41 matches
-
și alintat. Se scula târziu dimineața, iar când se scula începea să strige: Mamă capră, îmbracă-mă! Mătușă capră, hrănește-mă! Bunică capră, adoarme-mă! Într-o zi caprele au primit o scrisoare de la verișoara mamei iedului, capra cea cutrei iezi, în care le spunea că sunt așteptate la praznic. Drumul era cam lung, așa că mama, mătușa și bunica s-au gândit să-l lase pe ied singur acasă. iau spus, așadar: Noi mâine plecăm dis-de-dimineață la un praznic. Îți vom
Curierul „Ginta latină” by Iustina Petra Condriuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2331]
-
Mai știe oare cineva ce a fost sociologismul vulgar? A fost acea critică literară pentru care sensul unei ficțiuni este totdeauna social. De exemplu, când un critic vedea în Capra cu trei iezi o poveste cu animale care reflectă în esență un conflict de clasă din lumea satului între o țărancă săracă și un chiabur care îi oropsește copiii. Criticul nu e altul decât încă tânărul Ibrăileanu. Ideea îi putea veni de la Gherea
Neo-sociologism vulgar () [Corola-journal/Journalistic/2913_a_4238]
-
moara tăcea. S-auzeau cum trosnesc pașii gândacilor pe vreascuri ; iarba mă mângâia pe obraz. Către miezul nopții a ieșit luna luminând șesul pe deasupra pâclei. Din frunzișuri coborau paingăni care tremurau în lumină piciorușele de jar. Cracul de apă era iezit cu hatie de nuiele și bolovani ce țineau malurile lângă moară, să nu le rupă viitura. Peste hatie apa spumega, scânteind argint sfărmat. Prin sfor, plutea de-un timp o vârșă veche. Sărea peștele în spumă. Într-o găoace de
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
spic. Face-atâta hărmălaie De parcă-a făcut un ou Mai voinic decât un bou Sau decât un stog cu paie. Uite-așa precum o vezi, Are tot patru picioare; Numai cap și coadă n-are Și nici nu ne face iezi. Limbă lungă, fără gură, Dar bună la tăietură. Capra de tăiat lemne Cu fuiorul seamănă, Iar Grivei o scarmănă. Eu atâta vă arăt, Parcă n-aș avea cuvinte: Ca să meargă înainte, Merge numai îndărăt. Grațioasă ca o zână, E ca
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
preromanică. De ce lat. capra s-a transmis în limbile romanice, dar lat. caper nu? Lat. capra a fost termenul generic, desemnând animalul care nu lipsea din gospodăriile de la țară, pentru că era important prin produsele pe care le dădea (lapte, brânză, iezi). Pentru că masculul era mai puțin important, iezii masculi erau sacrificați mai des (așa cum erau și cocoșii în comparație cu găinile); în consecință, cuvântul folosit pentru a-l denumi pe mascul era mai specializat. Fiind mai mult folosit în piețele în care se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Negoeștii”. El mai zice că „am făcut acolo și un hăleșteu din pajiște,... și li-am împlut și de pește”. Apoi „Pentru un hăleșteu, ce să chiamă Strâmbul, pe vale Capiștii armenești, cu tot hotarul Strâmbului împregiur,... care l-am iezit... și l-am împlut de pește;... acela l-am dat danie svintii Mitropolii”. Frumoase „fărâme”, părinte. N-am ce spune! Dar...fiindcă este și un dar, sfinția sa mitropolitul sfârșește cu ton de sfadă. Uite ce spune: „Iară cine s-ar
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
milă pentru cel ce se stângea. Și cuvinte parcă i se ridicau în întrebări. - Chihaia aduse o lumânărică de ceară. Boierul îl privea cum se mișcă, solemn, nepăsător parcă, c-o încrețitură în frunte, deasupra nasului, pe când în el se iezea neliniștea. Omul primi lumânarea și o puse alăturea, pe pământ. Apoi se întinse drept, pe spate. Deodată boierul vorbi: —Bine, omule, dar ce-ai avut? — L-au pălit cu ciomagul niște oameni... mi-a spus... rosti chihaia. S-au luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vedeam împăcată și tare, cercetându-ne somnul și plecându-se asupra noastră cu dragoste...