80 matches
-
petrec, culegând din el numai impresiuni, îmi pare frumos, fiindcă este al meu și nu am a mă teme să ridic vălul de pe el; îmi pare frumos, fiindcă el conține primăvara vieței mele cu tot cortejul ei de speranțe, de iluziuni, de visuri ce și-au luat zborul, pentru a nu mai reveni. Dar să nu fiu nedrept. Și iarna vieței are farmecul ei; numai trebuie ca omul sa aibă ceea ce zice Voltaire, l'esprit de son age19, să-și cinstească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de la mine. Du-te și-ți fă singur cariera în lume, căci om ești și știi mai multă carte decât am știut eu la vrâsta ta. Aceste vorbe zise cu voace serioasă care nu admitea replică, mi-au ridicat perdeaua iluziunilor de pe ochi, am simțit într-o clipa că s-a rupt firul cu trecutul și că de acum înainte o viața nouă, nu tot așa de îndemănatecă, începe pentru mine. Cu amarul despărțirei de casa părintească în inimă, cu nesiguranța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
unde politica era cu totul exclusă și unde domnea spiritul de colegialitate cel mai intim, într-o atmosferă cu totul neatinsă de grijile și ocupațiunile zilnice ale vieței. Ce veseli și tineri eram noi pe vremea aceea? Ce plini de iluziuni și speranțe! Mulți dintre noi eram mușcați de câte un dor la inimă, și sările, când nu era "Junime", ne adunam la berăria lui Franțoz, unde ne mărturiseam unul altuia aleanurile sufletului și ne amestecam lacrimele cu spuma berei. Eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Doamne miluiește, mlește, mlește, mlește! îngână veselul Ianov. Pace vouă, tuturor! exclamă Leon Negruzzi pe un ton diaconesc. Poate să-și închipuiască oricine în ce hal eram. Începui să citesc: "Junele Victor, abia ieșit din școli, cu capul plin de iluziune și inima plină de dor...". Dar un nod mi se puse în gât și glasul îmi amorți cu desăvârșire, de parcă ieșea dintr-un fund de poloboc 107. Era cu neputință să continui fără a-mi stâlci cu desăvârșire novela. Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și să-mi desfete sufletul. O, ce frumoasă e această vrâstă zisă ingrată, tocmai din cauza naivităței ei și ce pacat că trece așa de iute! Căci, îndată ce ai calcat pe pragul maturităței, trebuie să-ți iei ziua bună de la visuri, iluziuni, speranțe, care te-au întovărășit ca o aureolă de raze. Și ce ți-i bună experiența capatată în urmă, dacă în schimb ai pierdut însușirea de a te înfrăți cu frumusețele naturei, dacă plăcerile nu te mai mișcă, dacă dorurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
curmată la mijloc parcă anume pentru îmbrățoșare, cu un surâs melancolic pe buze care-i dădea un aer de vecinică aspirațiune spre seninul cerului. Era, ca să zic așa, o a doua Margaretă din Faust, încunjurată de aceeași lumină poetică, și iluziunea mea era cu atât mai complectă, cu cât cânta foarte frumos din gură tocmai cântecul Gretchen am Spinnard de Schubert, de răsunau geamurile ferestrelor, de răsunau corzile inimei mele. Într-un cuvânt, era perfectă, mai perfectă decât tot ce văzusem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu-l vedea? Dar dacă-l vedea, dacă aceste zâmbiri aveau o intențiune... mică, cochetă, însă totuși? - Redispăru. Am să-i scriu, s-o rog... s-o rog să nu surâdă, să nu-mi împle sufletul de-o vană, dureroasă iluziune. Asta... nu-mi va refuza ea. E atât de bună; voi ruga-o să fie rea. Cu-o dureroasă, nemaisimțită voluptate el îi scrise: Stea, Sărac de bunuri, frumusețe și spirit, inima mea este atât de bolnavă ca o scânteie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Diplomatice Internaționale. A. s-a format într-un climat spiritual dominat de autoritatea modelului junimist. Personalitate complexă, s-a distins deopotrivă ca literat și gânditor. Întâietatea aparține filosofului, afirmat exploziv cu o suită de lucrări în care abordează aspecte teoretice (Iluziunea realistă. Încercare de critică filosofică - teză de doctorat, 1907, eseurile Nihil novi? și Raționalism și pragmatism, ambele din 1913), de istorie a filosofiei (monografiile Thomas Carlyle, 1909, Filosofia lui Henri Bergson, 1910) și de filosofie a culturii (Imperialismul culturii germane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
