124 matches
-
aur în Cartea Sfântă a Țării. Iar noi trebuie să le cerem iertare pentru nevrednicia de a le fi urmași: „De-asta când 'nălțăm o rugă la uitatele morminte / Și aprindem pentru dânșii muc de sfântă lumânare, / Să le cerem iertăciune în smeritele cuvinte / Pentru viața dată vamă, pe cel câmp numit onoare”. Aceeași idee este subliniată în poemul „Cartea de istorii”: „Nevrednici suntem astăzi de marea lor virtute, / De urma-nlăcrimată, de faptele făcute, / Că nu suntem în stare, în viața
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Ortodoxă. Ierarhii ortodocși nu au putut găsi nici o cale de acceptare a noului Calendar fără a-i face pe oameni să creadă că ei n-au primit odată cu el toate schimbările teologice mai sus menționate. Astfel încât ei au spus „cu iertăciune, rămânem cu calendarul Iulian”. Calendarul nu era în sine o problemă teologică; acesta era numai singurul răspuns posibil în situația ecleziastico-politică din acea vreme. Numai că în 1923, patriarhul Meletie al Constantinopolului a convocat un sinod pentru a discuta trecerea
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
cu iz satiric. Marin Budilcă, are 14 ani, cântă cu Ansamblul „Hora” din Reghin de 6 ani. Vrea să devină preot și este staroste la nunți, invită lumea la nuntă cu jin ars din pere, cântă la mire și mireasă „Iertăciunile” de la părinți. Pentru el muzica este un dar de la Dumnezeu pe care vrea să îl valorifice. În repertoriul său se află melodii proprii: „Am mândruță tinerică”, „Dă-i, Doamne, mândrei noroc”, „Năfrămuță cu tri pui”. Cântecul „Ș-am mândruță tinerică
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
firește, împlinit. Mărturisesc un crez anume, Am gândul doar la Duhul Sfânt, Lucrez cu suflet și am nume Ce-l port, în taină, pe pământ. Iubesc cu inima și gândul Umil se-așază-n rugăciuni, M-ascultă-n taină Cerul, blândul, Având spre mine iertăciuni. Rodesc când pot și ce vrea Domnul. Iau din neant și mă hrănesc. Aleg să mă trezesc în somnul Nemărginitului ceresc! Rugăciunea zilei Mărire Ție, Fecioară și Mamă, Acum, de ziua numelui, îți spun, Rugându-mă spre a ta slavă
ACROSTIH ÎN FAMILIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351861_a_353190]
-
neuronal”) - se fac vinovați de un păcat de moarte, care nu va fi niciodată iertat: “Adevăr grăiesc vouă că toate păcatele ierta-se-vor fiilor oamenilor și hulele câte vor rosti. Dar cine va huli asupra Duhului Sfânt nu are iertăciune în veac, ci de păcat veșnic va fi vinovat” (Marcu, 3, 28-29). Lipsa de discernământ spiritual este și cauza căderii lui Adam. Rupând alianța cu Duhul lui Dumnezeu, Adam și femeia lui “au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
lui tata că vă bate-ți joc de mine. Ce are medicina cu matematica? - Și ce retribuție ți-a spus tata să pretinzi ? - Păi 10 mii de Euro - Anual? - Iar vă bate-ți joc de mine. Bine înțeles lunar! - Cu iertăciune. Vă consider ultra pregătit, dar institutul încă nu-și poate permite un medic diplomat atât de eminent. Vă rog să încercați în altă parte. - Cum îți permiți să .... - Da! Dacă ați avea amabilitatea să priviți înapoi ați vedea ușa pe
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
pierdut în zări, Doar crucea la răscruce Mă poartă ca un far pe mări, Mă ia, mă duce, mă aduce... Sunt și mai bun cu cel ce bun e, Respect ce scris e-n decalog, Dar când sunt rău, de iertăciune Pe Bunul Dumnezeu îl rog ... Sunt iconița inocenței dar hain La suflet, neînduplecat Cu cel ce șarpe-i cu venin Și mușcă sânul ce l-a alăptat... Sunt focul rugului de foc Atunci când bine fac și înapoi Primesc blestem de
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
Să așteptăm afară, ceva mai încolo ... lângă poartă. (Ies ). Scena 2. DOCHIA (Intră tulburată ). Zeule a totputernic pe cărarea fulgerului trimite Un semn de bine în Dacia, prea sfinte! Și de prăbușire a dușmanului, și îndemn La victoria noastră, de iertăciune un semn. Iar dacă pentru fapta mea ești neîndurător, Cruță neamul, țara și al ei Conducător, Dacă plăpândei mele făpturi i-a fost această soartă Nu fug, aștept pedeapsa pentru faptă. Scena 3. 1-iul CETĂȚEAN ( Intrând se apleacă în semn
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
având și tu?!” N-o trecut ceasu ș-am audzât o pușcătura. Oltu o vinit fugă, da Murăș n-o mai vinit. Ș-am plâns după iel cum am plâns după tatuțu mieu. Hâia dzî o vinit Doaga să-ș ceară iertăciune că l-or îmbetat ai lu Ianăș la colibă și n-o mai giudecat că ce face. De-aia-mi pare mie rău de tinie, că-ncolo n-am nimica, da cu aheștea iești tot on vaiet ș-on plâns