“ Și deodată o vedea pe maică-sa limpede în lumina ochiului închis, slăbită, tristă, trecând nemângâiată spre negurile veșnice... Și un val de foc i se iezea la inimă; apoi lacrimile i se urcau spre pleoape. Așa visând în singurătatea ceasurilor ei, fata aprindea lampa și-și căuta lucrul. Sta neclintită, și acul fugea harnic. Și ea se gândea iar, lucrând, la zilele ce aveau să vie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de mai multe ori decât ar fi fost nevoie sau cel puțin așa i se părea Zilpei. Iacob avea câte o nouă întrebare pentru fiica mai mare în fiecare zi. Unde ar fi trebuit să-i ducă la păscut pe iezi primăvara? Avea niște miere pe care să o dea în schimbul unei oi care părea bună? Era gata pentru sacrificiul pentru recolta de orz? Era întotdeauna însetat de berea pe care o făcea ea după rețetele minunate pe care mama ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cea de veci Curgu-mi râurile reci Limpegioare, rotitoare, Având glasuri de isvoare. Bistrița în stânci se bate Prin păduri întunecate Și mereu se adâncește Unde ap-abia clipește, Și d-odată vede că Apa ei se-mpiedecă Și de stânci i se iezește, Ea s-adună și tot crește, Se trezește -n mândru lac Iar copacii umbră-i fac. Iar stejari din mal în mal Pe de-asupră-i se prăval, Vârfuri sprijin de o laltă Și îmi fac o boltă naltă, De vârfuri ce
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
grijă dintre îngerii purtători de sabie, cu porunca să-i nimicească pe toți întâi-născuții egipteni. Conform programării, măcelul cel cumplit trebuia să aibă loc noaptea și pentru a evita eventualele greșeli, în fiecare casă evreiască s-a mâncat miei, eventual iezi și evreii au făcut pe ușile locuințelor lor semne cu sânge de miel. Așa a fost statornicită sărbătoarea evreiască a Paștelui. Cred că ar fi fost mai mare hazul, să vezi cum Dumnezeu cu îngerii săi, horhăiesc pe la miez de noapte
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Lăsînd urme de cutremur la tot pasul, În tot locul! Unde vede-o stîncă naltă, el o macină cu palma. Bolovanii sub picioare-i dau de-a dura, dau de-a valma, Și cu peatra măcinată și cu petrele-aruncate El iezește, bate, umflă rîurile tulburate. Culmele trec peste șesuri, apele trec peste maluri, Valuri mari se sparg În zgomot, răpezite peste dealuri, Dar nici clopotul lor aprig, clăbucind, ferbînd În spume, Nici chiar troncătul de zdraveni bolovani În rostogol Nu-ngrozesc
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
croncănitul ascuțit și flămând... Pe alocurea, arbori uriași, a căror bătrânețe șubredă nu se putuse Împotrivi vijeliei, zăceau răsturnați la pământ În toată nemăsurata lor lungime și cu trunchiuri pentru veșnicie adormite și cu crengi hrentuite În prăpăstioasa lor cădere, iezeau scoborâșurile Încă umede și lunecoase ale colinei... S-a Întunecat și jocul de lumini al firmelor multicolore devine irezistibil. Vaporașe rapide fac legătura Între cele două maluri sau manevrează În susul și În latul râului Într-o romantică croazieră. Vasul se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
locuitori, astfel încât ei, locuitorii, „să nu se împrăștie din vina lor, acareturile de pe moșie să fie bine întreținute, [...] orice s-ar face pe moșie să rămâie a moșiei” fără plată sau scădere din arendă, moara să fie permanent și bine „iezită” și așa să fie predată la expirarea contractului de trei ani. Arendașii,,să fie cu priveghere ca hotarele moșiei să nu fie încălcate”, ei îndatorându-se să suporte eventuale cheltuieli de judecată „ce i s-ar pricinui” în asemenea împrejurări
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și din care redăm fragmentar: „să să știe că am cumpărat venitul morilor dumisali de la Boziești, într-un an de zile cu șase sute de lei”. Printre condițiile prevăzute, mai importante ni se par cele prin care arendașii se obligă „să iezească iazul morii foarte bine”, moara să fie menținută în bună stare, iar boierul se angaja să dea „un țigan să lucreze la moară”. Fiindcă despre mori și morărit documentele umbrăreștene sunt relativ darnice în informații, având în vedere că prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la 6 │ de cetoza (*7) De la 3 la 10 - Sursă(e) de hidrați de │De la 1 la 7 zile Se indică pe ambalaj, recipient tei apei și a electro-│predominanți și │Purcei │carbon │(de la 1 la 3 zile │sau eticheta: Iezi Până la 6 "Apă trebuie să fie disponibilă în Inițial până la 6 (*1) După caz, fabricantul poate, de asemenea, să recomande utilizarea, produsului în caz de insuficiență renală temporară (*2) Dacă furajul este recomandat pentru insuficientă renală temporară, perioada de utilizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175670_a_176999]