412 matches
-
câte ceva din toate: sentimentul patriei și ethnos (motive de realizări poetice cu totul remarcabile), mituri și ethos, timp, psihologie și arte, schițe de portret, fragmente de jurnal, transpoziții "în chip de vers" din O samă de cuvinte ori din Istoria Ieroglifică. Felurite glose, mai toate dând utilizare paradoxului, rostirii în contrasens, toate purtând sigiliul unui spirit nonconformist, sunt destinate, aparent, lecturii de-sine-stătătoare; ele sunt însă imperios necesare, în ansamblu, oricărui demers hermeneutic vizând fenomenul Stănescu. Chiar dacă nu toate punctele de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
vieții în literatura veche românească (1520-1743), C. investighează, cu finețe și pătrundere, valorile estetice ale unor opere situate cronologic la începuturile literaturii române. Cercetarea fixează în câmpul scrierilor vizate (de la Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie la Istoria ieroglifică) un număr de repere de natură să dea o imagine asupra complexității și profunzimii acestei literaturi, asupra creativității primilor noștri scriitori (cronicarii). Demersul autoarei se înscrie, îndeosebi, în descendența opiniilor lui Pompiliu Constantinescu și G. Călinescu în acest domeniu, fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
de umanitate. SCRIERI: Orizonturile vieții în literatura veche românească (1520-1743), București, 1975; Vasile Alecsandri-prozator (Profilul memorialistului), București, 1977; Odobescu sau Lectura formelor simbolice, București, 1982; Universul literaturii vechi, Cluj-Napoca, 1994. Ediții: Dimitrie Cantemir, Melanholia neasemuitului Inorog. Povestiri exemplare din „Istoria ieroglifică”, pref. edit., Cluj, 1973; Hortensia Papadat-Bengescu, Sanguine, pref. edit., Cluj, 1973; B. P. Hasdeu, Ioan Vodă cel Cumplit, postfață edit., București, 1978; Ioan Timuș, Ogio-san (Domnișoare), pref. edit., Cluj-Napoca, 1984. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Orizonturile vieții în literatură, RL, 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
intuiție a materialității originar simbolice a cuvintelor, prin încărcătura lor simbolică latentă și ambiguitatea oximoronică, metaforele amintind uneori de García Lorca. F. reușește să creeze un bestiar personal, un fabulos spațiu poetic și stilistic (în care se regăsesc ermetica Istorie ieroglifică a lui D. Cantemir, alegoriile dantești, vraja descântecelor și a ritualurilor populare, stranietatea poescă, blândețea bucolicelor vergiliene), ceea ce este cu totul inedit în poezia română contemporană. SCRIERI: Valsuri, Pancevo, 1970; Iedera, Pancevo, 1975; Fișe poetice, Pancevo, 1977; ed. București, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
ca acelea ale mănăstirilor Dragomirna, Trei Ierarhi, Golia, catedrala greco-catolică din Blaj, de semnificative înfăptuiri în pictură (cele de la Sucevița în special), tapiserie, ceramică, ca și de mari opere literare: unele dintre scrierile lui Miron Costin, versurile lui Dosoftei, Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir, Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu. Caractere baroce, mai mult sau mai puțin marcante, sunt semnalate de istorici ai artelor și ai literaturii și în secolele XIX-XX. Sunt menționate astfel, în arhitectură și artele plastice, unele dintre creațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
noastră, a unor specii: poemul filosofic, romanul, teatrul parodic, poemul burlesc. Operele reprezentative în acest sens înscriu tot atâtea momente notabile (primele trei fiind și monumente, se poate spune) ale b. în literatura română: Viața lumii de Miron Costin, Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir, Țiganiada de Ion Budai-Deleanu, Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa (atribuită lui Budai-Deleanu). Această trecere normală, cu contribuția cărților populare, de la bizantinism la b., printr-o dublă mișcare, spre adânc (fondul ancestral, greco-roman) și spre exterior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
