59 matches
-
până la „Dosarul Dilemă” din 1998 al deconstruirii poetului - conspectata și ea cu atenție într-o proza ce vrea să înghită, ca burtă unei balene, totul? Fără precizarea convenției narative (nici proza fantastică, nici român realist, nici narațiune SF), românul Florinei Iliș se reduce, ca substanță, la o șarada textualista care ar fi putut continua, prin acumulare de detalii, la infinit. Căci, din moment ce nu se știe niciodată cine, ce și de ce, măi toate scenele românului - unele dintre ele scrise cu nerv și
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
căror identitate reală o caută în spatele poemelor), tânăra văduva bovarizează la dueluri între cei doi sau închipuie intrigi menite să recupereze scrisorile de amor dintre ea și Caragiale. De efect e tehnică relecturii biografiei eminesciene prin suprapunerea clișeelor operei. Florina Iliș dublează, cu mult umor, vizita metafizica a Luceafărului la Demiurg printr-o scenă în care Eminescu cere sfatul „tătucului” Maiorescu pentru consfințirea căsătoriei cu Veronica. La fel ca în poem, cenzură metafizica își spune cuvântul, însă cu argumentele avocățești-practice specific
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
Literare Liviu Ioan Stoiciu, Substanțe interzise, Tracus Arte Radu Vancu, Frânghia înflorita, Casa de Editură Max Blecher Andrei Zanca, Crucea Nordului, Limes PROZA Radu Aldulescu, Cronicile genocidului, Cartea Românească Corin Braga, Luiza Textoris, Polirom Filip Florian, Toate bufnitele, Polirom Florina Iliș, Viețile paralele, Cartea Românească Radu Mareș, Deplasarea spre roșu, Polirom Gheorghe Schwartz, Cei o sută. Bastonul contelui, Curtea Veche Simona Sora, Hotel Universal, Polirom CRITICĂ, ESEU, ISTORIE LITERARĂ Sanda Cordoș, Lumi din cuvinte. Reprezentări și identități în literatura română postbelică
A ÎNCEPUT ÎNSCRIEREA CĂRŢILOR 2013 PENTRU PREMIILE UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347538_a_348867]
-
parte din rândul aristocrației locale („bocotanii”). În condițiile în care aceștia nu se căsătoreau cu fiice de iobagi sau invers, în cursul secolului al XVIII-lea, se stabilesc în Chelința nobili străini precum: Roman din Sașa, Ghețe din Vărai, Ilieș(Iliș) din Benesat, Chișdin Vărai și Pop din Mireșul Mare. Cum dările erau plătite numai de către locuitorii iobagi, o statistică realizată de către autoritățile maghiare la 1715, arată că dările au fost plătite în Chelința de 13 familii, cu 108 membrii; la
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
-și viața mai departe. Dominația lor în părțile noastre avea să dăinuie până la întemeierea statelor medievale. Conviețuind cu românii mai bine de un secol, tătarii au lăsat cuvinte în limba română, mai ales în organizarea vamală și fiscală, ca tarkan, ilișul (dijma din grâne), sulgiul (darea pe carnea de vite), olak (schimb), cai de olac. În același timp, pe un alt plan, "cataclismul tătăresc" (Iorga) zdrobește "imperialismul Arpadienilor, planul lor de imperiu latin al Ungariei". Într-o altă lucrare a sa
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Țânțar, „Nimic mai mult“ de Madi Lussier, „Balcania XX“ de Horia Gârbea, „Vitrina cu străini“ de Olga Delia Mateescu, „Autorul“ de Radu Herjeu, „Europa la purtător“ de Cornel Udrea, „De-a v-ați ascunselea sau piesa fără sfârșit“ de Florina Iliș. Premiul întâi i-a revenit lui Mihai Ignat pentru „Patru cepe degerate“ (piesă care va fi montată pe scena T.N.T. ), al doilea - Irinei Roxana Georgescu pentru „Subterranean homesickness“, al treilea - lui Madi Lussier pentru „Nimic mai mult“. Inițiativa acestei competiții
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]
-
-lea îi va fi retras sau, în orice caz, mai păstra doar o jurisdicție limitată. footnote>. Documentul de întărire emis de Ștefan cel Mare pentru mănăstirea Horodnic arată că satul Balușinăuți de pe Suceava nu va plăti dare, posadă, podvoadă și iliș, nu vor lucra la cetate, la mori, nu vor merge la strajă și la oaste. Globnicii și pripășarii nu-i vor tulbura; erau scutiți de orice dare față de domnie, cu condiția să slujească mănăstirea. În stabilirea dărilor și obligațiilor pe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
p.194. footnote>. Reacția vămenilor la această corvoadă a fost că au refuzat să transporte sarea de la ocnă, motivând că nu sunt vecinii mănăstirii <footnote Ibidem. footnote> Dacă vămenii erau scutiți de darea pe grâu, orz, ovăz, mei, dare numită iliș și percepută din satele agricole, tot mănăstirești, reprezentând tot a zecea parte, nu puteau fi scutiți de podvoadă, deoarece erau posesori de vite mari. Cele mai apropiate localități de unde erau transportate cereale pentru mănăstire erau Berchișești, sat mănăstiresc la fel
