137 matches
-
astacus (racul de râu), insecte: Lucanus cervus (rădașca). Foarte bine sunt reprezentați peștii; râul Prut se încadrează în zonele piscicole ale scobarului (Chondrostoma nasus), mrenei (Barbus barbus) și crapului (Cyprinus carpio). Bălțile și prutețele sunt populate cu pești stagnofili. În ihtiofaună domină cleanul (Leuciscus cephalus), urmat de somn (Silurus glanis), avat (Aspius aspius), morunaș (Vimba vimba), scobar, cosac cu bot turtit (Abramis sapa), șalău (Stizostedion lucioperca), crap și alte specii: cosacul cu bot ascuțit (Abramis ballerus), plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
prezente crustaceele: racul de râu (Astacus astacus), insectele: fugăii (Gerris argentatus), (Gerris lateralis), (Gerris rufoscutellatus). Lacul de acumulare Pârcovaci are ca principală folosință alimentarea cu apă pentru populație, dar reprezintă și un biotop natural pentru reproducerea peștelui si dezvoltarea puietului. Ihtiofauna este formată din specii de pești reofili și stagnofili, din elemente autohtone și introduce, precum: carasul (Carassius auratus gibelio), fufa (Leucaspius delineatus), crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus cephalus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), scobarul (Chondrostoma nasus), șalăul (Stizostedion lucioperca), novacul (Aristhycthys nobilis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sp., Salix sp., Salvinia natans, Thalictrum flavum, Utricularia vulgaris. B. Fauna: Nevertebratele sunt reprezentate prin: lipitori (Hirudo medicinalis), crustacee racul de râu (Astacus astacus), insecte Lucanus cervus (rădașca). Această suprafață de apă oferă condiții deosebite pentru conservarea fondului cinegetic al ihtiofaunei autohtone, prin asigurarea zonei de reproducere și dezvoltare a puietului de pește. Peștii sunt reprezentați prin specii precum: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din amonte, cu sau fără prognoză; e.9) eventualele lacuri de compensare a debitelor exploatate după un regim diferit de cel al cerințelor de apă; e.10) lucrări de regularizare a albiilor aval de baraj; e.11) lucrări pentru migrarea ihtiofaunei; e.12) lucrări de combatere a eroziunii solului; e.13) lucrări de regularizare a scurgerii pe versant. f) Principalele lucrări de construcții, echipamente hidromecanice, instalații și aparate (descrierea acestora), cum ar fi: ... f.1) lucrări pentru baraj, ecrane de etanșare
ORDIN nr. 277 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118350_a_119679]
-
director, din care 13 în domeniul hidrobiologiei. La Agigea domnul profesor Mustață a organizat trei sesiuni științifice dedicate aniversării înființării Stațiunii Biologice Marine. De asemenea, sub îngrijirea domnului profesor au fost reeditate o serie de volume monumentale, printre care menționez „Ihtiofauna Mării Negre” lui Ioan Borcea și „Freatobiologia” lui Constantin Motaș. Consider că apogeul carierei universitare îl reprezintă studenții și discipolii pe care îi formează un profesor și care îi continuă cercetările. În acest sens trebuie menționat că domnul profesor a coordonat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dovada că utilizează eficient apa sau că nu poluează resursele de apă. ... (4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și, după caz, cu construcțiile pentru migrarea ihtiofaunei în vederea atingerii stării bune a apelor. ... ------------- Alin. (4) al art. 53 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. (5) Prin
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
a albiilor și malurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor; ... 39) inexistența la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalațiilor care să asigure în aval debitele salubre și debitele de servitute, precum și migrarea ihtiofaunei; ... 40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare și prizelor de apă, precum și neasigurarea debitelor salubre și a debitelor de servitute; ... 41) inexistența sau nefuncționarea puțurilor de observație și control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
și mijloace de pescuit: ............, în baza permiselor de pescuit eliberate de .............., titular al dreptului de pescuit în scop (comercial, recreativ/sportiv) în aceste bazine piscicole, numai pentru angajații permanenți ai solicitantului. După efectuarea măsurătorilor biometrice și înregistrarea elementelor privind evoluția ihtiofaunei, solicitate prin aceste teme, peștele sau celelalte viețuitoare acvatice capturate vor fi eliberate în stare vie în mediul lor natural. Titularul autorizației poate reține, cu titlu gratuit, pentru analiză de laborator. maximum două exemplare din fiecare specie de pește capturat
ORDIN nr. 350 din 10 septembrie 2001 pentru aprobarea conţinutului şi modelelor autorizaţiilor de pescuit în scop comercial, recreativ/Sportiv şi ştiinţific, precum şi a permiselor de pescuit individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137033_a_138362]
-
se vor vedea mult timp de acum înainte. Pescuitul intensiv, abuziv chiar al unor mamifere uriașe (cetaceeăa condus la dispariția unora sau amenințarea cu dispariția a anumitor specii de balene). Producția piscicolă anuală în 1985 era de 200 milioane tone. Ihtiofauna marină cuprinde aproximativ 30000 de specii, dar numai 20 de specii aparținând la patru ordine sunt exploatate comercial. Supraexploatarea fo0ndului piscicol a determinat scăderea cantității de pește, regresia taliei indivizilor capturați, precum și o reducere efectivă a speciilor de interes economic