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
portofel. Lăsați-l, vă rog, acolo. Bietul om, plictisit deja de câte „vă rog-uri” auzise, se închide în mașină și se apucă de scris procesul verbal. Devin penibil, bat în geamul închis al Polo-ului: - Concediul meu! Cine conduce? Iertăciune, (să nu uit) vă rog! Nicio reacție din partea lui Hemanuche. Vă jur, stană de piatră. Îmi accept soarta, mă depărtez de rampă cu luminile în funcțiune. Îmi aprind o țigară, alta decât cea pe care tocmai o stinsesem acum trei
„- Știu c-am greșit, iertați-mă, nu-mi luați permisul... Dați-mi amendă, dar una mică, mă omoară nevasta...” O întâmplare cu agentul Hemanuche () [Corola-blog/BlogPost/338006_a_339335]
-
glas răgușit de plânsete sacadat de rare ..................... -Am să îți aduc la umbra Ta un Brăduț la Ușă îți va predica Dumnezeu în toate limbile parcate ...................... Mâini de rugăciune împreunate vor rosti Tatăl nostru din Coasa care a secerat vieți .................. La Iertăciune Preotul va bate lemnul coșciugului -Primește Doamne Nevinăvății sublim rătăcite
PLÂNGE TURNUL PLÂNG BUTICURI PLÂNGE SENA NOTRE DAME de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342856_a_344185]
-
dinainte-i. Și-atunci își zâmbea un pic sfios, căci i se părea că e prea lacom, amintindu-și credința că acela care fluturi albi va vedea, viață lungă va avea! Își pleca încetinel pleoapele și-n ruga smerită cerea iertăciune Domnului, nădăjduind. Se-ncredea și-n Cel de Sus, și-n povața frățâne-su! În amândoi! Cu astfel de gânduri atinse amurgul. Lăsă racla lângă un bătrân paznic al pădurii, cum îi zicea bunu-său teiului pentru că pomul ăsta ferea codrul
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
bogăția noastră din strămoși rămasă, să nu avem mâine fluier la băiat și să n-avem fetei să-i cioplim o masă. Masă care-ncepe cu o rugăciune strânsă-n crucea mâinii azi doar de bătrâni care-ngână stins, intru iertăciune, măi îngăduie-ne Doamne, și azi și mani! Referință Bibliografica: MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2117, Anul VI, 17 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE de DORA PASCU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380932_a_382261]
-
-ntr-un marș binevenit Trec sătenii credincioși Cu suflet și trup smerit - Adevărați ortodocși. În mâini poartă lumânări - Lumină dumnezeiască, Cum în Rai e pe cărări, Pe toți să-i călăuzească. În naos cu rugăciuni Către Tatăl-Dumnezeu, La preoți cu iertăciuni Își spală sufletul greu. Ușurați se simt acum În suflet având doar pace, Parcurgând același drum Credința lucrarea-și face. Multe căi sunt rătăcite, Doar cea spre Biserică Naște clipe fericite Și suflete-n Cer ridică! ION I. PĂRĂIANU Referință
DRUMUL CĂTRE BISERICĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377046_a_378375]
-
pe nume Moș Fedot. Ooo, ce-mi mai plăcea să-l ascult pe acest Moș Fedot cântând la bariton! Iar în timpul nunților lumea se aduna nu numai să vadă mirele sau mireasa, dar și să-l asculte pe el la ”Iertăciunea miresei”. Ce muzică frumoasă cânta orchestra, câtă dragoste și câte sințăminte de durere lină ieșeau din trubele muzicanților lui Moș Fedot! Nu am mai auzit această muzică nicăieri, fiindcă, sunt sigur, a fost ”născocită” de acest talentat lăutar. Tare mult
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
se gândească bine, prin aceea ce se numește la morgue espagnole, pe care a împins-o, cum vom vedea, mai departe decât vestitul ambasador al Grenadei din operetă, ministrul nostru plenipotențiar a sfârșit prin închinăciuni, plecăciuni și prin cereri de iertăciuni; vorba ceea: daca nu-i puterință, la ce mai gâlceavă degeaba. D. Dum. Brătianu trebuie să se știe că nu este înzestrat cu aceea ce se cheamă pe românește fiori; toată lumea-l cunoaște că d-sa este o natură cumpătată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar și texte cu caracter didactic și moral sau chiar scrieri laice, precum Alexandria și Floarea darurilor. Este autorul a patru lucrări, la alte zece scrie predosloviile sau închinăciunile, la cinci compune versurile omagiale și la alte șase, „cuvântul de iertăciune” de la sfârșit. O remarcabilă valoare artistică are o prelucrare, fastuos ilustrată, a Bibliei, intitulată Chipurile Vechiului și Noului Testament. Transpunând integral în românește principalele cărți de cult, A.I. contribuie, în mare măsură, la naționalizarea serviciului divin, fiind considerat un creator