e un cunoscător al literaturilor albaneză, sârbă, croată, greacă, turcă), trilogia balcanică (re)aduce în actualitate teorii și idei interesante: dualismul de factură bizantină și eterogenitatea structurilor mentale ale balcanității, dimensiunea eroică, continuitatea bizantină în literatură până în epoca modernă, Istoria ieroglifică a lui Cantemir ca „trecere de la balcanitatea profund tragică la balcanismul literar-artistic”, balcanismul ca „produs al urbanismului”, ca model cultural cosmopolit, „răscumpărarea estetică a unei drame istorice” în opera literară a unor „balcanici” precum Dimitrie Cantemir, Anton Pann, Mateiu I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
se remarcă atracția cărturarului pentru o comunicare criptică și mai cu seamă preocuparea de a edifica o scriere cu caracter universal. Înscriindu-l pe Cantemir în formula „excentrică” a manierismului, S. îl și delimitează de ea: limbajul ezoteric al Istoriei ieroglifice este o replică literară, nu un exercițiu erudit, un semn al neconcordanței spirituale cu realitatea, dar și al nepotrivirii universului fictiv creat cu superioritatea ideală a Inorogului. În consecință, Istoria ieroglifică poate fi considerat un roman autobiografic polemic, „născut din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
îl și delimitează de ea: limbajul ezoteric al Istoriei ieroglifice este o replică literară, nu un exercițiu erudit, un semn al neconcordanței spirituale cu realitatea, dar și al nepotrivirii universului fictiv creat cu superioritatea ideală a Inorogului. În consecință, Istoria ieroglifică poate fi considerat un roman autobiografic polemic, „născut din fantezia unui om care gustase puterea, era frustrat de ea și o dorea încă”. Se evidențiază, de asemenea, spiritul și ideile iluministe în textul scris de Cantemir în 1705, cât și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
reprezentată, nu relatată, cu evoluție alternativă a grupurilor de personaje și a Inorogului, veriga de legătură între ele. Sunt studiate nuanțat procedeele narative (discursurile și scrisorile fictive, visul, speculația filosofică, povestea didactică, maxima). Capitolul final interpretează sensul global al Istoriei ieroglifice prin portretul Inorogului, simbol al geniului condamnat a trăi printre oameni care îi sunt inferiori moral și spiritual. Realizând o foarte documentată incursiune în difuzarea mitului inorogului de la Renaștere la manierism, S. punctează din nou originalitatea lui Dimitrie Cantemir. Alt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
Pricop și Valeriu P. Stancu), Iași, 2000. Antologii: Cartea cronicilor, Iași, 1986. Ediții: Niccolò Machiavelli, Măștile puterii, tr. Nina Façon, pref. edit., Iași, 1996. Repere bibliografice: Sorin Titel, O lectură nouă a „Cărții ieroglifelor”, RL, 1978, 39; Al. Piru, „Istoria ieroglifică”, LCF, 1978, 40; Zaharia Sângeorzan, „Cantemir în Cartea ieroglifelor”, CRC, 1978, 41; Al. Dobrescu, Noua față a literaturii vechi, CL, 1978, 11; Al. Protopopescu, Un nou Cantemir, VR, 1978, 12; Ion Maxim, „Cantemir în Cartea ieroglifelor”, O, 1979, 25; Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
conducă conștiința morală: „fă altuia ceea ce dorești pentru tine; dar ceea ce nu dorești pentru tine, nici tu să nu faci altuia.” Dimitrie Cantemir leagă strâns problemele morale de ortodoxism și de morala ortodoxă. Într-o Scrisoare despre conștiință, autorul Istoriei ieroglifice deosebește, pentru prima dată În filosofia morală românească, conștiința de conștiința morală, aceasta din urmă fiind rezultatul observării faptelor. Omul nu se naște nici bun, nici rău; rațiunea Îl orientează pe om spre bine, răul provenind din ignoranță. Pentru perfecțiune
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
literară”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Studii teologice”, „Telegraful român”, „Tribuna României”, „Viața românească”, „Vieața nouă” ș.a., precum și la publicațiile „Dacoromania” (Freiburg), „Jahrbuch für östliche Latinität” (Freiburg-München). Este membră a Fundației „Dimitrie Cantemir”. În studenție T. a efectuat transliterația ediției Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir, sub îndrumarea lui J. Byck. S-a dedicat în continuare studierii textelor vechi românești, transcriind, în alfabetul latin, lucrări de mare întindere. În calitate de editor, stabilește textul și alcătuiește glosarul ori redactează aparatul critic la Dimitrie Cantemir, Opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
