1,060 matches
-
București jucând un rol de golan. De curând, la o sărbătorire, spusese în auzul țării că, în anii regimului trecut (care, totuși, l-a răsfățat) câștigase, în urma unui premiu, un frigider Fram... * * * 14 Aprilie 1959. Disciplină, organizare, supunere militară la iezuiți. Dumnezeu nu li se arată numai celor aleși, prin extaz, ci și muritorilor de rând, printr-o severă inițiere, prin exerciții zilnice, asemănătoare celor pentru cura de slăbire. O practică ezoterică. Totul având o ierarhie strictă. În vârful Piramidei stă
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
egoism generos... (pe scenă). Diverse metode de a minți, de a ocoli adevărul, două cazuri în care este mascată minciuna: amphibologia și reservatio mentalis, ambiguitatea, echivocul, fraza cu două înțelesuri, rezervația mentală în care adevărul este ocultat dinadins, - tehnici scolastice. Iezuiții care se bazează pe etica lui Aristotel, - Etica nicomahică, o etică practică, ,,accesibilă" omului, opusă eticii de origine divină, ideală, inaccesibilă a lui Platon. Scopul ideal al platonicienilor alcătuit din idei irealizabile pe pământ, Aristotel îl transformă într-o etică
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
omului, opusă eticii de origine divină, ideală, inaccesibilă a lui Platon. Scopul ideal al platonicienilor alcătuit din idei irealizabile pe pământ, Aristotel îl transformă într-o etică, într-o virtute accesibilă omului, în limitele existenței sale terestre. Ceea ce convenea spiritului iezuit transigent, înclinat să disculpe acțiunile oamenilor, judecându-i la valoarea lor reală, nu ideală. Principiul luat de iezuiți după Machiavelli, scopul scuză mijloacele, combătut de Pascal (platonician), este prefigurat de Aristotel chiar, care spune despre iscusință că este facultatea de
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
irealizabile pe pământ, Aristotel îl transformă într-o etică, într-o virtute accesibilă omului, în limitele existenței sale terestre. Ceea ce convenea spiritului iezuit transigent, înclinat să disculpe acțiunile oamenilor, judecându-i la valoarea lor reală, nu ideală. Principiul luat de iezuiți după Machiavelli, scopul scuză mijloacele, combătut de Pascal (platonician), este prefigurat de Aristotel chiar, care spune despre iscusință că este facultatea de a recunoaște și de a folosi mijloacele utile în vederea îndeplinirii unui scop superior. De unde, adepții lui Ignațiu de
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
De unde, adepții lui Ignațiu de Loyola conchid: Dacă scopul este bun moralmente, facultatea de a-l duce la îndeplinire este lăudabilă. Dacă este rău, orice iscusință este o viclenie josnică (Une fouberie basse)... Aristotel neagă, așadar, transcendența imperativului moral, iar iezuiții sunt în spiritul acestuia când afirmă că moralitatea ,,nu este un scop ideal transcendent", ci reglementarea și ordonarea virtuții accesibile omului. Nemaiexistând directive morale de aplicație generală, iezuiții descompun morala într-un număr cât mai mare de ,,cazuri de conștiință
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
viclenie josnică (Une fouberie basse)... Aristotel neagă, așadar, transcendența imperativului moral, iar iezuiții sunt în spiritul acestuia când afirmă că moralitatea ,,nu este un scop ideal transcendent", ci reglementarea și ordonarea virtuții accesibile omului. Nemaiexistând directive morale de aplicație generală, iezuiții descompun morala într-un număr cât mai mare de ,,cazuri de conștiință", izolate, nesistematizate, niște ,,aporii' în sensul aristotelician problematic, totul adaptat exigențelor vieții practice. Rigoarea imperativului ideal scăzând, se ajunge la o înțelegere largă a particularităților omului, totul măsurându
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
