41 matches
-
fost înzestrate de ctitori, am găsit pe filele lor îngălbenite de trecerea vremii, unele însemnări ale oamenilor timpurilor vechi, care au darul de a ne arăta că iobagul Cârțăroșan știa că se va izbăvi odată din starea sa neagră de ilot. El aștepta această izbăvire. Știa că trebuie să vină. Cu toată lipsa mijloacelor de informație, caracteristică evului în care trăiau, înaintașii noștri, așa izolați cum se aflau la poalele Bâlii, Laitei, Mierii, Smidei și în general a munților lor cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
electricitate? Și că un arab israelian care se căsătorește cu o palestiniancă nu-i transmite naționalitatea, nici ei și nici copiilor lor? Nu. Aflu acum. Au totuși un pașaport și un buletin de vot și nu sunt tratați ca niște iloți, așa cum se întâmplă cu cei din teritorii. Ei pot ieși din țară prin aeroportul Ben Gurion, deși cu prețul unor interogatorii speciale. Îmi mărturisesc însă amărăciunea în fața obstacolelor pe care le întâmpină bolnavii palestinieni, care nu pot ajunge decât cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
s-a operat un politicid, după cum o atestă ministerele bombardate și sediile administrative pulverizate prin tiruri de rachete). Fără ele, cine ar mai oferi vreun adăpost, cine ar hrăni, ar vaccina, ar îngriji, ar îmbrăca aceste sute de mii de iloți? Asistații au inspirat întotdeauna mai puțină frică decât înfometații. Și oare de ce ONU, care nu-i încă moartă, nu s-ar implica mai mult deplasându-se de la New York la Ierusalim? Carta nu precizează nicio adresă anume pentru Organizație. Ar fi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și de libertate a cuvântului în interiorul lor (Atena cetățenilor liberi i-a trecut prin foc și prin sabie pe toți locuitorii din Delos, colonia sa răsculată); c) Acest petec de pământ guvernat după formula ateniană are puternice reminiscențe spartiate, cu iloții săi și cu ai săi cetățeni-soldați chemați sub arme șapte sau opt săptămâni pe an; d) A vorbi de democrație la modul general, ca de o substanță, este o amăgire. Calificativul contează. Libanul este o democrație de concordanță, mai complicată
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
când se caută să se ia legătura prin satelit cu cine știe ce persoană, se auzi clar o voce bine timbrată, cu un accent de epocă, răsunând ca în Scoica unei scene uriașe: ... Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții/ Toți se scurseră aicea și formează patrioții/ încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații/ Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații. Glasul romantic cu ochi de foc și cu plete bogate al înseși Literaturii române... * Marele jurist ascultase cu
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
ce-au înțeles că sunt bărbat, băiat Necum fată-nefată, cu sexul mizer, S-au hotărât: să fiu tăiat Cu bisturiile și foarfecele de frizer, Să mă curețe, fie de tot Fie numai de-acea netrebnică adăugare Care mă demască de ilot Trimis cu misiune în Dacia de peste hotare Să mă dau sclav la Pitagora, Acoperind palavra și parabola Cu Salmoxis cel robit de Grec, Deși mă născusem înaintea Marelui înec... M-a luat o femeie cu cracii ca de lapte Clipocind
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
cât s-a putut Prin colivii. Mă doare Mă doare ( Prin conștiința ta flămândă) Chiuveta înfundată Și cântecul de-alaltăieri Mă dor în continuare Iubirile de ieri și-alaltăieri Și toate celelalte Ne mai gândim cu toți La cei străini iloți Ce sună-n noapte pe la porți De-i credem tonți. Niciodată Niciodată acasă n-aș fi Tot la porțile Tale, Iubito, Mi-aș împrăștia rimele pentru tine Între timp cineva va muri Astăzi sau mâine Unul din doi - așa cere
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