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
fluviu pătrund în lacurile Luncii. Efectul de barieră are profunde și evidente implicații asupra capacității productive a ecosistemelor acvatice când este vorba de migrațiile active ale componentelor biocenozei și în mod deosebit, migrații ale unor populații de pești ce alcătuiesc ihtiofauna regiunii. Este cazul unor specii de pești cu o largă răspândire europeană, care până la îndiguire erau foarte răspândite la noi (sabița, morunul, crapul, avatul). Majoritatea indivizilor din aceste specii pătrundeau în bălțile Luncii din Dunăre, prin gârle și canale, primăvara
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
0,2 0,5 m la 0,75 - 2 m. Dezvoltarea fitoplanctonului este urmată imediat de schimbarea calității și cantității zooplanctonului (Botnariuc, Vădineanu, 1982). Ansamblul schimbărilor biocenotice în coreleție cu regimul hidrologic specific lacului, determină modificări semnificative și în structura ihtiofaunei. Astfel, abundența planctonului, mai ales în etapa inițială de formare a lacului, duce la înmulțirea peștilor zooplanctonofagi, care la rândul lor contribuie la îmbogățirea bazei trofice pentru speciile răpitoare (știucă, biban, etc. Datorită schimbării substratului și a reducerii vitezei de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
organisme. O altă consecință a construirii barajului o reprezintă bariera creată în calea migrației peștilor. Barajul a dus la dispariția unor zone de reproducere pentru cegă, scrumbie, morun, nisetru și păstrugă. Formarea lacului de acumulare determină schimbări importante în structura ihtiofaunei autohtone din râurile afluente Dunării. Arealul speciilor care trăiesc în sectoarele de râu afectate de lac se reduce, unele specii pot dispărea total din aceste zone. 3.5. Modelarea biodiversității prin introducerea de specii noi Extinderea arealului unei specii are
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și planșe. Profesorul Sergiu Cărăușu a îndrumat și condus studenții în activitățile practice de laborator sau în practica de teren ce se desfășura pe litoralul românesc al Mării Negre, la Stațiunea Agigea, instituție de prestigiu a Universității ieșene. Cunoscător strălucit al ihtiofaunei, el a redactat și publicat, în 1952, primul Tratat de ihtiologie din România. Dotat cu un spirit de bun organizator, Sergiu Cărăușu a întemeiat primul laborator de Hidrobiologie al Universității Al.I.Cuza, în care multe generații și-au desăvârșit
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și planșe. Profesorul Sergiu Cărăușu a îndrumat și condus studenții în activitățile practice de laborator sau în practica de teren ce se desfășura pe litoralul românesc al Mării Negre, la Stațiunea Agigea, instituție de prestigiu a Universității ieșene. Cunoscător strălucit al ihtiofaunei, el a redactat și publicat, în 1952, primul Tratat de ihtiologie din România. Dotat cu un spirit de bun organizator, Sergiu Cărăușu a întemeiat primul laborator de Hidrobiologie al Universității Al.I.Cuza, în care multe generații și-au desăvârșit
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
încrucișările prevăzute în programulde ameliorare întocmit în vederea realizării crapului nud. 95 4.2.3. Crapul de Stânca-Costești Lacul de acumulare Stânca Costești este realizat prin bararea râului Prut în dreptul localităților Stânca pe malul românesc și Costești pe malul basarabean. Deci ihtiofauna acestui lac este alcătuită din specii preexistente pe râul Prut, precum și din specii aduse de afluenți. In cadrul Stațiunii de Cercetări Piscicole Iași s-a studiat ihtiofauna acestui lac pe parcursul a mai mult de un deceniu. S-a evidențiat, cu
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Prut în dreptul localităților Stânca pe malul românesc și Costești pe malul basarabean. Deci ihtiofauna acestui lac este alcătuită din specii preexistente pe râul Prut, precum și din specii aduse de afluenți. In cadrul Stațiunii de Cercetări Piscicole Iași s-a studiat ihtiofauna acestui lac pe parcursul a mai mult de un deceniu. S-a evidențiat, cu acestă ocazie, în pescuiri repetate, prezența unui crap cu înveliș redus de solzi. Dispunerea solzilor era în general neuniformă, cel mai adesea aceștia fiind dispuși în lungul
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
C.F. Stânca-Costești 2,55 27,38 13,27 3,01 Podu Iloaiei 2,48 25,95 14,02 3,43 Din păcate, schimbarea regimului de proprietate (cu concesionări multiple) asupra zonelor de pescuit din lac au determinat încetarea cercetărilor privind ihtiofauna lacului, astfel că asupra acestei varietăți de crap deținem mai puține date privind biochimia sau fiziologia lui. 96 4.3. Metodele de lucru folosite 4.3.1. Metoda selecției Inițial, studiile și experimentele privind obținerea unei rase de pești lipsiți
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