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
glie a țăranilor la începutul secolului al XVII-lea, în 1628, și cu introducerea obligatorie a zilelor de muncă. Categoriile de obligații ale țăranilor se structurează astfel <footnote Ibidem. footnote>: a. Dări permanente, în care se includeau darea pe vite, ilișul pe produse agricole, posada pe produsele leguminoase, deseatina din stupi sau albine, berbința de miere din mierea curată, deseantina din porci, din peștele proaspăt, din vin. După cum s-a văzut, doar o parte din aceste dări erau percepute vămenilor. Ceara
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în absența termenului complex originar, este totuși dat ca etimon în dicționarele limbii române: camănă "odgon aflat la partea inferioară a năvodului, de care se pot prinde greutăți de plumb" < sl. kamenĭ "piatră"; coprină "o plantă erbacee" < bg. koprina "mătase"; iliș "impozit pe resurse de hrană" < magh. élés "hrană, provizii alimentare; gustare"; maslu "slujbă religioasă la care se face ungerea cu mir" < sl. maslo "ulei"; măsea < lat. maxilla "maxilar"; nedeie "petrecere câmpenească de sărbătoare" < sl. nedĕlja "duminică" etc. (pentru alte exemple
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
129, 187 gren, 186, 198 grep, 65, 90, 103, 118, 129, 156 Grigorescu, 132 hard, 107, 137, 173 havaiană, 186, 198 hurmuz, 133, 188, 191 huscă, 127, 188, 191, 198 iatac, 129, 139, 188 ie, 137, 171, 203 iepure, 132 iliș, 211 insecticid, 119 internaționali, 117 (a) închiria, 86, 143, 205 înghețată, 94, 95, 96, 163-164, 173, 204 (a) înlătura, 143, 144 (a) înmâna, 143 (a) înșira, 143 (a) întâmpina, 143 (a) întropărta, 143, 144 (a) întruni, 144, 205 jamaică, 133
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de Aur numai asupra teritoriului Moldovei și a extremității răsăritene a Țării Românești „restul teritoriului dintre Carpați și Dunăre, neavând aceeași situație, ci una ceva mai ușoară”. Din această vreme ne-ar fi rămas în comerț termenul de tarcan și iliș, precum și tezaurul monetar de la Oțeleni, din ținutul Fălciu. A treia perioadă ar începe în preajma anului 1301 și s-ar încheia în anul 1359, cu formarea statelor feudale românești de sine stătătoare, Țara Românească și Moldova. Ea se caracterizează prin îndepărtarea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Huru comis Toma logofăt Aprod Armaș Aurar Cahnă bărbântă birău blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă, cu cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte ascuțit) danie jidovină zăpodie = loc plan pe munte iliș (dare pentru provizia armatei) ilișar cneaz culme miezuină (hotar-hat) muncel obârșie paltin poslușnic (servitor) pripasari (slujbașii) pripasuri (vitele prinse) păhărnicel runc holtei zurbar hotar troian șteaza (până mai mică) St + Marușca = Alexandru St + Evdochia = Olena = Petru + 1480 St. + Maria de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la gura Cracăului, Saucești, Bașoteni, Fântănele, Dumbrăvița, Telebecinți, Clococina, Cobâcini, Bilosăuți, Dragomirești și Hlapești și iezerele lor, Luciu și Zahorna. În aceste sate, boierii domnului (panii noștri, dregătorii) să nu se amestece și să nu plătească dare, nici posadă, nici iliș, nici podovadă, nici la jold să nu plătească dare, nici la mori, nici la cetate să nu muncească; nici globnicii nici pripășarii să nu ia din aceste sate gloabă, nici tretină, chiar dacă între acești oameni va fi tâlhărie, fie orice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moară. La 1 august 1444, Ștefan voievod întărește mânăstirii satul Balasinăuți, scutindu-l de dări și slujbe. Se poate spune că este primul privilegiu prin care se acordă unei mânăstiri imunitate asupra satului, ai căror locuitori să nu dea “nici iliș, nici podvoadă, nici desetină, nici osluh, nici posadă, nici la moară să nu robească, nici la cetate, nici la vin să nu care, nici la oaste niciodată să nu meargă, nici cu jold și nici vreo altă oarecare slujbă a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dă posibiliatea să vedem care erau dările și slujbele pe care țăranii le prestau în folosul domniei. Se menționează în document că satul va avea de la domnie “mare scutire și mare slobozie pe cinci ani” și „să nu dea nici iliș nici podvoadă, nici posadă nici jold și nici la cetate să nu lucreze și nici la mori și nici buți să nu care și nici fân să nu cosească și nici vreo altă dare sau slujbă a noastră să nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se vor așeza în acest sat “să aibă slobozenie”, fie că „vor fi meșteri sau cojocari sau orice fel de meșteri, fie rus sau grec sau orice fel de limbă, să nu dea acești oameni nici dare, nici posadă, nici iliș, nici la morile noastre să nu lucreze, nici la cetate, nici să nu dea desetină din albine, nici din vii și nici altceva nimic să nu dea, niciodată, în veci”. “Și de asemenea, acești oameni să fie slobozi și să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
