1,470 matches
-
clasicului este deseori invocat atunci cînd autorul comentează diversele aspecte ale atît de caragialianei noastre tranziții. Ceea ce leagă tot acest conținut eterogen al cărții este o anumită predispoziție a autorului de a găsi semnificații surprinzătoare în aspectele aparent minore, adesea ignorate ale vieții. Mereu lucid și atent la tot ceea ce îl înconjoară Ștefan Cazimir se comportă asemenea unui detectiv care, prin analogii și analize ingenioase, ajunge să rezolve cazuri a căror clasare pare a se impune de la sine, sau să indice
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
socotea, în 1928, încă nepătruns în "conștiința publică"). Cei 155 de ani de la nașterea sa au trecut neobservați, ceea ce poate să însemne că, după interesul remarcabil pe care critica interbelică i l-a arătat, Hogaș este din nou un scriitor ignorat. Receptarea lui tardivă, între războaie, nu e scutită de ciudățenii. Prozatorul pare inclasabil criticilor din noile generații. Călinescu remarcă puțina creație obiectivă, în molusca (e vorba lui) jurnalului fără coloană vertebrală. Hogaș ar fi un "diletant superior" și un "minor
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
are curajul de-a sparge această tăcere, afirmînd răspicat... adevărul: "D. R. Popescu a cunoscut succesul înainte de 1989, un succes explicabil prin dramatismul romanelor sale, dar și prin funcțiile înalte pe care le deținea. În prezent, el este aproape complet ignorat, deși continuă să publice noi și noi cărți, de cîte 300-400 de pagini fiecare...". Criticul mărturisește că a citit cu atenție romanul Falca lui Cain (Ed. Albatros, 2001) al lui D. R. Popescu, "animat de curiozitate" pentru a constata cum
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
naturală ( a face varză apare în dicționarul academic cu primul sens "a tăia în bucățele", însoțit de un citat din basm: "Dă-te jos... să te fac varză cu paloșul"). Dincolo de aceste asociații, e totuși de presupus o verigă deocamdată ignorată - în evoluția sensului metaforic. Oricum, e incontestabil că Alecsandri avea sensibilitate și interes lingvistic pentru cuvintele și expresiile argotice; din fericire, autorii dicționarului academic i-au fișat de mult și cu grijă textele, astfel încît din opera sa dispunem de
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
un om care nu a citit nici un rînd din Noica și căruia îi este cu neputință să pomenească măcar un titlu din opera lui. Un asemenea om ar avea acum, sintetizată în paginile unui singur volum, imaginea completă a cărților ignorate. Și deși nu este o lucrare ad usum delphini, ci un instrument de lucru destinat eventualilor exegeți, autorii știu să-și poarte cititorul treptat, pas cu pas, în labirintul gîndirii noiciene. "Autoprezentarea" și "Fișa clinică" de la începutul dicționarului (două texte
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
prieteni - la capătul firului Piu piu - peste tot "OCUPAT!" În zori în zori de zi chem un altfel de cântec Ceva a triumf și-a blândă izbândă Fericiți cei uitați între filele cărții Feerici rămân - nimic pentru pântec. Fericiți cei ignorați azi căci mâine Se vor citi ei sunt semnele din azur Sau pașii lăsați pe filă de înger Feerici sunt - puțin vin o fărâmă de pâine. Trebuitu-ne-a oare mai mult? Infim. Cine pricepe să priceapă până la capăt. Cum
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
a sporit, diversificîndu-și formele de manifestare. A coborît în istorie și însoțește, cumva, marile dezlănțuiri colective. Și rolul imaginii din peșteră, cu toată încărcătura sa magico-simbolică, ori poate cu mai mult decît atît, îl preiau acum statuile. Tăcutele, profanele și ignoratele statui care ne mai animă piețele sau alte spații publice. Dacă în mod obișnuit trecem pe lîngă ele fără să le observăm, iar cînd le observăm o facem doar pentru a le evita, în momentele de ruptură intervenită în corpul
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
adică în prima lor apariție), pentru că din 1973 încoace criticul are ca text de bază antologia din „B.p.t.”, iar acolo autorul a decis să selecteze poeme, sub titlul comun poesii, numai din volume de după 1983; asta înseamnă că sunt complet ignorate, deci sacrificate într-un mod misterios care va avea nevoie de o explicație, nu mai puțin de patru volume: alte poeme și poem (ambele din 1973), alte poesii (1976) și poesii nouă (1983). E oare un simplu capriciu al poetului
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