plaiului de pe tavan, și-n tăcerea ce e stinsă să nu între mâna ta aprinsă și paharul meu de apă cât să poată să-l încapă zâmbetul de azi și ieri. Erau mândrele cămile călărite de copile eram mândri, calzi iloți, eram tandri ieniceri - nu erai nici azi nici ieri - ți-era somn și era seară toamnă grea, spre primăvară ți-era gândul, tot nebun era cel dintâi lăstun ce cu palma-l mângâiam tot vânându-l și cu palma mângâiam
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
-l împuști, cuvîntul / te miruiește la mir, urgent,// cuvîntul, afurisită ispită, / a-l stîrni, a-l îmblînzi, a-l milui, // cu ultimul cent ..." (Afurisită ispită). În direcția unei asemenea ontologizări, cuvîntul își proclamă absolutul, se confruntă exultant cu peisajul: "Cuvîntul ilot n-a îmbrăcat, / n-a purtat, nicicînd, ghilimele, // poți intra, zor, în pămînt, / poți zbura, șchiopătînd, în stele" (Din atîtea mere). Oare nu-i datorăm limbajului alchimia poetică, acea transmutație a unei ființe într-alta? "eu vorbesc, tu vorbești, / închipuim
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
ăst gunoiu Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! {EminescuOpI 151} Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
eliberând din el tot delirul - și În timp ce râdea s-a urcat În carlingă, apoi a Început să imite zgomotul motorului. Zbura. Zbura spre țara de unde vin călătorii prin viața asta. — La revedere, tovarăși fraieri! a strigat el către adunătura de iloți care Îl sufocau pe Matei. S-a trezit mirat și iarăși a oftat. În bucătărie, ai lui se auzeau râzând, iar afară, În curtea blocului, cineva bătea covorul cu furie. Duminica era micul paradis comunist, ziua a șaptea, În care
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
nici icoana, un fum e Zoroastru, în nebuloasa rece cu greu ne-ncumetăm... Adonis părăsit-a, se pare, bătătura, Căsuța-n care atunci bunii creșteau nepoți Și totul se înnoia la cuminecătura Ce ne scotea din starea de blânzi, umili iloți ... Ineluctabila melancolie Indurescentă stare mă ține ancorată De arca ce plutește pe apă-nvolburată. O rece condamnare îmi este picurată în trup osos ; o bortă este adânc săpată. în genuine-mbrățișări pierd doruri compacte Și îi las privirii timp de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pământul fruntea, Cu cenușa Romei voastre - moarte legioane, - punte Peste râuri. Și nimica nu se v-alege din voi. Veți ajunge ca-n tâmpire, în sclavie, degradare. Pas cu pas cade-n rușine neamul vostru sânt și mare: Că-n iloți se va preface gintea de-nțelepți și crai Când barbarii vor aduce delta sântelor lor vise, Îmbrâncind în întunerec toate cele de voi zise. Vai vouă Romani puternici, vai vouă, de trei ori vai! ". Astfel zise. În blăstemu-i mîna-i albă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
analizat Scrisorile de Mihai Eminescu și simt că, tot ce a fost în trecut, se întâmplă și în prezent. În Scrisoarea a III-a, am găsit cuvintele care mi-au atins sufletul și m-au făcut să mă gândesc la iloții care se adună și formează patrioții. În ziua de azi, am impresia că hoții sunt numiți patrioți. Cred că trebuie să mă gândesc la bine. Dumnezeu este cu noi, El are grijă de fiecare dintre noi. Ieri seara, am privit
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ăst gunoi Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fel, ideea reprezintă ceea ce este de Învățătură pentru cititor. MIJLOACELE ARTISTCE Figurile repetiției 1. Repetiția fonologică:aliterația: „Prin vulturi vântul viu vuia...” (consoane); - asonanța: „Căci unde-ajunge nu-i hotar...” (vocale); - anafora: „Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți Iloții...” (cuvânt);anadiploza: „Cine face bine, bine găsește... (reduplicare); - antimetateza: „Tu blând noroc al unui vis deștept... „Tu visul blând unui noroc ce nu e... (punere inversă... Eminescu)tautologie: „Crima nu e politică. Crima e crimă.” (repetiția cuvântului... L. Rebreanu); „A
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]