începutul secolului al 18-lea, s-a reînființat și episcopia, care și-a avut reședința în orașul Szeged. Scaunul Episcopiei romano-catolice de Cenad a fost mutat în anul 1733 la Timișoara. Timp de două decenii, biserica patronată de ordinul călugărilor iezuiți a îndeplinit și rolul de catedrală episcopală. La insistențele episcopului Falkenstein și cu sprijinul contelui Florimund Mercy, comandantul militar al Banatului, s-a decis ridicarea domului în piața centrală a orașului reconstruit complet. Pe un teren nou, încorporat în perimetrul
Agenda2003-16-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280929_a_282258]
-
centru pe Sf. Ioan de Nepomuk, alături fiind prezentă și o imagine a Timișoarei de la mijlocul veacului al 18-lea. Urmând tradiția, episcopul Franz Anton Engl a optat pentru Sf. Gheorghe, patron și al catedralei din Cenad, și al bisericii iezuiților din Timișoara. Pictorul a predat altarul în vara anului 1754. Cele șase altare laterale ale domului sunt operele pictorului german Johann Adam Schöpf, ale cărui tablouri se regăsesc în Biserica „Sf. Ioan“ din Regensburg, în biserica din Fürstenfeldbuck și în
Agenda2003-16-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280929_a_282258]
-
spaniolă la Universitatea Ovidius din Constanța timp de patru ani . Ai ales Constanța sau a fost o întâmplare? A fost o întâmplare fericită. După ce am susținut doctoratul `n Literatură Comparată la Universidad de Deusto, la Bilbao, o universitate privată a iezuiților, am refuzat postul pe care mi l-au oferit - ar fi mult de povestit - și am cerut o bursă pentru un lectorat într-o universitate din Răsărit. S-a nimerit să fie Constanța, dar pe lista destinațiilor mai erau Vilnius
Sunt bolnavă de „românism“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2607_a_3932]
-
masonerie. O apropiere de Occident pe baza religioasă, cei din Țară Românească sau din Valahia nu au avut-o nici o dată, cei din Moldova au mers la Krakovia, mare centru de cultură romano-catolică, unde au învățat cronicarii, apoi au fost iezuiții de la Iași și Cotnari, care au dat culturii moldovene o dimensiune occidentală. Eminescu vine de acolo. În Transilvania, Banat, Maramureș și Bihor, contactul spiritual cu Occidentul l-a facut Sfanțul Imperiu Român, Biserica greco-catolica și Școala Ardeleana, ea a formulat
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
au o altă cultură, chiar dacă refuza să fie despărțiți de frații lor ortodocși, care încă cred că sunt un model și îi trag de un secol în jos pe toți romanii. Eseurile paradoxale din Breviar ne reamintesc de cele ale iezuitului spaniol Baltasar Gracian y Morales (+1658). Politic incorect. Paradoxuri. Talpeș face referire la profeții Israelului, Noul Testament, Politica și Etica nicomahica a lui Aristotel, Arta războiului a lui Sun Tzu, Summa lui Toma d´Aquino, Pitagora, Martin Luther, Nietzsche și ne
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
Bratu Iulian Oreste Teodorescu a scris pe blogul personal despre Ordinul Iezuiților, devenit mult mai cunoscut după ce unul dintre adepții săi a devenit Papă Francisc. Dacă, la început, iezuiții condamnau libertatea conștiinței și a presei, astăzi exponentul lor cel mai de seamă, Francisc I, și-a început pontificatul cu un mesaj adresat
Oreste: Iezuiții au atacat libertatea presei. Papa Francisc laudă jurnaliștii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79885_a_81210]
-
Bratu Iulian Oreste Teodorescu a scris pe blogul personal despre Ordinul Iezuiților, devenit mult mai cunoscut după ce unul dintre adepții săi a devenit Papă Francisc. Dacă, la început, iezuiții condamnau libertatea conștiinței și a presei, astăzi exponentul lor cel mai de seamă, Francisc I, și-a început pontificatul cu un mesaj adresat jurnaliștilor. Biserică acorda o mare atenție valoroasei munci a jurnaliștilor, le-a spus Papă ziariștilor cu care