pe jumătate ies din cadru, ca să poată vedea mai bine sau spre a fi siguri că sînt bine auziți și înțeleși. Portretele sînt todeauna martori; asta li-e menirea. Martori care aprobă sau condamnă, dar care nu pot fi nicidecum ignorați. Nu întîmplător, în astăzi pe nedrept uitata scenă a portretelor din Hernani, don Ruy Gomez de Silva nu-și trădează oaspetele (chir dacă acesta-i e dușan de moarte), ca să nu-și atragă oprobriul strămoșilor de pe pereți. Don Ruy Gomez
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
adaugă că această conștiință clară e cerută de împrejurarea că nu trăim pe o insulă, izolați de lume, și așteptînd „dezlegarea problemelor” de la sine. Și iată, în continuarea celui de mai sus, pasajul esențial (mult mai rar citat decît altele, ignorat complet de Lovinescu în monografie) pe care criticii ideii lui Maiorescu l-ar fi putut iscăli liniștiți: „Așa însă nu este situațiunea noastră. Timpul dezvoltării ne este luat, și tema cea mare este de-al înlocui prin îndoită energie. Tot
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
un discurs codat care-și ignoră posibila funcție estetică sau chiar culturală. Profesorului de medievistică nu-i pasă dacă ceea ce scrie are vreo relevanță pentru cititorul de azi, ocupat cum este cu sisificul travaliu hermeneutic asupra vreunui text multă vreme ignorat. Chiar și profesorul de secolul XX poate ocoli o bibliografie recentă necanonizată și cu destin cît se poate de dubios, pentru a nu-și compromite, crede el, investitura academică a discursului pe care-l produce. Cu alte cuvinte, mai puține
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
dezinteresul de a aduna în volum sau de a reedita mai vechile cărți de proză scurtă, toate acestea au făcut ca în discuțiile despre literatura scrisă în comunism față cu piața literară liberă proza scurtă să fie dacă nu total ignorată oricum nu dezbătută în discuții exclusive asupra genului. Cred că proza scurtă scrisă atunci nu este afectată, precum romanul, de schimbarea de paradigmă culturală. Cel puțin nu într-o măsură prea mare. Și acest avantaj se datorează în primul rând
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
motiv vor vota pentru statu quo, pentru încremirea în formula actuală, așa cum ar fi făcut-o și-n '90 și-n '96, și-n 2000. Ei sunt, de fapt, Talpa Parlamentului (scuzați posibila similitudine cu Talpa Iadului!), centrul de greutate ignorat, dar extrem de util în jocurile politice pe muche de cuțit.
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
în reviste (De gramatica, scris în 1958 și apărut în Contrapunct, în 1990 și Autopoem, foto-poezie din 1938, "în colaborare" cu Tedy Brauner, publicată în Almanahul literar în 1970) și cu alte două, Drumețul incendiar și Vasco da Gama, primul ignorat, de la volumul de debut încolo, iar al doilea modificat semnificativ în toate reeditările. Ordonate pe o axă de timp, ca în orice antologie, poeziile nu sînt totuși de citit "istoric". Înșiruirea lor cea adevărată nu e cronologică, e mai degrabă
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
Slavici nu va fi în nici un fel vizat. Despre Duiliu Zamfirescu va scrie însă singura revizuire pozitivă, toate celelalte fiind negative (despre Maiorescu, Gherea, Vlahuță, Brătescu-Voinești etc.). Era clar că, în contrapondere cu Duiliu Zamfirescu, Slavici nu putea fi decât ignorat, chiar minimalizat, în fond dezavuat, chiar dacă indirect. Între Slavici și Zamfirescu, aflați într-un antagonism accentuat, într-o competiție exclusivistă pentru întâietate, Lovinescu îl prefera categoric pe cel de-al doilea. În 1913, E. Lovinescu scrie articolul Cincuantenarul romanului român
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
un mic album fotografic. E o modalitate dintre cele mai edificatoare de a reveni, în cunoștință de cauză, cu o bună parte din textele doveditoare pe masă, asupra unui episod important din viața noastră culturală, episod prea multă vreme complet ignorat. Revista "Meșterul Manole" apare într-un moment neprielnic literaturii: anii 1939-1942, înaintea angajării României în război, ani de declin și prefigurare a marasmului din ce în ce mai amenințător. Efervescența culturală a deceniului patru rămăsese în urmă, iar vitalitatea acelui interval (1930-1938) nu mai
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
volatile, toate trăiesc simultan în același regim și încearcă împreună să proiecteze o nouă realitate. Eliberată de nenumăratele prejudecăți care ne împovărează involuntar acțiunea și privirea, Claudia Todor eliberează ea însăși, din captivitatea unor definiții rigide, stocul imens de imagini ignorate. Ceea ce, la prima vedere, ar părea incompatibil cu reprezentarea simbolică și cu înalta condiție estetică, primește brusc semnificație artistică și viață autonomă. Lumea filmului științifico-fantastic se întîlnește cu realitatea derizorie a cartelei de metrou, fotografia cu placa de zinc, folia