2002), reunește contribuțiile în domeniu ale autoarei de-a lungul unei jumătăți de veac. SCRIERI: Filologie și literatură. Cercetări - Studii, adecă Ispitiri, iscodiri întru limbă, literatură și cultură, București, 2002. Ediții: Dimitrie Cantemir, Opere complete, vol. IV, t. I: Istoria ieroglifică, introd. Nicolae Stoicescu, București, 1973 (în colaborare cu Nicolae Stoicescu), Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, pref. edit., București, 1981; ed. I-II, București, 1999-2000, Opere, I, îngr. și introd. edit., București, 2003 (în colaborare cu Virgil Cândea și Nicolae Stoicescu); Coresi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
Coresi, Psaltirea slavo-română (1577), în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, introd. edit., București, 1976; Crestomație de literatură română veche, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Cluj-Napoca, 1984-1989 (în colaborare cu I.C. Chițimia). Repere bibliografice: Coman Lupu, D. Cantemir, „Istoria ieroglifică”, LL, 1974, 2; Al. Graur, Texte coresiene, RL, 1976, 25; Dan Simonescu, Tipăriturile lui Coresi în atenția editorilor, MS, 1976, 4; I. Rizescu, Coresi, „Psaltirea...”, SCL, 1976, 6; Zamfira Mihail, Coresi, „Psaltirea...”, RSE, 1977, 1; Florica Dimitrescu, O ediție de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
celei artistice. În contextul lumii medievale, ele nu se exclud, ci se intersectează, se combină, alteori se suprapun, putând fi însă identificate separat (spre exemplu, pentru motivul inorogului: în plan teologic, putem numi simbolul virginității christice; în cel politic, Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir; în cel al puterii regale sau/ și erotic-aristocrat: imaginea−fantezie din imaginarul și din arta occidentală sau din iconografia ciclului de tapiserii de la Cluny, Paris). Ceea ce este fundamental pentru interpretarea teoretică a imaginarului este perspectiva lui
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
lexicografiei românești "de tip terminologic". Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir sunt două personalități relevante ale perioadei, asupra cărora se focusează studiul cercetătoarei. Primul a inclus în lexiconul italian-român (aprox. 1700) un dicționar de terminologie geografică. Dimitrie Cantemir anexează la Istoria ieroglifică (1704) un glosar cuprinzând 286 de termeni savanți, de origine greacă și latină. Glosarul cuprinde in nuce începuturile formării terminologiei filozofice românești (idem). Istoria ieroglifică a consemnat termeni din numeroase alte domenii: politică, matematică, diplomație, arhitectură, logică, psihologie, zoologie etc.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în lexiconul italian-român (aprox. 1700) un dicționar de terminologie geografică. Dimitrie Cantemir anexează la Istoria ieroglifică (1704) un glosar cuprinzând 286 de termeni savanți, de origine greacă și latină. Glosarul cuprinde in nuce începuturile formării terminologiei filozofice românești (idem). Istoria ieroglifică a consemnat termeni din numeroase alte domenii: politică, matematică, diplomație, arhitectură, logică, psihologie, zoologie etc. Caracteristica perioadei este coexistența terminologiei preștiințifice/ populare cu terminologia neologică, savantă, de sursă franceză, în special, observă Inga Druță. În Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir utilizează
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Dicționar de termeni economici I, Editura Universitară, București. CAIUS I., 1974: Iacob Caius (coord.), Bobancu, Vasile (elab.), Dicționar de matematici generale, Editura Enciclopedică, București. CANTEMIR, D., 1973: Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae, Editura Academiei Române, București. CANTEMIR, D., 1983: Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică în două volume, Colecția "Biblioteca pentru toți", Editura Minerva, București. CHEȚAN, O. (coord.), SOMMER 1978: Octavian Chețan (coord.); Radu Sommer, Dicționar de filozofie, Editura Politică, București. CIOBANU G. 1999: Ciobanu Georgeta (coord.), Panlatin Internet Glossary corpus elaborat prin intermediul Realiter și