din volumul VI de Critice, în 1928. După mai bine de un deceniu, criticul renunțase la purism și milita pentru restaurarea neologismului în drepturile sale depline, după cum mărturisește în volumul II din Memorii, capitolul III, recunoscându-și numai parțial greșeala: "Iluziunii puriste i se datoresc, în parte, și atacurile aduse limbii lui Galaction, deși, în cazul său, prezența neologismului era agravată prin banalitatea ziaristică și prin asocierea lui cu alte cuvinte arhaice, dăunătoare unității stilistice". E o parțială recunoaștere a vinei
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
era mai modern în expresia lingvistică și mai îndrăzneț în adoptarea neologismului decât E. Lovinescu. Pe acest teren criticul a pierdut bătălia, dar tocmai de aceea pare să fi păstrat mai acerbă antipatia, care se alimenta din zone obscure. Dacă "iluziunea puristă" nu mai persistă în 1928, când apare al șaselea volum din ediția definitivă de Critice, cu tabloul sintetic al revizuirilor, de ce mai este păstrat articolul despre Gala Galaction cu aceeași argumentație? Încerc să înțeleg de unde vine, prin ce se
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
adevărul, frumosul și binele; el nu este și nu trebuie să ia elementele rele din societate și a le prezenta ca tipuri care înfățișează națiunea sa proprie, pe care cu intențiune o ponegrește și astfel o face de-și pierde iluziunea și speranța... Dl. Caragiale să învețe a respecta națiunea sa, iar nu să-și bată joc de ea". Nimic, așadar, de făcut cu oficialitatea politică, care-i lipise, la vedere, eticheta de antinațional. De aici, crede și dl Dan C.
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
mai mult sau mai puțin mascate, caligrafiate, pe scena și-n culisele operei. Anume scrisoarea către Delavrancea din 15 februarie 1908, cu hotărârea „cinicului Caragiale“ de-a se înscrie în partidul lui Take Ionescu: „Nu crede că-mi fac cumva iluziune că voi găsi acolo unde mă duc vreo strălucită compensare la adversitatea care m-a bătut pân-acuma. Mă voi mulțumi cu foarte puțin. Acolo cea mai mică atențiune, o privire binevoitoare, o strângere de mână, dată nu în silă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în timp de 6 luni, până când ministrul succesor d-lui Strat a căutat să repare greșeala făcută de predecesorul său, înființînd din nou școala. Mulți din elevi, și încă din cei mai buni, în intervalul acesta, și-au pierdut orice iluziune care nutrea speranțele și viitorul lor și au părăsit școala. Cu toate peripețiile și descurajările de tot felul, școala 'și urmă cursul și putem lesne constata că rezultatele sale au fost mai presus de așteptare. Toate catedrele de desemn și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
personale a d-lui Brătianu. Credem că cititorul care e deprins cu Țara Românească, cu mecanismul ei administrativ de-o perfectă onestitate, cu instinctele generoase ale subprefecților, cu independența aproape legendară a colegiului al Iv-lea, nu-și vor face iluziuni în privirea aceasta. Contopite toate colegiile într-unul singur, în care delegații celui al Iv-lea vor decide, soarta oricărei alegeri îndeosebi și a tuturor laolaltă e de mai nainte cunoscută: ele vor fi de prisos, vor fi o ocazie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Nu credeam totuși ca cutezanța oamenilor de la putere să meargă până a dezonora justiția, făcînd-o unealtă de partid și servindu - se de dânsa în alegeri spre a oprima voința și conștiința alegătorilor. Nimeni nu mai trebuie să-și facă astăzi iluziuni asupra monstruoasei ingerințe guvernamentale ce se pregătește în umbră. Câteva alegeri parțiale ce au avut loc de curând au dovedit până la evidență că nu mai este nimic de așteptat de la guvern și că cetățeanul, spre a-și putea da votul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
decembrie 1882] ["AVEM SUB OCHI EXPUNEREA OFICIALĂ... Avem sub ochi expunerea oficială a situațiunii județelor țării pe anul 1880. Impresiunea ce ne-a produs citirea acestei lucrări făcute de comitetele permanente este din cele mai dureroase. Cine mai păstrează încă iluziunea că guvernul d-lui Brătianu a umplut țara de fericiri n-are decât să-și arunce privirea asupra acestor expuneri și va vedea deosebirea enormă ce există în fapt între declamațiunile ziarelor oficioase și realitatea lucrurilor. Bilanțul cu care se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