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]
-
Cronicar Eveniment ignorat Îi este greu Cronicarului să înțeleagă următorul lucru: de ce, pe de o parte, toată lumea se plânge că nu avem destule instrumente de cercetare (dicționare generale, dicționare de gen, istorii ale diferitelor instituții etc.) iar pe de altă parte, când apare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
nu e observată. Nu știm, de pildă, să fi semnalat cineva (și ar fi bine să ne înșelăm), apariția Dicționarului cronologic al romanului românesc (DCRR), lucrare impunătoare de 1227 de pagini, realizată la Cluj sub egida Academiei Române. Este un eveniment ignorat, dacă putem vorbi astfel. Cartea ne-am procurat-o de la "Bookarest 2004", unde figura printre noutățile cele mai apetisante, din punctul nostru de vedere. E o lucrare de pionierat, suntem avertizați în prefață, "întâiul dicționar de gen din literatura noastră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
care se desfășoară în indiferența absolută a "populației", supraviețuind doar prin strădanii oficiale. Ele se adaugă sărbătoririlor tradiționale, dintre care Ziua Independenței, dublată de acum de Ziua Europei, a avut parte în anul acesta de un tratament neașteptat, fiind practic ignorată. Explicația stă probabil în faptul că miza electorală și forța ei diversionistă erau nesemnificative. Cam același regim îl are și Ziua Națională, redusă la o sărbătorire de o amploare fluctuantă, dependentă de interesele de moment ale guvernanților, oricare ar fi
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
Tudorel Urian Stranii și singuratici, sfidînd cu superbie și blazare "aerul timpului", aflați mereu pe un scandalos contrasens cu normele comportamentale și morale ale vremii lor, indiferenți la farmecul eternului feminin, admirați, disprețuiți, imitați, maimuțăriți, dar niciodată ignorați, promotori ai noului din plictiseală, postmoderniști avant la lettre, dandy-i au marcat decisiv viața socială și culturală a ultimelor două secole. În mod paradoxal, deși au părut a fi cu fața iremediabil întoarsă spre trecut, fie și din dorința
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
lumea nu se-mparte în alb și negru, în "noi" și "ceilalți", ci se colorează în infinite nuanțe de gri. Și o face cu infinită ironie descompunînd strategiile comode ale criticii, chiar tinere, cu implicată convingere afirmînd forța noii literaturi ignorate, cu acribie demontînd mecanismele stereotipiilor naționale, cu distanță judecînd strategiile de autoconservare ale predecembrismului literar. Cu alte arme decît cele ale unui Ciprian Șiulea (Retori, simulacre, imposturi) sau Sorin Matei (Boierii minții), dar cu la fel de multă inteligență, Radu Pavel Gheo
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
a fost solicitată să colaboreze. Dincolo de inerentele stângăcii organizatorice din astfel de întruniri, surprizele n-au contenit a mă asalta. Surpriza aparentei normalități, mai întâi. Profesorii reușesc să-și apere elevii de convulsiile vieții din afara porților școlii. Un efort adeseori ignorat sau trecut prea ușor cu vederea de factorii politici decizionali, care, probabil, îl consideră aproape firesc, obligatoriu. Nu-i deloc astfel. Dincolo de rutina obligațiilor pur informative, ale manualelor, majoritatea dascălilor reușesc să-și ocrotească pruncii primiți spre educare. îi apără
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
să dea lovitura, să aleagă în sfîrșit un roman care să se vîndă și despre al cărui autor să se vorbească multă vreme. Pentru că, argumenta el, cărțile premiate în ultimii ani au fost imediat uitate și autorii lor au rămas ignorați. Pascal Quignard, de pildă, nu e un autor de Ťmasăť - el a cîștigat Goncourt-ul în 2002 cu meditațiile din Les Ombres errantes -, apoi Jean-Pierre Amette a căzut imediat în anonimat după Goncourt-ul de anul trecut, obținut cu La Maîtresse de
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
sau conștiință culturală. Dar surprinderea exclusivă a procesului de producere a textelor nu suplinește importanța, rolul contextului socio-cultural. În lipsa lui, orice clasificare păstrează o sterilitate de laborator. Rigorile evoluției cronologice și ideea de succesiune a textelor pot fi, într-adevăr, ignorate, nu însă și cadrul apariției și funcționalității lor. Și Eugen Negrici oricum admite, indirect, că "felul cum sunt satisfăcute ele șvocațiileț de produsele creativității noastre e marcat de circumstanțialitatea istorică, politică și socială." Textele sunt, așadar, clasificate conform criteriului "slab
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]