a unei îndelungate activități de producție și cercetare, interpretarea numeroaselor date obținute prin experimentări repetate fiind corecte, logice și prezentate într-un stil limpede și convingător. Cercetările efectuate contribuie la dezvoltarea supurtului științific necesar în abordarea studiilor de ameliorare a ihtiofaunei de cultură, cu implicații directe în calitatea producțiilor obținute în ecosistemele acvatice amenajate. Cantitatea și calitatea datelor prezentate reprezintă în același timp un material documentar deosebit de valoros pentru specialiști care își desfășoară activitatea de cercetare și producție în țara noastră
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
următoarele mențiuni principale: prin subiectul luat în studiu, lucrarea constituie o noutate pentru acvacultură în general și pentru piscicultură în special, obținerea varietății de crap fără solzi (Topless) este rodul unei activități tenace și de durată, cu importanță deosebită pentru ihtiofauna de cultură, care va îmbunătăți producțiile din amenajările piscicole sub aspect cantitativ și calitativ și cu rezultate favorabile în activitatea de procesare, crapul Topless s a dovedit a fi bine adaptat la condițiile de viață din Podișul Central Moldovenesc, fiind
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
sărace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus, Carex ligerica și Agropyrum elongatum, pajiști stepice cu Salix repens și Euphorbia secueriana, sau arii de depresionare cu apă temporară caracterizată de tufe cu Juncus gerardii. Ghiolurile Răducu șu Raduculet găzduiesc o ihtiofauna specifică zonei, bine reprezentată și protejată prin izolarea bazinelor respective. 2.4. Lacul Nebunu (115 ha) a) Delimitare ... Zona este situată în complexul lacustru Sontea-Furtuna, cuprinzând lacul Nebunu și zona adiacenta, delimitata de girla Sontea la sud și de limitele
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
specifice, adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura. Sunt asigurate în această zonă condiții bune de cuibărit pentru anatidae și pentru hrană limicolelor, în lunile de vară. Datorită izolării sale, lacul asigura condiții optime de reproducere și creștere pentru ihtiofauna specifică lacurilor de întindere redusă și adîncime mică. 2.5. Vatafu-Lungulet (1.625 ha) a) Delimitare ... Zona este situată în complexul lacustru Roșu-Puiu cuprinzând bazine acvatice naturale, lacurile Porcu, Porculeț etc. Este delimitata, la nord, de canalul Vatafu-Imputita, la est
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
sau mamifere mici, etc.); b. prin restricționarea folosirii substanțelor de fertilizare, pesticidelor altor substanțe chimice asemănătoare; c. cooperarea cu alte organisme pentru stabilirea unor rezervații, arii protejate, managementului unor habitate (de ex. menținerea unor zone umede pentru protecția avifaunei, herpetofaunei, ihtiofaunei), și în vederea reintroducerii în natură și protecției speciilor de animale și plante amenințate; d. încurajarea unui comportament proiectiv și responsabil la vizitatorii grădinii zoologice/acvariului public; e. căutarea de parteneriate cu grădini zoologice/acvarii publice din țară, din străinătate, cu
ORDIN nr. 742 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea gradinilor zoologice şi acvariilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164916_a_166245]
-
sau mamifere mici, etc.); b. prin restricționarea folosirii substanțelor de fertilizare, pesticidelor altor substanțe chimice asemănătoare; c. cooperarea cu alte organisme pentru stabilirea unor rezervații, arii protejate, managementului unor habitate (de ex. menținerea unor zone umede pentru protecția avifaunei, herpetofaunei, ihtiofaunei), și în vederea reintroducerii în natură și protecției speciilor de animale și plante amenințate; d. încurajarea unui comportament proiectiv și responsabil la vizitatorii grădinii zoologice/acvariului public; e. căutarea de parteneriate cu grădini zoologice/acvarii publice din țară, din străinătate, cu
INSTRUCŢIUNI din 22 noiembrie 2004 privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea grădinilor zoologice şi acvariilor publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165781_a_167110]
-
reprezentate de laboratoarele direcțiilor de apă, vor realiza aceleași tipuri de analize pentru ape și sedimente că și laboratoarele locale, pentru secțiunile localizate numai în județul unde se află sediul direcției de apă. În plus se vor executa analize de: ihtiofauna, metale grele, produse petroliere și alți poluanți toxici sintetici și nesintetici specifici, în funcție de presiunile existente, precum și celelalte analize referitoare la sedimente, care nu se fac de către laboratoarele locale. 3. Laboratoarele bazinale speciale vor executa, în plus față de laboratoarele bazinale, analize
REGULAMENT din 9 ianuarie 2004 privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155873_a_157202]
-
cerințelor legale." 69. La articolul 53, alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și, după caz, cu construcțiile pentru migrarea ihtiofaunei în vederea atingerii stării bune a apelor." 70. La articolul 54 alineatul (1), litera b) se abrogă. 71. La articolul 54 alineatul (1), litera g) va avea următorul cuprins: "g) lucrări noi de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depășește
LEGE nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159256_a_160585]