Oreste: Iezuiții au atacat libertatea presei. Papa Francisc laudă jurnaliștii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79885_a_81210]
-
mult, pentru că Biserică există pentru a comunica acest lucruri: adevăr, bunătate și frumusețe", a concluzionat Sfanțul Părinte. Oreste scrie că dintre cele 25 de sesiuni ale Conciliului de la Trent (1545-1563), a patra a fost cea mai importantă. În cadrul acestei sesiuni, iezuiții condamnau libertatea cuvântului, libertatea presei și libertatea conștiinței. Din cauza practicilor abuzive pe care le propunea și promova, Ordinul Iezuiților a început să fie interzis în întreaga lume, fiind chiar suprimat în 1773, dar reabilitat și întărit în 1814. Papă Francisc
Oreste: Iezuiții au atacat libertatea presei. Papa Francisc laudă jurnaliștii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79885_a_81210]
-
că dintre cele 25 de sesiuni ale Conciliului de la Trent (1545-1563), a patra a fost cea mai importantă. În cadrul acestei sesiuni, iezuiții condamnau libertatea cuvântului, libertatea presei și libertatea conștiinței. Din cauza practicilor abuzive pe care le propunea și promova, Ordinul Iezuiților a început să fie interzis în întreaga lume, fiind chiar suprimat în 1773, dar reabilitat și întărit în 1814. Papă Francisc I, din Ordinul Iezuiților. Conduc aceștia lumea? Iată postarea integrală de pe blogul lui Oreste, intitulată " Expansiunea iezuiților după conciliul
Oreste: Iezuiții au atacat libertatea presei. Papa Francisc laudă jurnaliștii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79885_a_81210]
-
libertatea presei și libertatea conștiinței. Din cauza practicilor abuzive pe care le propunea și promova, Ordinul Iezuiților a început să fie interzis în întreaga lume, fiind chiar suprimat în 1773, dar reabilitat și întărit în 1814. Papă Francisc I, din Ordinul Iezuiților. Conduc aceștia lumea? Iată postarea integrală de pe blogul lui Oreste, intitulată " Expansiunea iezuiților după conciliul de la Trent": "Conciliul de la Trent a fost răspunsul Romei la reforma lui Calvin și Luther care au definit Biserică Protestanta. Reforma a îngăduit umanității să
Oreste: Iezuiții au atacat libertatea presei. Papa Francisc laudă jurnaliștii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79885_a_81210]
-
promova, Ordinul Iezuiților a început să fie interzis în întreaga lume, fiind chiar suprimat în 1773, dar reabilitat și întărit în 1814. Papă Francisc I, din Ordinul Iezuiților. Conduc aceștia lumea? Iată postarea integrală de pe blogul lui Oreste, intitulată " Expansiunea iezuiților după conciliul de la Trent": "Conciliul de la Trent a fost răspunsul Romei la reforma lui Calvin și Luther care au definit Biserică Protestanta. Reforma a îngăduit umanității să dezvolte conceptele de libertate politică, suveranitate națională, drepturi individuale, dar mai ales să
Oreste: Iezuiții au atacat libertatea presei. Papa Francisc laudă jurnaliștii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79885_a_81210]
-
Oricine crede că Mântuirea să poate avea loc în afara Bisericii Catolice era anatemizat. Oricine credea că Papă nu este vicarul lui Hristos, avea parte de aceeasi anatema. Cea mai importantă sesiune a fost cea de a 4-a, în care iezuiții condamnau libertatea cuvântului, libertatea presei și libertatea conștiinței. Așa că, niciun om nu-și putea alege religia, nu-și putea publică ceea ce simte, nu putea avea libertatea conștiinței. În timp, tocmai pentru aceste motive abuzive, ordinul iezuit a început să fie
Oreste: Iezuiții au atacat libertatea presei. Papa Francisc laudă jurnaliștii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79885_a_81210]
-