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
este construit pe baza unor secvențe rituale bine definite: chemarea la nuntă, Împodobirea bradului, ospățul tinerilor (care avea loc numai În unele regiuni), aducerea bradului la casa miresei, bărbieritul mirelui, pregătirea miresei, sosirea mirelui la casa miresei, colăceritul, jocul bradului, iertăciunea, plecarea la cununie, masa mare, darurile și zorile. Nunta era un ceremonial public: chiar dacă nu toți sătenii erau invitați la masa mare, ei puteau asista la numeroasele secvențe și rituri efectuate În locuri publice (biserica, spre exemplu) sau În casele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nunta Într-un plan al figurilor și acțiunilor fabuloase. După Încheierea orației, bradul este coborât din prăjina unde fusese cățărat și este jucat de flăcăi. Mireasa primește salba adusă de ceata mirelui și, astfel Împodobită, se Îndreaptă spre părinți pentru „iertăciune”. Tânăra pereche Îngenunchează În fața părinților miresei, iar lăutarii interpretează cântecele tradiționale care marchează separarea fetei de familia ei, amintesc sacrificiile părinților pentru a-și crește copiii și subliniază amploarea golului care se produce acum În familia fetei. În unele locuri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
spre fereastra camerei mirilor și le cântă „zorile”. Riturile funerare Asemenea riturilor de naștere, trecerea propriu-zisă era precedată de numeroase rituri legate fie de interpretarea unor semne prevestitoare și apărarea de forțele malefice, fie de separarea de rude și cunoscuți (iertăciunile și Împărtășirea), fie de ușurarea morții (ținerea luminii, rugăciuni de dezlegare, mutarea dintr-un loc Într-altul, acoperirea vaselor goale sau a celor cu apă, deschiderea ferestrelor). Un alt grup de acte rituale aveau ca scop anunțarea morții În comunitate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
c-acuș iar joc și sar... ca Pepelea când a-mbătrînit. [EMMA] (rîzînd) Ia joacă, zău... Or... nu mai juca... (tristă) îmi place să fiu tristă. [NIȚĂ] (apart) Las' că-i fac eu acuș o bucurie. (tare) Duduie... adecă să fie cu iertăciune... da' eu dacă-s cu chef... apoi nu-s eu de vină... Dac-ai ști mata cine mi-a dat bacșiș?... [EMMA] (negîndind la ceea ce zice) Alecu?... [NIȚĂ] Nu. [EMMA] Nu el? Cine dar? Cine te mai cunoaște pe-aici
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un pietroi greu, cât și un sac cu nisip, legat de gâtul unui om, pot să-l înece în egală măsură ; tot așa, la fel duc în prăpastia iadului și păcatul de moarte și acumularea unei mulțimi de păcate cu iertăciune<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Cuvânt despre moarte, trad. de Alexandru Monciu-Sudinschi, Edit. Ileana, 1997, p. 104 footnote>, mai ales că, cel căzut în păcate mici nici nu se pocăiește intens pentru ele. Cel ce va fi atent la cele mici
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
a vinului. A doua zi v-ați trezit cu doftorul la căpătâi și cu d-l reprezentant al Austriei în salonul Ministerului Afacerilor Străine. Mergi dară d-le Dimitrie Sturza, mergi după obicei, îngenunche-te într-un comunicat umil, cere iertăciune, arde la București ceea ce ai adorat la Iași! Astfel nu făcea Domnul Ștefan când sărea din Suceava și da piept la patru hotare. Dânsul nu vorbea multe, mai cu seamă după masă, dar nici hanul tătarilor, nici califul musulmanilor, nici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai dureze. Eu n-am făcut decît să schimb un cuvînt cu altul. Acestei bune și tradiționale rațiuni de a întîrzia la întîlnire "bufnița Minervei își ia zborul la ivirea zorilor" i se adaugă altele. Personale, să ne fie cu iertăciune. Să discutăm despre rațiunile teoretice și să luăm exemplul economiei. Oamenii au produs și au vîndut bunuri timp de milenii fără să aibă nevoie de o disciplină specială precum economia politică. Munca-valoare exista înaintea lui Ricardo. Dar noțiunea de muncă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un pietroi greu, cât și un sac cu nisip, legat de gâtul unui om, pot să-l înece în egală măsură ; tot așa, la fel duc în prăpastia iadului și păcatul de moarte și acumularea unei mulțimi de păcate cu iertăciune<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Cuvânt despre moarte, trad. de Alexandru Monciu-Sudinschi, Edit. Ileana, 1997, p. 104 footnote>, mai ales că, cel căzut în păcate mici nici nu se pocăiește intens pentru ele. Cel ce va fi atent la cele mici
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]