parte, se vindea și în Transilvania. Țara era bogată în vii, fiind lăudată pentru asta de mulți străini care ajung în Moldova. Domnul percepea o dijmă din toate viile, numită vinăriciul. O altă dare importantă era aceea din cereale, numită iliș, percepută de jitniceri. Pe lângă dijma din grâne se cultiva grâu în braniștele domnești, Dimitrie Cantemir amintind de braniștea de la Bohotin. Ocnele de sare aduceau venituri însemnate domnului. Țările Române au fost și în această privință dăruite de Dumnezeu, sarea fiind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiind înscrise și „în catastihul târgului, după vechiul obicei”. Conducerea orașului se îngrijea, printre altele, și de colectarea obligațiilor locuitorilor către domnie, în bani (camăna) sau în produse: podvoade, cai de jold, sulgiul (darea pe vite sau pe oi tăiate), ilișul (dare percepută pe cereale), bezmenul de ceară (darea pe ceară), ialovița de siliște (impozit plătit Porții Otomane în vaci grase), de braniște (moșie domnească folosită ca pășune și fâneață) ș.a. În alte documente era menționat termenul ispravnic, superior șoltuzului și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unii: „Io Ștefan Petru Voievod, dau de știre tuturor slujitorilor câți veți îmbla cu toate slujbele domniei mele pe catastiv, pe cislă ori pe scrisoare să lăsați în pace de dajde, de zloți, de taleri, de galbeni, de sulgiu, de iliș și de alte dări și angherii câte suntu pe alți mișei în țara domniei meale, nici bucatele lor pentru alții să nu se tragă iar cine va face vreun val peste cartea domniei mele de mare certare va fi de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
face ca acest om să se bucure de trai în zilele domniei lui („cât va mai fi viu") și-i enumără scutirile de care va beneficia: „să nu dea nici o dare; să nu robotească nici o robotă; să nu plătească nici iliș; să nu dea cei 50 aspri; să nu dea slugiu, să nu dea stetie; să nu fie învăluit de podvoade; să nu dea groștină de mascuri, să nu fie năpăstuit în afacerile sale, de negoț cu datoriile altor oameni nici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făcută de dumnealui Gligori Hăbășăscul stolnicul cel mare de dajdie împărătească, de dajdie vlădicească, de colaci, de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, de dajdie preuțască, de desetină, de stupi, de gorștină, de mascuri, de sulgi, de iliș și 4 poslușnici ai mănăstirei să fie slobozi de orice angărie câte sânt pre alți mișei în țară; iar dumnealui Gligori Hăbășăscul vel stolnic jăluitu-s-a pre sluga noastră Vasile Ponici zloteș că în tărie și peste cuvântul Domniei mele a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dar crede că ar proveni de la activitatea de „pescuit pentru curtea domnească", pentru că „în Bucovina, nu departe de Suceava este un sat anume Iliseșcii, care ar putea să dezvăluie obârșia în antichitate a pescarilor domnești"; Vasile C.Nicolau crede că iliș este chiar „darea ce e percepea asupra peștelui prins și dat în consumație publică." - untu se asigura, negreșit, pentru curtea domnească și, poate, și pentru curtea Sultanului; - bezmenul de ceară era darea de ceară pentru luminarea curții domnești. „Cămerașul de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
AURELIA (n. 1951) Costeiu nr. 700 jud. Timiș țel: 326523 059616/3701 SC DEL CONT SRL 7151 IANOSEV NINA LIDIA (n. 1958) Timișoara, str. Nistrului nr. 9 et. 3 ap. 14 țel: 0723299468 0411321/3701 SC CONTA 2004 SRL 22711 ILIȘ MARIOARA (n. 1968) Timișoara, str. D-tru Kiriac nr. 3 sc. C ap. 18 țel: 0722556737 045931/3701 SC I M MANAGEMENT CONSULTING SRL 23145 IOSIM OLGA (n. 1951) Timișoara, str. Popa Laurențiu nr. 2 sc. A ap. 3 țel: 443250 0512074
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria A - Literatura: 1. domnului Cimpoeșu S. Petru, director executiv la Direcția Județeană de Culte Bacău; 2. domnului Arețu St. Paul, profesor la Colegiul Național "Ioniță Asan" din Caracal; 3. doamnei Iliș Ț. Florina, șef Departament de informare și cercetare bibliografica - Bibliotecă Centrală Universitară "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca; 4. doamnei Both N. Ioana, lector la Catedră de literatură română, comparată și teorie literară - Facultatea de Litere a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca; 5
DECRET nr. 486 din 5 mai 2008 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Cavaler. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198140_a_199469]