intelect și în știință nu-l împiedicau pe acest laic să găsească frumosul, uneori la umbra sacristiei. Gusta pe Claudel, pe Péguy și chiar pe abatele Bremond, pe care l-a atacat, în momentul disputei asupra poeziei pure, cînd pripitul iezuit încercase să și-l anexeze pe Valéry; la fel, Valéry a trebuit să-i dea dreptate lui Souday împotriva lui Thibaudet, care-l prezentase pe poet ca bergsonian!" "Pana ascuțită și concisă", "temperament bătăios", stăpînit de "pasiunea literaturii", nu sînt
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
să spun, făcuse din el un orator, un retor nemaipomenit, în timp ce vorbea nu de la catedră, ca alții, vorbind și gesticulând la nivelul podelei bine lustruite... Mai târziu, la ieșire, observasem în carnet că asta venea imediat după Ignațiu de Loyola, iezuitul, și mi se păru că asta se potrivea oarecum cu ce spunea în general sagacele Pipoton... în carnet scria așa: că dacă vrei să trăiești mult și bine, ca la carte, atunci trebuia musai să ții mereu calea de mijloc
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
scria așa: că dacă vrei să trăiești mult și bine, ca la carte, atunci trebuia musai să ții mereu calea de mijloc... aurea mediocritas... nu ca Sfântul Pavel, care adora extremele, aruncând din gură tot ce era căldicel. Ceea ce, la iezuit, explica tactul, înțelegerea slăbiciunilor omenești din motive prudente, civice, morale, politice, mă rog să nu forțezi! Cum voia Pavel extremistul. Așa cum spunea Generalul, lucrul dura mai mult, cultivând compromisul. Dar intensitatea?... cea care a cutezat totdeuna, ducând totul și mai
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
lui Marx, ci conspirația celor 300 de familii; nu aerul pompos științific al lui Gobineau și Chamberlain, ci «Protocoalele Bătrânilor Sionului»; nu influența discernabilă a Bisericii Catolice și rolul jucat de anticlericalism în țările latine, ci literatura de gang despre iezuiți și francmasoni au devenit inspirația pentru cei care «rescriau» istoria ( Lenin, Stalin, Hitler ). Obiectul celor mai diferite și variabile reconstituiri era totdeauna de a denunța istoria oficială ca fiind o farsă, de a demonstra existența unei sfere de influență secretă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cercetările spre obiecte mult mai ilustre și sugestive: mașinile catoptrice din secolul al XVII-lea, mici teatre de forme variate, în care o figură e văzută multiplicată prin modificarea unghiurilor dintre oglinzi. Intenția mea este să reconstruiesc muzeul creat de iezuitul Athanasius Kircher, autorul volumului Ars magna lucis et umbrae (1646) și inventator al „teatrului polidictic“, în care vreo șaizeci de oglinzi, capitonând interiorul unei cutii mari, transformă o creangă într-o pădure, un soldățel de plumb într-o armată, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pomenea numele său oricine știa că este vorba de milioane, dacă nu chiar de miliarde, și totul în aur. Aur adevărat, nu hîrtii. Mihai Mihail se mulțumea întotdeauna cu hîrtii. Coriolan Popa nu. Între puținii săi adversari i se spunea "Iezuitul" și asta numai din pricina nepotrivirii totale dintre imaginea sa blîndă, temătoare, speriată chiar și puterea pe care o stăpînea. Sau care îl stăpînea. În ultima clipă ofițerii strînși ciotcă în jurul celor doi aviatori simțiră și ei că se apropie cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
exemplu pe Moise, pe Cirus, Romulus, Tezeu sau Hieron. Am putea cu ușurință să îmbogățim acest catalog cu alți conducători de secte, precum Mahomed în Asia, Mango Kapac în America, Odin în ținuturile nordice și atîția alții din lumea întreagă. Iezuiții îmi vor permite să-i trec și pe ei aici, ceea ce nu-i decît spre gloria lor, dacă-i pun în rîndul legislatorilor. Reaua credință cu care autorul se folosește de aceste exemple merită a fi dezvăluită: e bine să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]