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
300 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir, iar articolele sunt semnate de D. Păcurariu (Dimitrie Cantemir - Precursorul), Dan Simonescu („Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea”), Ion Rotaru (Dimitrie Cantemir - Stilul baroc), Al. Cizek (Valori clasice și umaniste în „Istoria ieroglifică”), Dan C. Mihăilescu („Țiganiada” și „Istoria ieroglifică”), Marian Popescu (Măștile în „Istoria ieroglifică”). În cadrul rubricilor „Studii și documente”, „Discuții despre curente în literatura română din secolul XX”, semnează articole despre sămănătorism, poporanism și avangardism Al. Piru, Pompiliu Marcea, G. Ivașcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
Cantemir, iar articolele sunt semnate de D. Păcurariu (Dimitrie Cantemir - Precursorul), Dan Simonescu („Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea”), Ion Rotaru (Dimitrie Cantemir - Stilul baroc), Al. Cizek (Valori clasice și umaniste în „Istoria ieroglifică”), Dan C. Mihăilescu („Țiganiada” și „Istoria ieroglifică”), Marian Popescu (Măștile în „Istoria ieroglifică”). În cadrul rubricilor „Studii și documente”, „Discuții despre curente în literatura română din secolul XX”, semnează articole despre sămănătorism, poporanism și avangardism Al. Piru, Pompiliu Marcea, G. Ivașcu, I. Rotaru ș.a. (1968), iar despre personalități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
D. Păcurariu (Dimitrie Cantemir - Precursorul), Dan Simonescu („Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea”), Ion Rotaru (Dimitrie Cantemir - Stilul baroc), Al. Cizek (Valori clasice și umaniste în „Istoria ieroglifică”), Dan C. Mihăilescu („Țiganiada” și „Istoria ieroglifică”), Marian Popescu (Măștile în „Istoria ieroglifică”). În cadrul rubricilor „Studii și documente”, „Discuții despre curente în literatura română din secolul XX”, semnează articole despre sămănătorism, poporanism și avangardism Al. Piru, Pompiliu Marcea, G. Ivașcu, I. Rotaru ș.a. (1968), iar despre personalități ale istoriei și criticii literare (E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
Înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul legătura cu scriitorii moldoveni predecesori este evidentă, iar autorul pare a fi adeptul necondiționat al ideii despre soarta schimbătoare(fortuna labilis), În operele sale ulterioare, această perspectivă suferă anumite modificări. În Istoria ieroglifică, prin personajele care-i sunt foarte aproape autorului, se sugerează ideea că omul se poate opune sorții, că poate lupta pentru a și salva viața, că planurile criminale construite de dușmani pot fi contracarate prin inteligență, prin luptă și prin
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-i sunt foarte aproape autorului, se sugerează ideea că omul se poate opune sorții, că poate lupta pentru a și salva viața, că planurile criminale construite de dușmani pot fi contracarate prin inteligență, prin luptă și prin voință. În Istoria ieroglifică nu mai există un destin necruțător, iar oamenii nu mai sunt simple jucării ale divinității, vietăți supuse integral sorții. Din punct de vedere etic, Istoria ieroglifică reprezintă un fel de imn Închinat inițiativei personale, curajului, aspirației omului de a Învinge
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de dușmani pot fi contracarate prin inteligență, prin luptă și prin voință. În Istoria ieroglifică nu mai există un destin necruțător, iar oamenii nu mai sunt simple jucării ale divinității, vietăți supuse integral sorții. Din punct de vedere etic, Istoria ieroglifică reprezintă un fel de imn Închinat inițiativei personale, curajului, aspirației omului de a Învinge greutățile și de a fi fericit. E drept că Istoria ieroglifică este o operă literară, un fel de ficțiune, dar este semnificativ faptul că o nouă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]