politică, rezultatele sunt rele, dezastroase chiar, și scuza că inima a fost curată rămâne o copilărie în viața politică. Ar fi de recomandat să fim serioși în discutarea acestei cestiuni, d. Brătianu a fost - poate - amăgit prin fel de fel iluziuni pe cari adversarul a știut să i le farmece dinaintea ochilor și, ca să-și prinză visul de picioare, a făcut - precum se știe - o călătorie pe la câteva Curți. Acesta este momentul dramatic în care s-au făcut promisiunile adesea citate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ne zice d. Rosetti: colegiurile restrânse sunt imorale și corupte; colegiele numeroase sunt azilul virtuții și al independenții. Dar, pentru Dumnezeu, am înțelege aceste afirmări daca legea electorală n-ar fi creat decât colegiuri restrânse; în lipsa unui punct de comparațiune, iluziunile ar fi permise; și am înțelege ca să se facă o încercare nouă, o experiență a cărei rezultate fiind necunoscute încă ar putea da legitime speranțe de îndreptare a relelor existente. Dar acesta este cazul? Oare cu legea din 1866 n-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce scrie, Să torn din vinul magic al sântei poezie Să văd cum, inspirată, vecia o învie. Să torn în cupa-mi de-aur aroma ei amară: Nu voi să fie-aievea - să fie, nu... să pară! Trecut: Apari din noapte... iluziuni din cer, Făceți a voastre umbre să pară adevăr! POESIS Îmbrac a lumei fapte în mantie de flori, Pun peste-a lumei rane canzonul zâmbitori, Pun într-a lumei doruri a doinei balsam drag Ce îndulcește simțul ca mirosul de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din morminte eroii ei își cheamă. Și azi torn bucurie în cupa mea aurită, Amestec cu flori dalbe durerea-nebunită, Turnând în cupa de-aur aroma cea amară: Nu voi să fie-aievea... să fie, nu!... să pară; Trecut, apari din noapte... iluziuni din cer, Făceți a voastre umbre să pară adevăr. ȘTEFAN (Bătrîn și-ncoronat - iese lângă o piatră risipită de mormânt - barba albă - pletele albe cu desăvârșire - Asemenea unui leu murind: Înmormântat de secoli în neagra vecinicie Și stins din mintea lumei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
amor. [2Lumea-aleargă-n vecinicie, Timpu-i aripa-i de zbor; A ei țintă n-o mai știe: Că i-e sete de amor. ]2 El în codri se ascunde, Printre fîori ce îi zâmbesc, [2Și cu glasu-i printre unde, ]2 [... ] Esistența mea... iluziune, viața mea... un vis. Instrument care conții în tine toată esistența mea din 18 ani a copilăriei, te atârn d-o marmură, fie marmura uitărei, voi să uit că am trăit, căci n-am trăit, voi trăi. Oare prin atâtea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
viața mea... un vis. Instrument care conții în tine toată esistența mea din 18 ani a copilăriei, te atârn d-o marmură, fie marmura uitărei, voi să uit că am trăit, căci n-am trăit, voi trăi. Oare prin atâtea iluziuni ce le-am vărsat [în tine], prin atâtea oare divine [în ca]re am contopit visele mele [în sun]etul tău, nu ți-am creat un suflet, nu ești tu o ființă vie, lira mea?... De multe ori aud zefirul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
strălucindă în aur stă falnică, mândră, peste grandoarea căzută. O! de-ar putea vorbi marmura cea frumoasă despre cel ce zace sub ea, s-ar vedea câte rele i s-a făcut, ar cădea multe lacrimi, s-ar sfărâma atâtea iluziuni false, rătăcite, deși nobile, deși mari. UNUL Ce-ndrugă ăla, oameni buni? ALTUL Lăsați-l pe bietul bătrân să zică. Bine zice. FELICE Onoare și respect bătrânului, el a fost care m-a-nvățat artea, lui gloria, lui coroanele voastre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aceea prin care ele ajung la cea mai deplină prezintă sensibilă. Astă arte pune figurile poetice ce plutesc pe dinaintea fantaziei să bea din sângele infernului (Unterwelt ) omeric, prin a căruia efect ele îmblă pe dinaintea noastră și ne transportă în acea iluziune în care privim desfășurată înainte-ne o lume întreagă, sensibile-văzută, a vieței și acțiunei omenești care cu toate astea e numai un product al fantaziei libere. Astfel reprezentațiunea dramatică ne (provocă) vrăjește (hinzaubern) o lume a fantaziei ca o lume
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și printr-aceea ne înalță totodată din as din urmă în regiunea imaculată a celei dentăi. Artea dramatică împreunînd contrastele cele mai disparate (desperecheate) spre a da operelor fantaziei libere o realitate sensibilă, spre a concede (leihen) opului autorului dramatic iluziunea deplină a unei întîmplări reale, face un fel de efecte cari întrec prin tăria și zguduirile lor pe toate acelea a tuturor celorlalte arți. Privitorul nu trece el oare aci prin pasiunele cele mai puternice, prin întreg coprinsul (ținutul, Umfang
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]