunt, acuma nu-s! Mă tem de singura-mi făptură Căci neputiincioasă poate fi, Mă leg cu scrieri pe la gură Poate răspunsul rece n-a
RĂSPUNSURI RECI de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375990_a_377319]
-
recitite De aceeași față înălbită, Cu ochii mari, mășcați ca mura Asemeni unora culori din vis. Și cui oare se tot scrie Un val de drumuri, de cărări?! S-au poate mie mi le atribui În număratele incetări. Un frig iernatic suflă plicuri Și gînduri mii se-nvîrt în sus, De parcă-s zmei purtați în aer Acuma sunt, acuma nu-s! Mă tem de singura-mi făptură Căci neputiincioasă poate fi, ... Citește mai mult În așteptarea unei luminițe,Observ în zări întepărtatele
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
-nceput...Răspunsuri reci sunt recititeDe aceeași față înălbită,Cu ochii mari, mășcați ca muraAsemeni unora culori din vis.Și cui oare se tot scrieUn val de drumuri, de cărări?! S-au poate mie mi le atribuiîn număratele incetări.Un frig iernatic suflă plicuriși gînduri mii se-nvîrt în sus,De parcă-s zmei purtați în aerAcuma sunt, acuma nu-s!Mă tem de singura-mi făpturăCăci neputiincioasă poate fi,... IX. LACRIMA, de Alexandru Topolenco, publicat în Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
13 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului două ore îmi număr dioptriile iubirilor/dau cu plus/ nevederea mângâie glezna timpului /dă cu minus/ câteodată colorează pereții irisului în nonculori șerpește / sentințe sună placid abonații la sentimente singurătățile cu gust de gutui iernatic își expun coasta adamic celei mai iubite dintre pământence cerul se sprijină pe lacul lebedelor bea albul pătat al norilor cu grația unei furtuni de vară nu o (mai) ucide pe Ana Karenina fugi de statuia de ceară a iluziilor
ORIGAMI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376611_a_377940]
-
din armata otomană, aduși de prin munții Bosniei, prin 1636, unde, zice cronicarul sas G. Kraus, „se țineau cu hoția”) -, pentru care subordonarea era anulată, ca și cei lipsiți temporar de angajament, scăpați adică de rigorile disciplinei ori aflați la „iernatic” sau în marș între campanente -, purtători de arme profesioniști, deveneau extrem de periculoși pentru comunitățile „civile” și pentru autorități. Insubordonarea era proclamată manifest ca stare de predilectă, violența (manifestată într-o criminalitate a răzbunării și a compensării) fiind singurul mod de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Velasco? întrebă samuraiul cu voce tremurândă. Apoi îi făcu semn lui Nishi să vină cu el și împreună îl urmară pe Velasco afară din încăpere. Se ridică și Tanaka. Toți trei străbătură în tăcere coridorul în care pătrundea slab soarele iernatic de după-amiază și intrară în odaia lui Velasco. Ușa se închise grea în urma lor și nu se mai deschise multă vreme după aceea. Nici din camera însoțitorilor nu se mai auzeau râsete sau cântece. În seara aceea luminile se stinseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ta când era Însărcinată În nouă luni cu tine. Arăta ca un pepene cocoțat pe două bețișoare, balansându-se de colo-colo... În zori i s-a rupt apa, asta după ce ne-a făcut să așteptăm după ea toată noaptea. Cerul iernatic avea culoarea cărbunilor stinși, la fel și fața mamei tale... Erai prea mare ca să ieși printre picioare, așa că a trebuit ca moașele s-o taie practic În două ca să te scoată ca pe o tenie grasă. Aveai peste 5 kg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pentru gât În formă de potcoavă. Îmi mulțumise În gând pentru ideea Înțeleaptă pe care o avusesem când lăsasem indicații ca grupul să doarmă până târziu În prima zi, apoi să se trezească În voie pentru o „degustare de delicatese iernatice“ la un restaurant pitoresc. Alesesem meniul cu mâna mea: ferigi sote, ace de pin În sos picant, ciuperci „vântul de nord“ cu pălăriile lor micuțe, ciuperci ficat de vacă, mari, de un negru catifelat, o, și partea cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
doua zi În loc de vizitarea templului și o drumeție În loc de turul sitului UNESCO. Chipul domnișoarei Rong nu exprima nimic În timp ce cuvintele englezești Îi intrau pe o ureche și-i ieșeau pe alta. Și-ar trebui să anulăm această „degustare de delicatese iernatice“, spuse Dwight. Nu vreau să stau În cine știe ce restaurant turistic și să mănânc ce mănâncă toți turiștii. Și apoi Începu să laude bucătăria autentică pe care o degustaseră de dimineață, cum au stat printre localnici și cum totul fusese complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
sugestiile făcute. Tot ce voise fusese să le facă tuturor pe plac, iar acum era Îngrozit că alesese un ghid aproape ininteligibil. —Excelent, așa să facem! spuse el În legătură cu noul plan. În adâncul sufletului Însă Îi părea rău după delicatesele iernatice. Ferigi sote, o, vai, pierdute În favoarea spontaneității. În urma Încă unui consiliu s-a hotărât că se vor Îmbarca imediat În autocar pentru o expediție către Templul Clopotul de Piatră, unde ar putea face o drumeție. Și-au adunat toate lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cei doisprezece prieteni ai mei au mers pe jos câteva străzi În partea istorică a orașului, până la restaurantul Valea Abundenței pe care Îl refuzaseră de dimineață. Acum se resemnaseră cu meniul pe care eu Îl numisem „o degustare de delicatese iernatice“. Nimeni nu mai avea chef să caute alternative mai „spontane“ sau mai „autentice“. Erau doar bucuroși că, la prima vedere, Încă nu se răspândise vorba În Lijiang despre nefericita lor excursie la Templul Clopotul de Piatră. Nu numai că restaurantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]